9,114 matches
-
mișcare, în diverse atitudini, oameni văzuți mereu foarte de aproape, stilizați, dar cu o expre sie de încrâncenare pe chipuri. în rest, încăperea era goală. Nici un vizitator nu rătăcea prin ea. Nici Bobo nu se zărea, nică ieri. Oare o mințise tânărul mustăcios când îi spusese că acolo își face veacul Robert Scarlat? Clara începu să se plimbe prin galerie, cercetând tablourile mai întâi cu un aer impacientat, îmboldit de nerăbdarea care o adusese până acolo. Apoi se lăsă însă în
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
în aceeași tăcere deplină. — Mai știi ccă și acum douăzeci de ani mi-ai vvorbit de o problemă de ddislocare? o întrebă Bobo cu neașteptată blândețe, când se așezară la masă. Clara clătină din cap, stânjenită. — Eu țin foarte bine minte ziua ccând mi-ai vorbit de dis lo care... Țin minte toate întâlnirile noastre, continuă el. Țin minte perfect genunchiul tău jjulit, pe care-l tamponam îngenuncheat în fața ta. Țin minte cum îți bâ-țâiai servieta oprită în mijlocul străzii, ccu privirea
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
județean și pe care îl caut de obicei, la șantier, la festivități și în zile de sărbătoare, cu sentimentul că am dat de cel mai tăcut, cel mai cumpătat dintre oameni, în care se adună continuu dorința de a nu minți și de a nu răni pe nimeni, un neobișnuit amestec de candoare și de generozitate, capabil de naivități și de memorabile adevăruri, plăieșul din munții Bucovinei, Ștefan Sturz. Munteanul Sturz este cel care, într-un rând, în tenebrele unei galerii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
Dezamăgit, răsuci legitimația cu copertă roșie, studiind-o îndelung. Dacă pe telefon nu ar fi pus lăcățelul, am cere aprobare din secția de terapie, se scarpină el, încurcat, sub caschetă. Păi, veneam eu așa, fără să fi vorbit la telefon? mint eu cu conștiința împăcată, gândindu-mă la conversația avută cu directorul minei. Am fost anunțat să vin urgent. De doctorul Spătaru? se interesă cerberul. Sigur, bădie, de doctorul Spătaru! confirm eu și încerc să-i smulg legitimația. Cerberul anticipă manevra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
impediment pentru a proceda noi corect. Categoric sunt de acord cu tine. Dar ce te face să crezi că există posibilitatea primirii acestui "apel" sub auspicii bune? Pentru o clipă pe fața lui înflorește un surâs, cam trist. Te-aș minți dacă ți-aș spune că am mari speranțe, cu toate că ... cine știe. Ridică din umeri. Iar dacă nu este de acord... Nu e dragoste aceea ce se schimbă când de o schimbare dă".91 Hotărârea mea este definitivă, ne căsătorim cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
Perussi, răspunse. - Keti, vreți să spuneți! Inima-mi ieși din loc, vorbisem mai mult decît trebuia. - De unde știți? se ridică a doua oară rezemată În pernă, și repetă Întrebarea. Nu știu, Îmi Închipui, pentru că e prescurtarea familiară a numelui, răspunsei mințind, neîndemînatec, În timp ce ea, dezamăgită, Își lăsă capul În bărbie, apoi spuse, cu vocea tot mai scăzută: - Credeam c-ați cunoscut-o; așa sînt mamele, dar Îmi dau seama că n-ați avut de unde s-o cunoașteți... SÎnt șapte ani de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
cînd va muri doamna, căci vreau să vin la Înmormîntare, la cimitir. Asta În memoria fiicei, să văd și mormîntul ei. Și Încă ceva. Tot În memoria fiicei și a prieteniilor care au existat Între noi toți colegii de atunci (mințeam) să-mi dați, cînd o să ne vedem, În ziua Înmormîntării, de pildă, fotografia ei de pe etajeră. S-o am amintire pentru anii de atunci și pentru ziua de azi. - Bine, domnule judecător, așa voi face. Dar de ce nu i-ați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
pe amîndoi și după cîteva clipe se scuză că trebuie să se Întoarcă la birt În care rămăseseră cîțiva din clienții aceia gălăgioși cu sîngele aprins de soarele Mării Ligurice; birtul era pe plajă, Își ceru scuze și dispăru; nu mințea, căci În adevăr În birt gălăgia era În toi, se simțea lipsa patronului. Noi rămaserăm În turn, și, deodată, - de necrezut - contemplarăm veacurile civilizației pînă la mari depărtări, se vedea Regatul Parților, priveam spre Suza, Persepolis, Ecbatana, tu trezit ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
Îngrijire studiată ce-i contrazicea vîrsta ce părea s-o aibă și ușoara, ca de bătrînețe, aducere a umerilor, se opri lîngă mine și rosti: - Mă scuzați vă rog; mă mai cunoașteți? Nu ați fost judecător - nu vă mai țin mint numele - În anul l945? Acum nu știu cu ce vă ocupați. - Sunt tot judecător. - Deci nu v-am confundat. Se lumină la față și-mi Întinse mîna, dar nu-și spuse numele. Eu am plecat de atunci, la Începutul anului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
atunci și nu mă tem de dumneavoastră, vă spun că nici istoricește nu am avut dreptate, nu eu, ci noi toți de atunci. Asta nu putea să fie istorie. Nu mă tem; la vîrsta mea nu mai am voie să mint, nici pe mine și nici să mă mai tem. Nu așa ceva am visat atunci. Poate vă mirați că vă spun acestea. Trebuie să cred În Dumnezeu: numai faptul că m-am Întîlnit cu dumneavoastră e o dovadă a existenței lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
o va face abia în 2013, în duet cu Ioana Sandu), pentru că în primăvara lui 1970 a pornit-o pe drumurile lumii... Revenit cu adevărat în țară după 31 de ani a adăugat două strofe mai optimiste romanței, a definitivat “Mint”, pe un text de Aurelian Udriște, compunând alte câteva melodii ce vor fi gravate pe albumul Ioanei Sandu: “Aș zbura spre infinit” (versuri proprii), “Toamnă perversă”, pe versuri de Ion Minulescu, “Doi prieteni”, pe versuri de Șt. O. Iosif, precum și
Constantin Drăghici by Octavian Ursulescu () [Corola-journal/Journalistic/83449_a_84774]
-
Eminescu, un poet ca Vasile Bumbac beneficia de o mai mare notorietate. Dacă la bursa valorilor hazardul rămîne hazard, inovația avînd uneori în public și un rol inhibator, la ruleta politicii competiția se înrudește adesea cu iluzionismul. Cîștigă cel care, mințind frumos, începe să și creadă ce spune, mai ales cînd alții din jurul său îi laudă Ťadevărurileť". Vorbe "la mintea omului". Un gen de omnisciență elementară se pronunță în atari propoziții care se adresează unui auditoriu presupus mai puțin deprins cu
O scriitură suculentă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8378_a_9703]
-
potolească. De unde!... Am spus că amicul meu este atent cu femeile, caută să le intre în voie - îi reproduc argumentele: că el nu poate să se îndrăgostească oricum, repede, așa-i făcut el, se roagă de ea să fie crezut (minte el, mai abitir decât mine) să lase ea ceva timp să-i mai treacă puțin, poate că încet-încet îi vine și lui... cheful, da, așa spunea, chef, ca și când ar fi fost vorba de vreo beție... - Bine, zic, dacă aș fi
Servituțile iubirii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8679_a_10004]
-
Pământul avea o natură minunată, dar neexistând o conștiință umană care s-o perceapă, ea nu putea fi resimțită ca "frumoasă”. Este grăitor în acest sens versul lui Mihai Eminescu din Scrisoarea I : N-a fost lume pricepută și nici minte s-o priceapă”. Frumosul este relativ. El variază în funcție de idealul estetic, de gustul fiecărei epoci, al fiecărui om. Poporul a surprins această relativitate în cuvintele: "Nu-i frumos ce-i frumos, ci-i frumos ce-mi place mie”. Totuși, există
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
mult bun-simț, el are cuminția popoarelor care au suferit multe, cuminția omului pățit. E imoral de a spune neadevărul, dar nimeni nu e obligat de a spune adevărul când vremea e așa că el nu folosește nimănui. C-un cuvânt, a minți e oprit, a tăcea - nu. Va veni vremea - și poate că nu-i tocmai departe - in care cercurile influente din Viena se vor încredința că este în interesul monarhiei ca românii din Bucovina să fie lăsați în seama liberei lor
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
permanente, de ridicarea monopolului tutunurilor si a băuturilor spirtoase, lucruri pe cari le-au promis pe toate la Mazar Pașa și din cari n-au ținut pe nici unul, pentru că n-au putut să le ție. N-au dreptul, pentru că au mințit în toate cestiunile de pe atunci, precum mint în toate cestiunile actuale, pentru că toată tendența lor este diurna și bugetul, iar mijlocul minciuna. Trebuie odată ca poporul românesc să înțeleagă cumcă totdeuna omul ce are ceva, omul care are ce pierde
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
băuturilor spirtoase, lucruri pe cari le-au promis pe toate la Mazar Pașa și din cari n-au ținut pe nici unul, pentru că n-au putut să le ție. N-au dreptul, pentru că au mințit în toate cestiunile de pe atunci, precum mint în toate cestiunile actuale, pentru că toată tendența lor este diurna și bugetul, iar mijlocul minciuna. Trebuie odată ca poporul românesc să înțeleagă cumcă totdeuna omul ce are ceva, omul care are ce pierde, fie nume istoric, fie avere, fie razimul
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
incapacitatea lor, simțindu-și apa la gură și aproape a se îneca, mai încearcă din răsputeri a amăgi prin tertipuri opinia publică. Dar a sosit momentul grav în care unul care vorbește adevărul e mai ascultat decât o sută cari mint. A sosit momentul mare in care apa se limpezește și gunoaiele pe cari le purta vijelia trecătoare sânt aruncate la mal sau cad în fund; a sosit momentul în care nulitatea, incapacitatea, corupțiunea și venalitatea trebuiesc să reintre în întunericul
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
dac-am trebui să renunțăm la onoarea de-a vedea pe d. Slăniceanu ministru plenipotențiar la Curtea din Cabul. Nu știm pentru a cîtea oară cată să repetăm că reflecțiunile noastre nu le mai facem "Romînului" îndeosebi. Acest ziar a mințit de atâtea ori pe socoteala noastră, când cu bandele de săcui, când cu dezmințirile în privința banilor de hârtie și în cestiunea Basarabiei, cari toate s-au dovedit din parte-i ca nevrednice apucături, încît noi față cu ziarul fanariot nu
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
musică? Tot așa e cu cuvintele: pișcă și pisică, moșie și moașă, pasiune și pășune, mană și mînî, paturi șl pături, satul și sătul, urzeau și urdeau (a urdi, a face urdă), coseau (iarba) și să coșeau (pînile tn cuptor), mințeau și aminteau etc. Cum să vor scrie, tot cu acea ortografie, cuvinte ca: ești, foști, aștept, pușcă, trițcă, știucă, șder etc. Și mai rău stăm cu numele proprii, în privința cărora nu putem consulta nici legătura cuvintelor, nici simțul nostru limbistic
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
în Năsăud, numele Titieni când Tițeni, când Țițeni, numai nu așa cum trebuia să-l cetească: Ti-ti-e-ni. În adevăr, cum să se scrie fără semne nume ca Roșca, Bosian, Cadian, Cîțiu, Mintiu etc. ca să nu să cetească Rosca, Boșian, Cînzan, Caț, Minț? 2. Lângă acest neajuns să mai adaogă unul cu mult mai greu în consecințele sale, căci privește frumusețea și chiar unitatea limbei române, înțelegem neajunsul că ortografia etimologică, după natura ei, nu regulează întru nimic pronunțarea limbei. Astfel noi românii
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
nostru a avut contra vreunui rău o ură învierșunată a avut-o contra neadevărului, încît lupta noastră adesea penibilă și crudă e mai cu seamă o luptă pentru adevăr. În cazuri estreme și sub imperiul necesității omul poate tăcea, a minți nu-i e permis nicicând și mai puțin se poate admite minciuna erijată sistematic în principiu de guvernare. Daca dar d. Giani se mărginea a propune cu două cuvinte, așa zicând prin o semnificativă tăcere, proiectul cel nou, nimeni nu
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
posomorâtă și mâhnită. N-avea de gând să-mi răspundă și mi-am reluat strigătele. Ce e păcatul, mamă, spune-mi și mie, dar să nu vorbești de decalog: să nu furi, să nu minți, astea le știu. Tu nu minți și nici nu furi și nici nu-ți nesocotești părinții. O fi păcatul originar? Izgonirea din rai? Simți că ai fost pedepsită fiindcă ai mușcat din măr? De-aia nu crâcnești tu și muncești de dimineața și până seara, ca să
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
altă lume, "Petrică", zise ea mai departe... Dar ce striga Petrică? Mi se părea oribil, auzii cuvintele, "dar ce crezi tu, fă? Că o să mai suport ca până acuma ani de îndobitocire sistematică...? Dacă îți pocnesc una te învăț eu minte să mai stai cu curul spre ușă când îți intră bărbatul în dormitor... Cum dracu de n-am pus eu mâna atâția ani pe curea și să te croiesc peste buci până la sânge, să nu poți să stai pe scaun
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
contemplă, își supse gura... Buzele reapărură, se uită, îi plăcură sau nu, operă iar cu rujul, de astă dată desenîndu-și o gură de vampă... "Cum arată o curvă, zise, tu trebuie să știi... Ai fost la curve, nu? Să nu minți, toți ați fost..." Izbucnii în râs. Vorbea tot așa, tărăgănat, ca și atunci când constatase că arăta oribil și nu-i păsase, sau prea puțin. Tot așa și acum, puțin îi păsa dacă am fost sau nu la... "De ce rîzi?!" mă
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]