7,707 matches
-
ucis pe guvernatorul lor și l-au respins, capturînd o acvilă, pe legatul consular al Siriei care venise în ajutor”. Informațiile venite peste timp de la Suetoniu sînt dovada istorică de netăgăduit a faptului că iudeii, în fanatismul și turbarea lor nebună au vrut să pună mîna pe imperiul roman și să-și ungă un împărat pentru a-și impune schisma satanistă așa cum vor face după 1900 de ani cu cel rus unde au impus un alt cult satanist de-al lor
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
și mai mult.” Adică să înțelegem și noi ce a vrut să spună în-dîrjitul Saul care îi dădea peste bot concurenței; propovăduirile lor erau niște mai-muțăreli ale unor nebuni, dintre care, cum se laudă magistrul, el era chiar cel mai nebun. O lume de șarlatani, de balamuc și de ocnă grea. În Epistola lui Pavel către galateni la 1,6-7 apostolul este uimit că prin sinagogile colindate de el, alți apostoli cîntă altă muzichie și rău îl supără la auz: ,,Mă
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
de zor prin sinagogile lor pentru că Neamurile aveau primit de mult darul Sfîntului Duh în puterea crucii Dumnezeului Prea Înalt și nu erau doritoare să se pupe cu Satana și Talpa Iadului. Dacă lepra de Saul se considera chiar mai nebun decît nebunii, cum am arătat mai înainte, scrierile lui care formează baza Noului Legămînt nu sînt decît niște fă-cături de balamuc și de neagră ocnă, unde omul este ținut în cel mai adînc întuneric și nici urmă de lumină? Pentru că
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
întîi a lui Pavel către tesaloniceni la 2,2: ,,După ce am suferit și am fost batjocoriți în Filipi, cum știți, am venit plini de încredere în Dumnezeul nostru, să vă vestim Evanghelia lui Dumnezeu în mijlocul multor lupte.” Cu asemenea bîzoaie nebune în cap, turbarea zeloților a pornit la ordin în toate sinagogile din Iudeea și Neamuri, explodînd ca o erupție vulcanică în primăvara anului 66 și mare pîrjol a fost la început pe capul Neamurilor, apoi pe al lor! Revolta a
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
între ei pe săturate, dar s-au tăiat și cu cei pe care i-au chemat în ajutor - idumeenii care au părăsit Ierusalimul în anul 67, orașul fiind stăpî-nit de terorismul zeloților, otrăviți cu vedenii și minuni de învățații lor nebuni de la Qumran. Încă de la începutul revoltei, ea s-a transformat într-un adevărat măcel în-tre fanaticii zeloți, naționaliști religioși, teocrația care era împotriva mișcării și regalitatea formală, susținută de Roma prin Agripa ll, ajungînd să se dea lupte chiar în
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
Iar dacă neînti-nații credincioși s-au numit creștini înseamnă că aveau și o teologie de te rupea la glagorie să fie sclipitoare și peremtorie cum recunoaște chiar Saul cel plin de vede- nii și tîmpenii, dar și minciuni de oameni nebuni. Eusebiu din Cezareea(260-340), a fost unul dintre primii apologeți ai iudeo-creștinismului și consideră descrierea esenilor din Egipt făcută de către Filon drept comunitatea creștină primară. Clar ca lumina zilei zicerea prelatului grec, dar erau și în Palestina acești eseni, adică
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
poate fi de la 6 luni la 30 de ani, provocând o degenerescență neuronală și o pierdere ireversibilă a funcțiilor motorii, însoțită de demență progresivă. Tabloul clinic al manifestărilor produse de prionii infecțioși conturează la animal encefalopatia spongiformă bovină (boala vacilor nebune), scrapia (oi, capre), encefalopatia spongiformă a felinelor, iar la om maladia Creutzfeld-Jacob, insomnia fatală familială, maladia Kuru, etc. Mai grav este faptul că proteina prionică infecțioasă prezentă în alimente, pe instrumentarul medical, pe suprafețe, etc., nu poate fi sterilizată sau
Prelegeri academice by VASILE BURLUI () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92374]
-
probabilităților cu zero și cu infinitatea, el l-a găsit pe Dumnezeu. Teoria probabilităților a fost inventată pentru a i ajuta pe aristocrații bogați să câștige mai mulți bani la jocurile de noroc. Teoria lui Pascal a avut un succes nebun, însă cariera sa matematică nu a durat mult. Pe data de 23 noiembrie 1654, Pascal a trăit o intensă experiență spirituală. Probabil că de vină a fost întărirea convingerilor sale janseniste antiștiințifice, însă, oricare ar fi fost motivul, cert e
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
Exact când norii negri ai Revoluției franceze au început să se ivească la orizont, misticismul a fost exclus din analiza matematică. În ciuda temeliilor șubrede ale analizei, până la sfârșitul secolului al XVIII-lea, matematicienii din întreaga Europă au avut un succes nebun cu noul lor instrument de lucru. Colin Maclaurin și Brook Taylor, poate cei mai buni matematicieni britanici din epoca izolării de continent, au descoperit cum să utilizeze analiza matematică pentru a rescrie funcțiile într-o formă complet diferită. De exemplu
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
lea, a fost unul dintre pionierii geometriei proiective. El a folosit punctul de la infinit pentru a demonstra câteva teoreme noi și foarte importante, însă colegii săi nu i-au putut înțelege terminologia și au ajuns la concluzia că Desargues era nebun. Deși unii matematicieni, puțini la număr, ca Blaise Pascal, au învățat câte ceva de la Desargues, contribuția acestuia a fost uitată. Nimic din toate acestea nu a avut importanță pentru Jean-Victor Poncelet. Ca elev al lui Monge, Poncelet învățase tehnica proiectării figurilor
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
poate fi comparată decît cu cea a Directoratului care ar avea însă scuza tinereții! Cunoscînd solicitantul, e de presupus că Maiorescu a manifestat reținere în numirea lui Caragiale ca director al Teatrului Național (D. Suchianu îi traduce atitudinea prin "tu nebun, ei nebuni, cum o să vă puteți înțelege?"), aceasta făcîndu-se prin intervenția reginei, după care regele îi va conferi Steaua României, gest care nu îndulcește cu nimic impresia dezagreabilă a stagiunii Caragiale despre care revista Fîntîna Blanduziei concluziona: "Am făcut din
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
acea societate literară." S-ar putea zice însă că atingeri a mai avut: în conferința Gaște și gâște literare, se referă la o societate literară de peste ocean în care erau vreo șase oameni de litere "dintre care unul a murit nebun iar altul a murit într-o bortă de mizerie"; referirea e la Eminescu și Creangă. Înainte de stabilirea la Berlin, comunică hotărît lui Missir că "Voi "Junimea" politică mi-ați făcut mult rău". Războiul cu Maiorescu va fi însă mult mai
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
terminologie heraldică proprie și precisă, consfințită de o întrebuințare străveche" iar față de mulți contemporani afișează o imperturbabilă condescendență: Georges Valentin Bibescu "a cîștigat premiul 2-lea de automobile la Geneva, vreo 150 franci și niște pantofi", Alexandru Bibescu e "prea nebun" și "maniac furios", Ion Brătianu e "cel mai mare și cel mai parșiv pezevenchi" iar H. Coandă nu e decît un "mare pontagiu" care "a inventat o mașină de zburat." Nu lipsesc elogiile aduse unor foști dascăli (Anghel Demetriescu "excelentul
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
trifoi". În oglinda deformatoare a ironiei, modelul se degradează, solemnul în exces devenind rizibil așa cum demonstrează Caragiale în Smărăndița roman modern, acel Caragiale care a avut tăria să-și parodieze chiar unele din propriile opere: "puf bogat, moale și dulce"; "nebună, săltătoare, zglobie"; "ciripiturile ei argintii și călduroase, aprinse, fierbinți"; "dulce și acră, acrișoară și dulceagă"; "o gospodină bătrînă, cinstită, harnică, vioaie, cuminte, neobosită și neodihnită"; "o doină jalnică, molatică, domoală, pătrunzătoare"; "valea-nverzită, înflorită și smălțată"; "micșunele, galbene, roșii, albastre
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
vîna ordine străine, el care nu era în nici un chip aristocrat. [...] Cu Mateiu Caragiale se petrecea un fenomen de confuzie ereditară, caracteristică multor indivizi de pe acest pămînt, care, neputîndu-și determina arborele genealogic, se pierd în ipoteze adănci ca niște visuri nebune. Cu un cuvînt, Mateiu Caragiale, acest Despot-vodă al contemplației, era un vizionar, care dăduse expresie în firea lui acelui turbure zăcămînt al sufletelor multor cetățeni din pragul Orientului. [...] Iarna deschidea ușa cu mănuși de piele de Suedia, sub cuvînt că
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
vreun perete ! În schimb, regizorul Jean Georgescu și fabuloșii actori Alexandru Giugaru și Grigore Vasiliu Birlic iau destule din tre cele mai pregnante automatisme ale „vieții de partid”, ale ștabului comunist înconjurat de trepăduși și le zeflemisesc cu un umor nebun. Din start, naratorul Radu Beligan își râde de însuși zeul Plan, Molochul comunist pe altarul căruia, cum scria Berdiaev, se jertfește totul, și care e o blasfemie să fie îndeplinit - Planul nu poate fi decât depășit : „Directorul mulțumește la toți
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
acesta care e o rușine pentru societatea socialistă, fiind atât de îndepărtat de ceea ce înseamnă omul nou, e pur și simplu dus cu capul, dement. O teză veche și dragă propagandei comuniste - cei care încearcă să compromită sistemul sunt ori nebuni, ori ticăloși, ori nelămuriți. Și atunci ? De ce e filmul pe perete la Sighet ? Pentru că un pescar rostește la un moment dat cu năduf „turnătorilor !” ? Ca grad de virulență politică la adresa regimului comunist, Faleze de nisip este sub Reconstituirea (1970) și
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
presupune excesul alimentar și îndeosebi beția, căruia doctrina creștină îi opune postul și abstinența (mai ales pentru băuturile alcoolice), reformatorul (Luther) negându- le, are chiar îndrăzneala să scrie în Tisch -Reden „cui nu-i place vinul, femeia și cântecul, rămâne nebun toată viața, dar noi nu suntem nebuni’ (Wer licht nicht wein, weib und Gesong, Der bleibt ein Narr sein Leben Lang, Und Narren sind wir nicht). Pretenția de a reforma moravurile prin asemenea afirmații și încă din partea unui călugăr care
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
se dedica total literaturii. Câteva lucrări epice (Hilarie Sfântul, O zi cât veacul, Vin barbarii...) rămân totuși în stare de proiect. În schimb, pentru Teatrul Nostru, condus de fiica sa, Dina Cocea, traduce Seara cea mare de Leopold Kampf, apoi Nebuna tinerețe de John Bouwlet, Amfitrion 38 de Jean Giraudoux, Scadența dragostei de M. Duran, Călătoria cea mare de Sutton Vane. Pe aceeași scenă are loc în decembrie 1943 premiera Canaliei. După august 1944, C. scoate ziarul „Victoria” (1944-1946). Deși unii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286310_a_287639]
-
arta traducerii, Cluj-Napoca, 2003. Traduceri: Martha Bibescu, La bal cu Marcel Proust, pref. trad., Cluj- Napoca, 1976; San Antonio, Cu muzika înainte marș!, Cluj-Napoca, 1995; Jean-Jacques Wunenburger, Utopia sau criza imaginarului, Cluj-Napoca, 2001; Guillaume Apollinaire, Cele unșpe mii de vergi nebune, Cluj-Napoca, 2002; Daniel Wildenstein, Negustori de artă, Cluj-Napoca, 2002; Vasile Igna, La Province de l’érudit, Cluj-Napoca, 2003 (în colaborare cu Emanoil Marcu). Repere bibliografice: Valentin Tașcu, „La bal cu Marcel Proust”, „Făclia”, 1976, 9247; Ion Marcoș, „La bal cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287587_a_288916]
-
dragoste onestă sau la mariaj. În toate celelalte cazuri naratorul boccaccesc se dovedește mult mai intransigent din punct de vedere moral. Venus este descrisă ca fiind obscenă și toți care au crezut în această fiică a lui Zeus sunt considerați nebuni, incapabili să reziste atracțiilor unei femei. Această Venus întruchipează în mod direct concupiscența, în nici un caz compatibilă cu dragostea către Dumnezeu sau iubirea onestă, creștină, pentru o femeie. Scena în care este evocată răpirea Europei de către Zeus, în timp ce se juca
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
unde se află 80 de alienați, afară de femei, dar nici unul în starea grozavă a lui. Capul îi este spart și umflat; nu pot însă afla de la nimeni cine-a comis această cruzime contra lui; eu cred că vr-un alt nenorocit nebun. Doctorul Șuțu mi-a declarat că umflătura este de 99 de ori mortală și că numai al sutelea poate scăpa. Eu însă rog pe D-zeu, dacă este drept, să-i curme suferințele, căci nu mai sunt de suportat.” (articol
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
în suflet, pentru că Eminescu este o forță vie care trăiește permanent în conștiința noastră a tuturor. Și niciodată nu a grăit mai înțelepțește Hașdeu, decât atunci când a rezumat viața și moartea lui Eminescu cu acest epitaf clasic: „Eminescu a murit nebun, dar va trăi veșnic. Vor muri deapururi însă toți acei înțelepți cari au lăsat și vor lăsa să moară un Eminescu.”! Hașdeu lovea crud și nedrept aici pe Titu Maiorescu, dar scoțând din cauză pe marele critic rămâne perfect adevărată
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
de cuvinte, din care zburase pentru totdeauna ordinea și suflarea unui înțeles. Atunci am înțeles adânc sensul înfiorător al cuvintelor lui de-odinioară: „Unde-s șirurile clare din viață-mi să le spun! Ah, organele-s sfărmate și maestrul e nebun!” Și când, ostenit de acest joc de versuri sonore și pustii, figura lui îmbrăcă iarăși acea expresie de tristeță vagă umbra acelui apus dureros al conștiinții care-i dedea în momentul acela înfățișarea unui zeu învins, părăsit de puteri și
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
El este printre primii care au citit finalul Satirei IV ca o mărturisire a autorului, Eminescu însuși, că a înnebunit. Poemul fusese tipărit în septembrie 1881, iar în „Convorbiri literare” versul ultim este: „Ah! organele ’s sfărmate și maestru e nebun!” în toate cele 11 ediții ale sale Titru Maiorescu păstrează aici nearticulat: „maestru” tocmai pentru a nu se da naștere la confuzii. Eminescu are, în manuscrise, chiar termenul italian: „maestro”. Este vorba de șeful de orchestră, acel „maestro” care dirijează
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]