9,132 matches
-
două tendințe se separă. Liberalismul muntean, în manifestările lui extreme, rămâne să reprezinte spiritul novator; junimismul moldovenesc rămî-ne să reprezinte spiritul critic, negativ. Această ruptură a fost o nenorocire pentru istoria contemporană a Romîni-ei. Unii merg fără discernământul trebuitor; ceilalți neagă necontenit utilizarea întregii opere a celor dintâi. Unii merg fără un plan bine definit; ceilalți vor să rămânem pe loc. Și cum pe loc nu se putea sta, și nu se poate sta niciodată; și cum critica devine expectativă și
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
ce e natural ca poezia noastră "nouă" să fie, în bună parte, o anexă a celei franceze și să nu aibă nici o legătură cu literatura română - a cărei existență, dealtfel, și în chipul cel mai logic, teoreticienii "noi" o și neagă. Vom adăuga, repetând o considerație din articolul amintit, că pe când poezia "nouă" era nouă în Franța - acum vreo patruzeci de ani - foarte mulți reprezentanți ai ei erau străini veniți de aiurea - ceea ce ni se pare că confirmă observația noastră cu privire la
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
314). în 1950, J. L. Moreno (apud R. Chiran, 10) afirmă: . Definiția subliniază o notă esențială a creativității, noutatea absolută pe care trebuie s-o incumbe orice creație, dar a reduce creativitatea numai la noutate înseamnă, pur și simplu, a nega criteriul valoric. Nu putem considera că orice noutate poate fi creație, la fel cum nu putem neglija forța creatoare existentă de fiecare dată când ceva este re descoperit, sau când descoperirea se petrece concomitent, fără nici o relație între creatori. Aceeași
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
putem referi în termenii de mai sus, a dovedit o tărie spiritual-sufletească de neegalat în peisajul moralității românești și s-a jertfit scrisului, renunțând la orice altceva. Concluzii: Ceea ce dorim să subliniem, în finalul acestui subcapitol, nu este faptul că negăm anumite rezultate ale cercetărilor unor renumiți teoreticieni ai domeniului creativității, ci că, așa cum sugerau André Vergez și Denis Huisman (36), creația artistică se vădește a fi impenetrabilă, deocamdată, având legități, fundamente și desfășurări care scapă, încă, unei înțelegeri raționale sau
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
de acolo se răspândesc În cele mai diferite părți ale corpului, și anume chiar la gât și la cap; ele schimbă formele corpului, și după schimbarea formelor se recunoaște gradul de boală: pe acesta se bazează știința expresiei figurii. Cine neagă așadar depunerea de materii străine, acela trebuie să conteste și autoritatea științei expresiei figurii. Faptul Însă, că după schimbarea formelor se recunoaște În realitate starea corpului, nu se mai poate nega și aici rezidă tocmai dovada cea mai sigură despre
Știința expresiei figurii sau Manualul unei noi diagnoze pentru cunoașterea stărilor de boală Întocmit pe baza cercetărilor și descoperirilor proprii de Louis Kuhne by Louis Kuhne () [Corola-publishinghouse/Science/842_a_1737]
-
boală: pe acesta se bazează știința expresiei figurii. Cine neagă așadar depunerea de materii străine, acela trebuie să conteste și autoritatea științei expresiei figurii. Faptul Însă, că după schimbarea formelor se recunoaște În realitate starea corpului, nu se mai poate nega și aici rezidă tocmai dovada cea mai sigură despre exactitatea Întregii mele teorii asupra bolilor. 3. Nu există nici o boală fără friguri și nici friguri fără boală. Cu introducerea materiilor străine În corp și cu depunerea lor aci, Începe lupta
Știința expresiei figurii sau Manualul unei noi diagnoze pentru cunoașterea stărilor de boală Întocmit pe baza cercetărilor și descoperirilor proprii de Louis Kuhne by Louis Kuhne () [Corola-publishinghouse/Science/842_a_1737]
-
exterioare pentru a se cunoaște pe ele însele. Drept urmare, vor lua o parte din caracteristicile lucrurilor. Le vor purta urmele, însemnele. i.2.3. Marcel Mauss Este sociologul și antropologul francez care vine pe linia cercetărilor lui Émile Durkheim. A negat dimensiunea transculturală a conceptului de sacru la Durkheim. Acesta ar fi nepotrivit pentru cercetarea religiilor nesemitice. Apoi Marcel Mauss a înlocuit conceptul durkheimist de sacrul cu noțiunea de mana, considerată a fi mai potrivită pentru explicarea multor fenomene culturale și
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
susținea consubstanțierea (prezența în pâine și vin a trupului și sângelui Mântuitorului), în timp ce Zwingli vedea în Împărtășanie doar o aducere aminte a momentului arhetipal. Hristos este prezent aici numai simbolic. Zwingli a polemizat îndelung cu conrad Grebel, întemeietorul anabaptismului. Acesta nega „validitatea botezului copiilor”. El trebuia administrat doar adulților care au ales liber viața lui Hristos. „Prin urmare, convertiții trebuiau rebotezați.” După 1530, în ciuda persecuțiilor, anabaptismul s-a răspândit în Elveția și în sudul Germaniei. VII.4. Calvinismul Jean calvin (1509-1564
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
umană. Fac parte dintr-o serie a cauzelor și efectelor, a VIeților și renașterilor numită „coproducerea condiționată”. Ea are 12 factori ce se produc în lanț. Iată câțIVa dintre ei: ignoranța → volițiunile → construcțiile psihice → dorința (sexuală) → bătrânețea → moartea → renașterea. Se neagă realitatea persoanei, dar și pe cea a principiului vital, ătman. După Eliade, există o funcție ascetică a acestei negații: „Meditând la irealitatea persoanei, e distrus egoismul în înseși rădăcinile sale”. Negarea Sinelui ridică probleme. Dacă s-ar recunoaște existența Sinelui
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
Sinelui ridică probleme. Dacă s-ar recunoaște existența Sinelui (ătman), atunci Buddha ar fi mințit și ar fi fost catalogat drept filosof eternalist. Dacă nu, ar fi fost considerat nihilist. Prin urmare, răspunsul corect asumat de Buddha este tăcerea! Se neagă subiectul, dar se exaltă fapta sa și fructul ei. Numai actele există, nu și actorul. Numai suferința există, nu și cel ce suferă. Buddha refuză subtilitățile filosofice pentru că ar fi încurajat disputele metafizice, orgoliul intelectual. Ar fi Împiedicat Trezirea. Problemele
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
după Voința Cerului. A te conforma lui Dao înseamnă a urma voința cerului. * Calea Cerului pe care o descoperi în tine însuți a fost ilustrată exemplar de eroii civilizatori. * „Omul superior”, „omul nobil” practică sacrificiile și ritualurile tradiționale. * confucianismul nu neagă existența spiritelor, dar le contestă importanța. * Comportamentul ceremonial corect declanșează în societate o forță magicoreligioasă veritabilă. Exemplul dat de Mircea Eliade este cel al Suveranului înțelept Shun: „El stătea, pur și simplu, cu gravitate și reverență, cu fața îndreptată spre
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
aibă loc în anul 1982, „dar a fost amânată din pricina dezinteresului manifestat de opinia publică mondială”. René Guénon (1886-1951). Autorul lucrării Le Théosophisme. Histoire d’une pseudo-religion (1921) deconstruiește cu măiestrie ezoterismul și ocultismul de tip Blavatsky sau Papus. Autorul neagă până și „capacitatea oricărui individ din Occident de a lua legătura cu o organizație ezoterică autentică”. A practica artele oculte în Occident este „un mare risc mental și chiar fizic”. Edgar Morin (n. 1921). În volumul colectiv De l’ancienne
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
cercetările și spre sistemul limbic, considerat până acum cu rol secundar În durere, deoarece stimulul dureros nu-l activa direct. După același autor, sistemul limbic este o componentă a neuromatrix-ului, cu rol În durerea din membrul fantomă. Teoria lui Melzack neagă și unele definiții din psihologie, referitoare la senzație și percepție: creierul este cel care generează experiența perceptuală chiar și În absența impulsurilor aferente din mediul extern. 1.4 Neuroanatomia și fiziologia durerii 1.4.1 Date generale Durerea reflectă o
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
esențial În localizarea topografică a zonei excitate, a naturii și intensității stimulului dureros. Tot la nivel cortical sosesc și informațiile venite pe căi nespecifice din formațiunea reticulată care stimulează difuz suprafața neocortexului. Deși la Început au existat autori care au negat chiar existența proiecției corticale a durerii În condițiile lipsei durerii la stimularea corticală directă susținînd că aceasta ar fi somatotopizată și integrată doar la nivel talamic, studiile ulterioare au dovedit că ablația girusului postcentral determină creșterea marcată și imediată a
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
care străbate prima oară un drum, adunând impresii de moment pe canavaua informației generale de care dispunem deja. Desigur, este tot o demonstrație pentru că, pe de o parte, pornim din teoriile noi ale doctorilor Ion Nica și Ovidiu Vuia care neagă sifilisul ca boală a lui Eminescu și pe de altă parte revenim asupra acestor scrisori, pe care oricine este interesat de boala poetului le-a parcurs cel puțin o dată cu ochii deschiși și mintea la pândă. Este, însă, o demonstrație mai
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
împătimiții de viața poetului l-au parcurs în tăcere crispată. Știința filologică, pe care o urmez cât se poate de umil, ne spune că ar trebui să verificăm fiecare fragment în parte, fiecare articulație a unui text: dacă nu putem nega întregul ca impresie, putem, cel puțin, nega cât mai multe părți ale lui sau să le punem sub semnul îndoielii. Teoretic, lucrurile sunt simple: când toate fragmentele unei afirmații sunt false ea, ca afirmație, trebuie să fie falsă în întregul
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
în tăcere crispată. Știința filologică, pe care o urmez cât se poate de umil, ne spune că ar trebui să verificăm fiecare fragment în parte, fiecare articulație a unui text: dacă nu putem nega întregul ca impresie, putem, cel puțin, nega cât mai multe părți ale lui sau să le punem sub semnul îndoielii. Teoretic, lucrurile sunt simple: când toate fragmentele unei afirmații sunt false ea, ca afirmație, trebuie să fie falsă în întregul ei. Totuși, în acest caz teoria nu
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
pune o notă de subsol: ” Eroarea autorului. Eminescu a avut întotdeauna cu ce îndestula trebuințele sale modeste și îi rămânea timp destul și pentru studii și pentru petreceri și distracții. Nota Dir.” (p. 758) Iacob Negruzzi, ca Director al revistei, neagă sau nuanțează ceea ce afirmase el însuși în iulie. Asemenea nînțelegeri, reveniri, incongruențe arată tocmai frământările din grupul apriopiaților lui Eminescu și ele se vor regăsi în studiul publicat de Nicolae Pătrașcu în Convorbiri literare (în cartea sa, însă, vor fi
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
juxtă a informațiilor concordante poate părea prea simplu, dar de aici se începe. Pentru că nu-l aveam la îndemană pe D.Teleor știam de el, dar nu găseam trimiterea exactă eu m-am mulțumit, în cartea mea, doar să-l neg cu argumente de bun simț pe N.Pătrașcu; de aceea revin acum, adaugând și aceste argumente de text. 4. „CREDINȚA ZUGRĂVEȘTE ICOANELE ’N BISERICI” ...Observ în ultimul timp un oarecare interes, afișat mai ales pe INTERNET, pentru creștinismul lui Eminescu
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
eu însumi, pe bază de texte și de surse autorizate, nu pe bază de lozinci și „urechisme“, cum înțeleg unii să discute la noi.” Am citat din prima conurență oferită de GOOGLE la tema „Eminescu și creștinismul”, un text care neagă, categoric chiar, posibilitatea de abordare creștin-ortodoxă a vieții și operei lui Eminescu, încheindu-se astfel: „Ne place sau nu, Eminescu n-a fost un credincios creștin (deși va fi avut în comun cu creștinismul în resorturile intime ale personalității sale
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
țării. Vor spune unii că asemenea elemente nu sînt literare, că aparțin vorbirii populare. De acord. Dar poetul dă valori deosebite tocmai unor asemenea elemente. Nu este cazul să ne oprim, prea pe larg, asupra lor, dar nu se poate nega că particularitățile regionale colorează stilul scriitorilor și îi recunoști pe fiecare din ce zonă geografică a țării provin, tocmai după asemenea preferință. Nu cred că mai este nevoie de exemplificări. Dar semne de întrebare se ridică și în cazul altor
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
cunosc și nu au auzit despre calvarul durerilor noastre de la Pitești, unic în lagărul comunist, țin umbră degeaba pământului. Mă refer la cei care au o viață publică, o răspundere socială, la istorici. Iar cei care cunosc și nu recunosc, neagă sau tac, mă refer tot la istorici, săvârșesc o impietate, sunt indivizi fără scrupule, sunt vânduți intereselor dușmanilor poporului român. Cei căzuți în lupta cu diavolul roșu sunt tămâie și smirnă care arde neîncetat, sunt altarul lui Dumnezeu. Rămași acolo
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
și jefuitor, conceput de evrei. Comunismul a transformat victimile în călăi pentru ca, la rândul lor, călăii să producă alte victime. El a fost conceput și manevrat de ființa iudaică, evreii fiind prezenți la conducerea tuturor partidelor comuniste din lume. Comunismul neagă faptul că omenirea este alcătuită din națiuni prin voința lui Dumnezeu, că ele au o misiune și un destin al lor, precum și faptul că națiunea este alcătuită din familii. Comunismul combate așa zisul naționalism, pe cei care își apără drepturile
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
cunoaștem adevărul pentru că el ne-a fost ascuns permanent; azi, la fel ca și ieri, domnește minciuna, fărădelegea și defăimarea. Legionarii sunt trași veșnic pe roata infamiei. Marionete, agenți vopsiți în culori naționale, ne atacă furibund și ne vor pieirea, negând adevărul, inclusiv memoria morților noștri și istoria Neamului nostru creștin. El a îndurat „pelerinajul” multor închisori, una mai crâncenă decât alta: Deva, Alba Iulia, Târgușor, Gherla, apoi închisoarea Aiud, temnița marilor pătimiri românești ca și temnița Pitești, decimarea studențimii legionare
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
diavolesc asupra ființei umane, Gheorghe Mântulescu și-a păstrat o puritate sufletească și o înaltă trăire pe care o întâlnim numai la sfinți, câștigându-și respectul și dragostea camarazilor săi. A fost un luptător neînfricat și neînfrânt. Nu și-a negat și nu și-a părăsit credința. Pătimirea crudă, jertfirea și crucificarea nu l-au doborât. Logodit cu moartea, moartea, numai moartea legionară i-a fost cea mai scumpă nuntă dintre nunți. Liber într-o lume monstruoasă, otrăvită de o ideologie
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]