9,387 matches
-
activează ca redactor la Televiziune (1971 - 1974), apoi în cadrul editurilor Lumina, Literatura Artistică, Hyperion. Debutează cu volumul Semnele de taină (1985), urmat de alte trei culegeri de nuvele: Om de bună voie (1987), Jur pe pământ (1990) și Cincizeci de nuvele triste (1996). A primit Premiul Editurii Dacia din Cluj-Napoca pe anul 1998. În nuvele, C. abordează cu precădere tematica rurală: degradarea țărănimii, destinul celor „dezrădăcinați”, atmosfera deprimantă în care a vegetat omul epocii totalitariste. Nu lipsite de har, nuvelele sunt
CENUSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286166_a_287495]
-
Debutează cu volumul Semnele de taină (1985), urmat de alte trei culegeri de nuvele: Om de bună voie (1987), Jur pe pământ (1990) și Cincizeci de nuvele triste (1996). A primit Premiul Editurii Dacia din Cluj-Napoca pe anul 1998. În nuvele, C. abordează cu precădere tematica rurală: degradarea țărănimii, destinul celor „dezrădăcinați”, atmosfera deprimantă în care a vegetat omul epocii totalitariste. Nu lipsite de har, nuvelele sunt totuși nu rareori marcate de naturalism. SCRIERI: Semnele de taină, pref. Iacob Burghiu, Chișinău
CENUSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286166_a_287495]
-
de nuvele triste (1996). A primit Premiul Editurii Dacia din Cluj-Napoca pe anul 1998. În nuvele, C. abordează cu precădere tematica rurală: degradarea țărănimii, destinul celor „dezrădăcinați”, atmosfera deprimantă în care a vegetat omul epocii totalitariste. Nu lipsite de har, nuvelele sunt totuși nu rareori marcate de naturalism. SCRIERI: Semnele de taină, pref. Iacob Burghiu, Chișinău, 1985; Om de bună voie, Chișinău, 1987; Jur pe pământ, Chișinău, 1990; Cincizeci de nuvele triste, Chișinău, 1996. Repere bibliografice: Haralambie Corbu, Critica și procesul
CENUSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286166_a_287495]
-
care a vegetat omul epocii totalitariste. Nu lipsite de har, nuvelele sunt totuși nu rareori marcate de naturalism. SCRIERI: Semnele de taină, pref. Iacob Burghiu, Chișinău, 1985; Om de bună voie, Chișinău, 1987; Jur pe pământ, Chișinău, 1990; Cincizeci de nuvele triste, Chișinău, 1996. Repere bibliografice: Haralambie Corbu, Critica și procesul literar moldovenesc contemporan, „Nistru”, 1986, 1; N. Rusu, Triste nuvele - 50, „Moldova literară”, 1997, 26 februarie; C. Ungureanu, Apa neîncepută a unei zile noi, LA, 1997, 6 martie; Cimpoi, Ist.
CENUSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286166_a_287495]
-
de taină, pref. Iacob Burghiu, Chișinău, 1985; Om de bună voie, Chișinău, 1987; Jur pe pământ, Chișinău, 1990; Cincizeci de nuvele triste, Chișinău, 1996. Repere bibliografice: Haralambie Corbu, Critica și procesul literar moldovenesc contemporan, „Nistru”, 1986, 1; N. Rusu, Triste nuvele - 50, „Moldova literară”, 1997, 26 februarie; C. Ungureanu, Apa neîncepută a unei zile noi, LA, 1997, 6 martie; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 234. N.Bl.
CENUSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286166_a_287495]
-
calitatea expresiei artistice. Spirit exigent, el a fost totodată un descoperitor al valorilor noi, pe care le-a încurajat și le-a promovat. Notabil este cazul lui Pavel Dan, pentru impunerea căruia a luptat, inclusiv prin editarea unui volum de nuvele. SCRIERI: Aspecte din literatura maghiară ardeleană. 1919-1929, Cluj, 1930; Pagini de critică, îngr. și pref. Ion Negoițescu, București, 1969. Ediții, antologii: Poezii patriotice, Cluj, 1938 (în colaborare cu Ion Breazu); Pavel Dan, Urcan Bătrânul, introd. edit., București, 1938. Traduceri: Asztalos
CHINEZU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286198_a_287527]
-
Seara, când se-nchide poșta..., București, 1971; De taină, București, 1977. Traduceri: Renata Vigano, Vine barza!, București, 1955 (în colaborare cu Ovidiu Drimba); Poezie italiană din secolul al XX-lea, București, 1956; Luigi Pirandello, O lume de hârtie, București, 1957; Nuvele italiene din Renaștere, București, 1964; Cesare Pavese, Luna și focurile. Femei singure, București, 1966, Meseria de a trăi, București, 1967; Ketty Daneo, Un băiat și o sută de drumuri, București, 1969; Dino Buzzati, Monstrul Colombre și alte patruzeci și șapte
CHIRIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286211_a_287540]
-
său St. O. Iosif. A colaborat la „Telegraful român”, „Tribuna”, „Familia”, „Foaia literară”, „Floare-albastră”, „România jună”, „Libertatea”, „Țara noastră”, „Luceafărul”, „Convorbiri literare”, „Noua revistă română”, „Cosinzeana” etc. Debutează în 1892 în „Musa”, revista Seminarului Teologic din Sibiu, și editorial, cu nuvela S-au dus în țară (1893). După o valoroasă investigare a începuturilor ziaristicii românești - Începuturile ziaristicii noastre (1789-1795), apărută în 1900 -, C. se întoarce în actualitatea literară a Transilvaniei, pentru a se fixa definitiv asupra fenomenului literar curent ca neobosit
CHENDI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286191_a_287520]
-
încărcături simbolice, proiectând imaginea întoarsă a unei posibile utopii, nu numai de rezonanțe meditativ-filosofice, dar și istoric-sociologice. Psihologismului obositor și predilect al epocii, C. îi opune, totodată, în Blocada, o substanțială înclinare spre picaresc, ceea ce conferă narațiunii tonalități grave, de nuvelă exemplară. Un alt tip de proză încearcă scriitorul în romanul Hotarul de nisip, cele șase capitole definitivate, din varianta inițială a cărții, datând din anii 1952-1954. E vorba de un roman de acțiune cu trimiteri retrospective, reconstituind episoade din lupta
CHIHAIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286195_a_287524]
-
literar”, „Jurnalul literar”, „Însemnări ieșene”, „Lanuri”, „Litere”, „Meșterul Manole”, „Porunca vremii”, „Sfarmă-Piatră”, „Vremea”, „Tribuna literară”, „Pământul”, „Tribuna Transilvaniei”, „Universul literar”, „Viața” ș.a.), unde mai semna uneori și cu pseudonimele Melania Chirnoagă, Emanoil Radian sau Teodor Chiru. A publicat volumul de nuvele Carte de dragoste (1935), romanul Logodna (1940), studiul Alexandru Călinescu, poet al tristeții (1937) și, în colaborare cu Virgil Chirnoagă, o cărticică pentru copii ( Poveste c-un pitic, doi oameni din Lună și-o împărăție). De asemenea, a tradus din
CHIRNOAGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286212_a_287541]
-
Pozzi (Cuvinte, 1941). Stabilindu-se la București în 1942, C. se va dedica exclusiv criticii literare. Invalid de război, se stinge prematur, în urma unui accident. O selecție din critica sa apare postum, sub titlul Basoreliefuri (1977). Alte două volume de nuvele, Umbrele iubirii și Sărutul, au rămas în manuscris. În proza de început, C. se lasă copleșit, ca mulți debutanți, de afectivitate și elan juvenil, stări de care nu se va debarasa complet nici în romanul Logodna, în pofida unei vizibile maturizări
CHIRNOAGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286212_a_287541]
-
Frédéric Damé, care îngrijea și redactarea propriu-zisă a revistei, cu excepția unei perioade din anul 1884, când folcloristul Dumitru Stăncescu a funcționat ca redactor. Publicația era accesibilă unor cititori cu un nivel mediu de cultură. În C. puteau fi citite „romanțe, nuvele, poezii, varietăți, mode, muzică, arte, știință pentru toți”. Lista colaboratorilor este impunătoare, dar multe dintre texte sunt republicări. Versurile aparțin lui M. Eminescu (Luceafărul ș.a.), V. Alecsandri, Gr. Alexandrescu, Dimitrie Bolintineanu, Anton Pann, B. P. Hasdeu, N. Skelitti, Th. Șerbănescu
CIMPOIUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286230_a_287559]
-
și proprietarul acestei gazete ce continuă publicația omonimă din 1882-1884 și 1890-1891. Așa, de pildă, se publică în foileton romanele Copilă fără noroc de Jules Mary, Meșter în crimă de O. Ottolenghi, Răsplata urei de Georges Ohnet, urmate de numeroase nuvele de Maupassant, H. Sudermann, Matilde Serao, Estera de Suze, Maurice Level, J. Rosny, Henry Hirsch, Jean Cadrat, F. Duquesnel ș.a. Numai sectorul de poezie este ilustrat -cu multe retipăriri - de poeți români precum M. Eminescu, O. Goga, G. Coșbuc, Cincinat
CIMPOIUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286229_a_287558]
-
artistic, ca și principiilor „realismului socialist”, C. are totuși unele merite în valorificarea unor nume din peisajul literar basarabean interbelic. Bine documentate sunt studiile care prefațează volume din scrierile lui Alexandru Robot, Teodor Nencev, George Meniuc sau comentează unele poezii, nuvele și eseuri ale lui Em. Bucov, Gr. Adam, Iosif Balțan, David Vetrov, Bogdan Istru, N. Costenco, A. Lipcan, Andrei Lupan și ale altor scriitori basarabeni din anii ’20-’30 (Ani de luptă, 1969). De obicei, opera scriitorilor avuți în vedere
CIBOTARU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286223_a_287552]
-
titlul de doctor în filologie (1965). A fost lector la aceeași instituție, redactor la editurile Literatura Artistică și Hyperion (un timp a exercitat funcția de director al acesteia), director general al Departamentului pentru limbi, redactor la săptămânalul „Glasul națiunii”. În nuvele, C. cultivă un realism care polarizează îndeosebi aspecte comune ale vieții, obișnuitul, tot ce e mărunt și sentimental. Poeziile din Fereastră deschisă (1965), Floare rară (1972), Mijlocul verii (1975), Poeme de dragoste (1993), Alte poeme de dragoste (1995) sunt intimiste
CIOCANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286247_a_287576]
-
schița Băiatu), în revista „Scrisul bănățean” (1958). Editorial, debutează cu volumul de proză scurtă După-amiaza bătrânului domn (1970). Colaborează, îndeosebi cu proză, la „Steaua”, „Tribuna”, „Orizont”, „Vatra”, „Transilvania”, „Luceafărul”, „Viața românească”. Din 1999, este director al revistei „Arhipelag”. Proza scurtă (nuvele, povestiri, schițe) din cuprinsul volumului După-amiaza bătrânului domn are, ca tematică și procedee, caracterul unor exerciții pregătitoare pentru câteva dintre romanele ulterioare. Nuvela care dă titlul culegerii devine primul capitol al romanului Crepuscul (1971; Premiul Uniunii Scriitorilor), carte densă, bine
CIOBANU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286239_a_287568]
-
Steaua”, „Tribuna”, „Orizont”, „Vatra”, „Transilvania”, „Luceafărul”, „Viața românească”. Din 1999, este director al revistei „Arhipelag”. Proza scurtă (nuvele, povestiri, schițe) din cuprinsul volumului După-amiaza bătrânului domn are, ca tematică și procedee, caracterul unor exerciții pregătitoare pentru câteva dintre romanele ulterioare. Nuvela care dă titlul culegerii devine primul capitol al romanului Crepuscul (1971; Premiul Uniunii Scriitorilor), carte densă, bine articulată, ilustrând formula romanului social. Biografia lui Sever Moldovan, bătrânul magistrat, descendent pe linie maternă din oștenii lui Avram Iancu, constituie un prilej
CIOBANU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286239_a_287568]
-
foiletoane în serial, ultimul, despre proza fantastică. A semnat și cu pseudonimele Nic. C. Sava, Valentin Ganea. Criticul C. este dublat, mai ales în prima parte a activității sale, de istoricul literar. Volumul de debut este un studiu sistematic despre Nuvela și povestirea contemporană (1967), urmat, peste ani, de o antologie, intitulată De la Constantin Negruzzi la Pavel Dan (1979). În 1970 îi va apărea monografia Ionel Teodoreanu. Viața și opera (1970). Va tipări, cu acribie documentară, o ediție a scrierilor lui
CIOBANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286237_a_287566]
-
prin formația sa de istoric literar. Dar însumate cu probitate și uneori convingător, ele dau criticului posibilitatea să se delimiteze, adesea în campanii de presă prelungite, de alte opinii și să-și contureze cu mult curaj propriul mesaj, original. SCRIERI: Nuvela și povestirea contemporană, București, 1967; Ionel Teodoreanu. Viața și opera, București, 1970; Panoramic, București, 1972; Critica în prima instanță, București, 1974; Incursiuni critice, Timișoara, 1975; Însemne ale modernității, I-II, București, 1977-1979; Întâlnire cu opera, București, 1982; Eminescu. Structurile fantasticului
CIOBANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286237_a_287566]
-
narativ, Iași, 1984; Între imaginar și fantastic în proza românească, București, 1987; Ediții: Ionel Teodoreanu, Opere alese, I-VII, pref. edit., București, 1968-1981. Antologii: De la Constantin Negruzzi la Pavel Dan, introd. edit., București, 1979. Repere bibliografice: Cornel Ungureanu, N. Ciobanu, „Nuvela și povestirea contemporană”, O, 1967, 6; Voicu Bugariu, „Nuvela și povestirea contemporană”, AST, 1967, 11; D. Micu, „Ionel Teodoreanu”, TR, 1970, 29; Eugen Simion, „Ionel Teodoreanu”, LCF, 1970, 49; Dorina Grăsoiu, „Ionel Teodoreanu”, RITL, 1971, 1; Liviu Leonte, N. Ciobanu
CIOBANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286237_a_287566]
-
românească, București, 1987; Ediții: Ionel Teodoreanu, Opere alese, I-VII, pref. edit., București, 1968-1981. Antologii: De la Constantin Negruzzi la Pavel Dan, introd. edit., București, 1979. Repere bibliografice: Cornel Ungureanu, N. Ciobanu, „Nuvela și povestirea contemporană”, O, 1967, 6; Voicu Bugariu, „Nuvela și povestirea contemporană”, AST, 1967, 11; D. Micu, „Ionel Teodoreanu”, TR, 1970, 29; Eugen Simion, „Ionel Teodoreanu”, LCF, 1970, 49; Dorina Grăsoiu, „Ionel Teodoreanu”, RITL, 1971, 1; Liviu Leonte, N. Ciobanu, „Panoramic”, CRC, 1974, 1; Doina Uricariu, „Incursiuni critice”, CNT
CIOBANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286237_a_287566]
-
Familia”, „Vatra”, „Convorbiri literare”, „Caiete botoșănene”, „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”, „Contrapunct”, „Arc”, „Aurora”, „Tomis”, „Cronica” și la ziarele „Steagul roșu” (Bacău), „Deșteptarea” (Bacău), „Monitorul”, „România liberă”. Volumul de debut, Amintiri din provincie (Premiul Asociației Scriitorilor din Iași), grupează mici nuvele și povestiri în care viața cotidiană, așa-zis cenușie, din diferite medii, este observată din unghiul din care îi poate fi dezvăluită doza de pasiune, de fantastic, de „absurd”, de inexplicabil pe care o comportă. Un fotograf de atelier e
CIMPOESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286227_a_287556]
-
Luchian, tablourile din colecția proprie l-au ținut într-o permanentă legătură cu mișcarea artistică. Celor doi mari pictori români le-a dedicat monografii: Luchian (1924) și Grigorescu (1925). Colaborează cu multe cronici artistice în presa vremii, dar și cu nuvele și schițe, după ce debutase, în 1895, la „Viața literară”, cu versuri. A semnat și C. Virgiliu. Publică în „Povestea vorbei”, „Tribuna”, „Literatură și artă română”, „Cuvântul literar”, „Gazeta de Transilvania”, „Sămănătorul”, „Deșteptarea”, „Viitorul”, „Viața românească”, „Luceafărul”, „Convorbiri literare” ș.a. La
CIOFLEC-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286261_a_287590]
-
vorbei”, „Tribuna”, „Literatură și artă română”, „Cuvântul literar”, „Gazeta de Transilvania”, „Sămănătorul”, „Deșteptarea”, „Viitorul”, „Viața românească”, „Luceafărul”, „Convorbiri literare” ș.a. La sfârșitul anului 1907 intră în conducerea revistei „Viața literară și artistică”. În 1916 îi apare volumul de schițe și nuvele Mălurenii. Universul acestor scrieri are ca punct de plecare lumea satului, surprinzând diferite ipostaze ale vieții de familie - infidelitatea unei soții de moșier (De ochii lumii), o crimă, autoarea acesteia fiind o nevastă ce își omoară bărbatul dispărut cu mult
CIOFLEC-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286261_a_287590]
-
îi silește pe părinți să-și dea copiii argați la casele boierilor (Petra) ș.a. Se remarcă dialogul dens, împănat cu regionalisme. Atât volumul Mălurenii, în care sunt adunate multe dintre creațiile în proză publicate anterior în presă, cât și celelalte nuvele și schițe rămase în diferite ziare și reviste susțin orientarea sămănătoristă al cărei adept a fost C. SCRIERI: Mălurenii, București, 1916; Luchian, București, 1924; Grigorescu, București, 1925. Repere bibliografice: I. Scurtu, Furtul de la „Ateneu”, „Sămănătorul”, 1908, 4; Pincio, „Pictorul Luchian
CIOFLEC-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286261_a_287590]