18,249 matches
-
l-a îmbunătățit aplicându-i teoria cuantelor, a fost unul dintre pașii importanți în studiul structurii atomului. Faptul că ea reușea să explice apariția liniilor spectrale a fost tocmai o dovadă că în interiorul atomului se petrec fenomene care scapă ochiului omenesc, ca atomul nu este ultima diviziune pe scara microscopica. Perfecționat mai târziu de fizicianul german Arnold Sommerfeld (1868-1951), care consideră că orbitele electronilor sunt eliptice, apoi de către Bohr însuși și de alți fizicieni specializați în teoria cuantelor, modelul atomic al
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
abia în 1910 se realizează primul tub de 60 kV. A urmat o perioadă în care aceste raze au cucerit lumea, fiecare centru universitar căutând să-și procure un astfel de apărat cu care să poată face fotografii ale corpului omenesc. Au început să apară lucrări care tratau aspecte generale, dar mai ales cele particulare ale diferitelor sisteme ale corpului omenesc: osos, digestive. Centrul acestor experimentări se pare că a fost Viena, de unde s-au ridicat numeroși radiologi, o serie dintre
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
lumea, fiecare centru universitar căutând să-și procure un astfel de apărat cu care să poată face fotografii ale corpului omenesc. Au început să apară lucrări care tratau aspecte generale, dar mai ales cele particulare ale diferitelor sisteme ale corpului omenesc: osos, digestive. Centrul acestor experimentări se pare că a fost Viena, de unde s-au ridicat numeroși radiologi, o serie dintre ei au plătit cu viața lucrând cu aparatele existente la acea vreme, total neprotejate, unii dintre ei având descendenți malformați
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
nouă întorsătură în atitudinea personajului -, tâlharul pare bucuros de reîntâlnire, dar se trezește bătut și fugărit de fostul amic și de consătenii acestuia. Romanul Sublima Sora Camelia (1975) este în același timp o utopie și un imn dedicat frumuseții sufletului omenesc, căci abia în finalul narațiunii se înțelege că povestea de dragoste a lui Marius Mirmidon, profesor în satul Măgura, cu învățătoarea Sora Camelia este doar rodul fanteziei celui dintâi. În Arhipelagul Alexandru (1976), scriitorul dovedește resurse pentru romanul dedicat adolescenților
PALAGHIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288626_a_289955]
-
o superbă „cuvântare” intitulată Spunere și încredințare pentru frica și dragostea lui Dumnezeu - ipocrizia morală, isihasmul lui N.B. își adaugă o trăsătură ce ține - spun cercetătorii - de spiritualitatea românească. Drumul spre perfecțiune conturat de cărturarul român poartă o limpede marcă omenească și pornește de la ideea, proprie duhului ortodox, că omul e bun prin natură. Soluțiile voievodului sunt umane și „umanizate”, ele nu aleg desprinderea de lume, refugiul în asceză, nu resping concretul, temporalul, alcătuirile omenești în genere. Depășirea „stării de lume
NEAGOE BASARAB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
cărturarul român poartă o limpede marcă omenească și pornește de la ideea, proprie duhului ortodox, că omul e bun prin natură. Soluțiile voievodului sunt umane și „umanizate”, ele nu aleg desprinderea de lume, refugiul în asceză, nu resping concretul, temporalul, alcătuirile omenești în genere. Depășirea „stării de lume” prin ascensiune spirituală (pe drumul palamit de la praxis spre theoria etc.) nu reprezintă nicidecum respingerea spațiului populat de oameni (omul pe pământ, între oameni, este perfectibil), nu constituie o negare a lumii, ci implicarea
NEAGOE BASARAB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
a ignora această prezență ar fi o gravă eroare. Mai folositoare și mai eficientă ar fi definirea stării în care se află gândirea voievodului în raport cu principiile ideologiei dominante în epocă. El pornește de la teologie pentru a figura concretul. Desăvârșirea ființei omenești, proces la care meditează, este cu putință de înfăptuit (au zis isihaștii) în circumstanțele pământești, concrete, chiar istoricește precizate, prin eforturi ce nu depășesc posibilitățile celui angajat. Este o concluzie de factură pur umanistă cu care teologia ortodoxă nu intră
NEAGOE BASARAB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
profane” (Al. Duțu). Demersul, în esența lui, se umanizează, iese de sub semnul eternității fixe și alunecă sub imperiul schimbării. Pandantul filosofic al acestei translații va fi tot cel recomandat de Veacul de Mijloc: sentimentul deșertăciunii și caracterul iluzoriu al întreprinderilor omenești. Dar ansamblul de măsuri pe care scriitorul și filosoful înțelege să le adopte în hățișul de relații cu lumea și cu ideologia ei denotă modernitate. Apelul la înțelepciunea celor vechi ține de tehnica umanistă a cercetării tradițiilor Antichității. Uzând de
NEAGOE BASARAB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
Pe malul mării). Dar mult mai nociv îi apare autoarei modul de viață al celor bogați, ușuratic, imoral, egoist, iresponsabil, impulsionat de trăiri joase, cu manifestări sociale superficiale și ipocrite, lipsit de repere. Un aer greu, încărcat de cenușa patimilor omenești se lasă peste aceste ficțiuni, transformând totul într-o trăire buimacă. Singurul roman cu o tonalitate mai luminoasă este Vraja patimei (1936), unde protagoniștii ies întăriți din încercările prin care trec, iar dragostea aduce în final fericirea. Mai mult, se
PALLADE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288631_a_289960]
-
la cultura și filosofia antică. Autorul dezvoltă în teza sa de doctorat ideile expuse în studiul Între divin și uman. O problemă a culturii elenice (1921), reluat ulterior sub titlul Evoluția gândirii la greci (I, 1927). Se urmăresc progresele spiritului omenesc în Antichitate, la egipteni, babilonieni, evrei și mai cu seamă la greci, considerați a marca un moment esențial în trecerea de la cugetarea teologică și mitică la cea filosofică și științifică. P. își completează sinteza privitoare la evoluția gândirii antice prin
PAPACOSTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288666_a_289995]
-
pornit opera autorului elin. Cercetarea evidențiază liniile directoare ale gândirii lui Platon (teoria amorului fizic, aceea a nemuririi sufletului și, mai ales, doctrina ideilor închegată ca reacție împotriva idealismului sofiștilor prin descoperirea a ceea ce e general și permanent în sufletul omenesc), pentru a pune apoi în lumină locul ocupat de morală sau de politică în sistemul lui filosofic și a releva valențele artistice ale scrisului platonician. Monografia e întregită de traducerea celor mai importante dialoguri ale gânditorului elin, grupate în trei
PAPACOSTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288666_a_289995]
-
personalitatea acaparantă a lui Troceanu, un student întârziat, filosof nihilist și mizantrop, apatic și antipatic, croit parcă după un calup nietzschean sau dostoievskian. Scârbit de ceea ce el considera „aceeași condiție umană mizeră”, protagonistul declară sfidător: „să te mândrești cu ceva omenesc este de domeniul jalei, și câteodată de cel al morbidului”. În contextul prozei scrise la cumpăna deceniilor al șaptelea și al optulea, romanul se individualizează prin trei trăsături: ridiculizarea umanismelor (vechi sau noi) în numele unui cinism feroce, care refuză speciei
PAPILIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288679_a_290008]
-
amintind de filigranul haikuurilor, prin vibrația aparte a meditației asupra timpului și a morții. Tonul subtil ironic în care poetul se adresează Creatorului dă glas revoltei muritorului, culpabilizează „nechibzuința” instanței supreme, prea puțin atentă, la momentul decisiv, față de consecințele păcatelor omenești: obosind după zilele de muncă, Dumnezeu i-ar fi osândit pe oameni greșelii; pentru că înțelege care vor fi consecințele, ar dori să îi remodeleze, dar este prea târziu (Mărturisire). „Sub mincinoasa visului aripă/ Murim cu fiecare licărit de stea”, „Sub
PATRASCANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288713_a_290042]
-
ori „nonconformism conformist”, în fond o angajare mai mult filosofică și morală decât una propriu-zis politică. Poetul contemplă și valorizează - ori deplânge, revoltat în cheie majoră, fără emfază zgomotoasă - cu mijloace extrem-moderniste, optzeciste, stări și tendințe de profunzime, degradări ale omenescului, determinate de experiența istorică a contemporaneității. Toate acestea, sub aparențele cultivării unui bric-à-brac pitoresc și abstrus. SCRIERI: Prier (volum colectiv), București, 1988; Fleacuri criminale, București, 1993. Repere bibliografice: Eugen Simion, Magdalina și Carolina, RL, 1989, 6; Nicolae Bârna, ’80 după
PATULEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288718_a_290047]
-
într-o piesă care preia și titlul Mironosițele. După ce, în februarie 1872, adună într-un caiet diferite versuri profane și patriotice (poezii de Ienăchiță Văcărescu, Vasile Alecsandri, Grigore Alexandrescu ș.a.), caiet încheiat cu un Viers la mort: Tristă-i viața omenească..., P. se stinge din viață în urma unei boli de piept. Cu toate că o parte a manuscriselor lui P. s-a pierdut la expoziția organizată de Muzeul Astra în 1905, se păstrează încă peste cinci sute de poezii, imnuri, balade, compuse de
PATRUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288717_a_290046]
-
la fel, fie că sunt rostite de un adolescent sau de un adult. Se fac trimiteri, în direcția acceptată oficial, la momente din istoria României, precum mișcarea legionară, uciderea lui N. Iorga, al doilea război mondial și tributul în vieți omenești plătit de armata țării. Instaurarea regimului comunist este văzută ca o izbăvire. Cu certe sugestii autobiografice, protagonistul e un tânăr intelectual ai cărui părinți, țărani, au făcut tot posibilul să îl ajute să învețe la București, la facultate. Proaspăt absolvent
PAUN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288724_a_290053]
-
comemorați Mihail Kogălniceanu, A. D. Xenopol, Dimitrie Zarifopol, Gh. Asachi. Literatura străină e reprezentată atât prin traduceri, în special din literatura franceză - prozatorul preferat e Maupassant, în transpunerea lui M. Sever, cu nuvelele Moarta, Idila, Ordonanța, dar și Memnon sau Înțelepciunea omenească de Voltaire -, cât și prin ample prezentări și comentarii: Poezia lirică franceză, Dramaturgia sârbească, Portrete scandinave, Aspecte din literatura rusă, Scriitori celebri și autobiografiile lor, O incursiune în literatura bulgară ș.a. „Cronica teatrală” (cu variantele „Teatrele bucureștene”, „Note teatrale”) e
MISCAREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288184_a_289513]
-
viața sa”. Sau, în broșura din 1859: „Scumpă și frumoasă este ziua de astăzi, fiindcă ziua de ieri s-a dus și nu se mai întoarce, dar ziua de mâine nu se știe, fiindcă este viață sau moarte”. Față de prostia omenească se exprimă astfel: „Două feluri de indivizi sunt fuduli pe această lume, un slujbaș mic și un prost mare”. Cu sarcasm întâmpină lumea gazetarilor: „Minciuna negăsind unde să se găzduiască a cerut de la Dumnezeu o gazdă. Dumnezeu a găsit cu
MOISE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288208_a_289537]
-
necesitatea păstrării limbii, a portului și a obiceiurilor autentice. O satiră din „Calendariul pentru Bucovina” pe anul 1848 (Calendariul vechi către cel nou) îi este atribuită. Patru sonete de factură clasică, în care compară între ele anotimpurile și ciclurile vieții omenești, sunt compuneri livrești, lipsite de fior liric. Lui M.-A. i s-a atribuit, de asemenea, localizarea unei povestiri a lui Pușkin, Viscolul, publicată sub titlul Rătăcirea de „Calendariul pentru Bucovina” pe anul 1854. SCRIERI: [Versuri], în Antologia scrisului bucovinean
MORARIU-ANDRIEVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288243_a_289572]
-
an, așa cum spun tradițiile, obișnuințele. Este un păcat și o rușine în sat să lași pământul necultivat, adică pârloagă, spune țăranul din Ațintiș. În ciuda profitului foarte redus, mecanismul se învârte an de an în virtutea inerției, a tradiției, cu mari eforturi omenești și într-un mod cu totul neproductiv. Trăind printre ei, poți simți câtă muncă fizică implică viața acestor oameni. Țăranii discută despre lipsa unei agriculturi bazată în totalitate pe utilaje, despre devastarea fostului CAP sau despre lipsa subvenționării agriculturii. Caseta
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
în care nu se cuvine. Căci socotesc că aceia care au minte trebuie să caute mult timpul potrivit pentru a vorbi despre El. Sf. Maxim Mărturisitorul, Ambigua (sec. VII) Cui îi mai pasă azi de teologi - afară de teologi? Friedrich Nietzsche, Omenesc, prea omenesc (1878) Iubirea realizată este frumusețe. Pavel Florenski, Stâlpul și temelia adevărului (1914) Cuvânt înainte și notă lămuritoare la a doua edițietc "Cuvânt înainte și notă lămuritoare la a doua ediție" Sfârșitul lumii va veni când nu va mai
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
nu se cuvine. Căci socotesc că aceia care au minte trebuie să caute mult timpul potrivit pentru a vorbi despre El. Sf. Maxim Mărturisitorul, Ambigua (sec. VII) Cui îi mai pasă azi de teologi - afară de teologi? Friedrich Nietzsche, Omenesc, prea omenesc (1878) Iubirea realizată este frumusețe. Pavel Florenski, Stâlpul și temelia adevărului (1914) Cuvânt înainte și notă lămuritoare la a doua edițietc "Cuvânt înainte și notă lămuritoare la a doua ediție" Sfârșitul lumii va veni când nu va mai fi cărare
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
conferințe, pelerinaje, expoziții), trebuie să recunoaștem că unele filiale ASCOR se constituie în asociații cvasi-familiste, lipsite de verticalitate duhovnicească și clarviziune teologică de inspirație patristică. Nu puțini ar îndrăzni să spună că programul de rutină al acestei organizații este, totuși, „omenesc, prea omenesc”. Pe lângă tendințele para-ecleziale deja menționate, unii membri ai cluburilor ortodoxe de tineret afișează câteva stranii complexe pseudomonahale într-un context urban lipsit de ambiguitate. Abordarea nostalgică a realității face ca această organizație să fie pur și simplu ocolită
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
expoziții), trebuie să recunoaștem că unele filiale ASCOR se constituie în asociații cvasi-familiste, lipsite de verticalitate duhovnicească și clarviziune teologică de inspirație patristică. Nu puțini ar îndrăzni să spună că programul de rutină al acestei organizații este, totuși, „omenesc, prea omenesc”. Pe lângă tendințele para-ecleziale deja menționate, unii membri ai cluburilor ortodoxe de tineret afișează câteva stranii complexe pseudomonahale într-un context urban lipsit de ambiguitate. Abordarea nostalgică a realității face ca această organizație să fie pur și simplu ocolită de numeroși
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
care aniversa douăzeci și cinci de ani de existență), un discurs despre „dezrobirea țiganilor, ștergerea privilegiilor boierești și emanciparea țăranilor”. Abătut de amintiri cenușii, marele om politic le mărturisea compatrioților săi: Chiar pe ulițele orașului Iași, în tinerețile mele am văzut ființe omenești purtând lanțuri la mâini sau la picioare, ba unii coarne de fier aninate de frunte și legate prin coloane împrejurul gâtului. Bătăi crude, osândiri la foame și la fum, închidere în închisori particulare, aruncați goi în zăpadă sau în râuri
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]