8,467 matches
-
Holbav (în ["Pârâul găunos", "Valea găunoasă", "Găunoasa"], în ) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Brașov, Transilvania, România. Face parte din regiunea istorică Țara Bârsei. Pe teritoriul său se aflau mine de plumb, cărbune și argint (primele extracții s-
Holbav, Brașov () [Corola-website/Science/300947_a_302276]
-
Rotbav, mai demult "Roșie, Rotbac" (în dialectul săsesc "Roiderbrich, Rudjebich, Rűdebiχ", în , în , în trad. „Pârâul Roșu”) este un sat în comuna Feldioara din județul Brașov, Transilvania, România. Legendele satului spun că în prima jumătate a secolului XIII, 20 de familii de sași s-au stabilit la circa 1½ km spre vest față de actuala așezare. În
Rotbav, Brașov () [Corola-website/Science/300965_a_302294]
-
de nord-vest a satului se află Peștera Bătrânului, monument al naturii ce comunică cu Peștera Vadu Crișului. Extremitatea sud-estică este străbătută de râulețul Valea Mișidului, în care se varsă Valea Luncilor. In partea de est curge Valea Măguranului, un mic pârâu ce se varsă în Izbândiș, formând împreună un afluent al Crișului Repede pe teritoriul satului Șuncuiuș. In sfârșit un alt pârâu destul de consistent ca debit este Valea Letii, care străbate partea de sud a satului. Ca forme de relief sunt
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
de râulețul Valea Mișidului, în care se varsă Valea Luncilor. In partea de est curge Valea Măguranului, un mic pârâu ce se varsă în Izbândiș, formând împreună un afluent al Crișului Repede pe teritoriul satului Șuncuiuș. In sfârșit un alt pârâu destul de consistent ca debit este Valea Letii, care străbate partea de sud a satului. Ca forme de relief sunt caracteristice culmile împădurite cu păduri de fag și mai rar gorun sau corn. Pe o mare parte a teritoriului se întind
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
direct spre Făgăraș, un canal de cca. 2 m lungime și 2 m adâncime pe care erau îndrumate blanele. Acestui canal localnicii i-au dat numele de ""Sebeșel"" care avea debitul jumătate față de cel al râului Sebeș. Localnicii din josul pârâului Sebeșel i-au dat numele de ""Râușor"", iar în alte părți, de ex. în părțile Berivoliului un astfel de râu mic se numește ""Râuleț"". Râul Sebeș izvorăște din Munții Făgăraș, mai exact din Muntele Berivoiul Mare provenind din confluența râurilor
Râușor, Brașov () [Corola-website/Science/300959_a_302288]
-
revista „"Țara Bârsei"”, în anul 1934, care apărea la Brașov, susține că: Satul Vad este așezat în Țara Făgărașului, la poalele Munților Făgăraș, fiind străbătut, cam de la Sud spre Nord, de "Valea Șincii", un afluent important al râului Olt. În stânga pârâului se află o parte mai mică din sat, denumită " Peste Vale", iar în dreapta o parte mai mare. În unele lucrări, "pârâul Șinca" este denumit râul Șercaia, dar populația din localitate nu folosește această denumire. Un pod de beton armat, pe
Vad, Brașov () [Corola-website/Science/300979_a_302308]
-
Munților Făgăraș, fiind străbătut, cam de la Sud spre Nord, de "Valea Șincii", un afluent important al râului Olt. În stânga pârâului se află o parte mai mică din sat, denumită " Peste Vale", iar în dreapta o parte mai mare. În unele lucrări, "pârâul Șinca" este denumit râul Șercaia, dar populația din localitate nu folosește această denumire. Un pod de beton armat, pe șoseaua asfaltată care leagă satul Vad de Dumbrava Vadului, a fost dat în folosință în anul 1996, pentru facilitarea trecerii între
Vad, Brașov () [Corola-website/Science/300979_a_302308]
-
385 de numere de casă, cuprinzând 231 de gospodării, restul de numere reprezentând grădini (locuri de casă fără construcții). În legătură cu istoricul satului, se cunoaște că populația acestuia, până prin secolele al XII-lea - al XV-lea, se găsea așezată undeva pe pârâul Urășa, localitatea numindu-se "Săliște", în "Braniștea Urășei", (atestată în anul 1400, într-un document emis de cancelaria voievodului muntean Mircea cel Bătrân), dar din cauza lipsei de apă, tot mai acută, ori din cauza apropierii prea mari de hotarul satului Toderița
Vad, Brașov () [Corola-website/Science/300979_a_302308]
-
cu teritoriile administrative ale municipiului Brașov, municipiului Săcele și comunelor Prejmer, Hărman, Budila și Vama Buzăului. Satul Tărlungeni este situat în depresiunea Bârsei, la poalele muntelui Ciucaș, la o distanță de zece kilometri de Brașov și este străbătuta de apele pârâului Tărlung. Despre vechimea satului Tărlungeni, din documentele cercetate <-- de cine? care? -->, putem afirma că datează din secolul al XV-lea. Originea numelui se trage de la râul Tărlung, care traversează partea de vest a comunei. Ca mențiune documentară putem aminti următoarele
Tărlungeni, Brașov () [Corola-website/Science/300972_a_302301]
-
mult primăvara, mai ales din direcția vest. Satul dispune de resurse naturale care în momentul de față nu sunt suficient exploatate, și anume: apele minerale carbogazoase și sărate, argilă pentru cărămidă și țiglă, nisip și pietriș din albia celor două pârâuri necesare în construcție. În cadrul satului Tărlungeni se disting trei perioade diferite: prima perioadă către anii 1950-1960, o a doua între 1960-1990 și o a treia după 1990: Producția este diversificată, de la ouă, păsări și produse agricole, până la apă minerală, pâine
Tărlungeni, Brașov () [Corola-website/Science/300972_a_302301]
-
Gazeta de Transilvania, Expres, Bună-Ziua Brașov, Monitorul, Evenimentul, Adevărul, Brassoi Lapok. În prezent probleme cu poluarea nu sunt, nefiind dezvoltată o industrie poluantă. Probleme sunt la Complexul Avicola, care uneori poluează aerul cu mirosul specific și la albia celor doua pârâuri care mai ales vara, sunt poluate prin spălarea autoturismelor și a covoarelor de către așa-zișii „turiști” brașoveni. O problemă legată de mediu o reprezintă îndepărtarea și depozitarea reziduurilor menajere din gospodăriile populației. S-au stabilit perimetrele pentru amplasarea rampelor de
Tărlungeni, Brașov () [Corola-website/Science/300972_a_302301]
-
brașoveni. O problemă legată de mediu o reprezintă îndepărtarea și depozitarea reziduurilor menajere din gospodăriile populației. S-au stabilit perimetrele pentru amplasarea rampelor de gunoi în preajma localității, dar vechea mentalitate îi împinge pe săteni să depoziteze gunoaiele tot în albiile pârâurilor. Obiectivele pe termen mediu și lung sunt dezvoltarea serviciului de gospodărie comunală și terminarea canalizării . Localitatea Tărlungeni este una dintre cele mai frumoase așezări din județ. Pe raza ei se află și culmi semețe de munți (Ciucaș, Piatra Laptelui și
Tărlungeni, Brașov () [Corola-website/Science/300972_a_302301]
-
dintre care 908 luterani, 274 ortodocși, 36 reformați, 15 romano-catolici ș.a. Satul dispune de resurse naturale care în momentul de față nu sunt foarte exploatate și anume: apele minerale carbogazoase,argilă pentru cărămidă și țiglă, nisip și pietriș din albia pârâurilor necesare în construcție. Producția este diversificată, de la ouă, păsări și produse agricole, până la apă minerală, pâine și produse de panificație, spirt, cuie, fierăstraie și mașini agricole, cherestea și produse rezultate din prelucrarea lemnului, cărămidă, bolțari și alte materiale de construcții
Zizin, Brașov () [Corola-website/Science/300985_a_302314]
-
(în ) a fost până în 1930 un sat din județul Harghita, Transilvania, România. Din anul 1930 a devenit un cartier al orașului Miercurea Ciuc, în partea de sud a acestuia, așezat pe malul pârâului Fitód. O parte a vechiului sat a devenit stațiune balneară ( Băi). Oltul părăsește Bazinul Ciucului de Mijloc la Strâmtoarea Jigodinului. Denumirea localității provine din cuvântul secuiesc "ság" (dâmb). Vis-a-vis de sat pe malul Oltului se află ruinele unei cetăți din
Jigodin () [Corola-website/Science/301008_a_302337]
-
km sud de orașul Pitești; la cca 30 km. nord de orașul Roșiori de Vede. Comunele din imediata apropiere: Siliștea-Gumești (localitatea natală a lui Marin Preda) la est, Dobrotești la sud, Mirosi (satul Surdulești) la nord. Localitatea este străbătuta de pârâul Burdea, care în perioadele secetoase seaca aproape complet, dar care în perioadele cu multe ploi se revarsă, devenind un adevărat rău. Numele satului este pomenit într-un document sârbesc din sec. al XIII-lea, în care este menționat cneazul Balacico
Comuna Balaci, Teleorman () [Corola-website/Science/301783_a_303112]
-
Cătunu este un sat în comuna Poeni din județul Teleorman, Muntenia, România. Așezat pe brațul stâng al pârâului Glavaciog, satul Cătunu, cu o denumire Geto-Dacă, a fost în perioada interbelică localitate cu rang de comună în județul Vlașca. Este situat în nordul județului Teleorman, la 2 km de granița județelor Argeș și Dâmbovița. Este un sat așezat pe
Cătunu, Teleorman () [Corola-website/Science/301791_a_303120]
-
părintelui Gheorghe Popescu, trecut la cele veșnice, vorbesc de o strămutare a acestei localități (nu este cunoscută locația). Se pare că în anii 1800 satul era situat cu 3 km mai la dreapta față de locația actuală, pe partea dreaptă a pârâului Glavaciog. Sunt ipoteze care spun că populația acestui sat ar fi fost afectată de o epidemie, ciumă, astfel fiind explicată migrația. O explicație ar putea fi și lipsa surselor de apă în vechea zonă. Astăzi, pe vechea locație (probabilă), pot
Cătunu, Teleorman () [Corola-website/Science/301791_a_303120]
-
în mod obligatoriu cu copiii, la un târg în localitatea Gratia, la 12 km spre București. Pădurile din apropiere: Palanga, Gușia și Galbena sunt foarte vizitate de tineri primăvara, atunci când florile timpurii par a transmite o chemare irezistibilă la viață. Pârâul Glavaciog izvorăște de sub Mânăstirea cu același nume, aflată la 8 km de satul Cătunu, în județul Argeș. Mânăstirea poate fi vizitată, drumul fiind accesibil dinspre autostrada București-Pitești, la km 30, 40 sau 70. Există posibilitatea de a lua apă chiar
Cătunu, Teleorman () [Corola-website/Science/301791_a_303120]
-
se află acum teren cultivat. Terenul de fotbal este situat la marginea satului, de unde încep dealurile. Sunt poenite, vâlcele pline de flori imortele de culoare lila, vara, tot acolo era cândva derdelușul copiilor, iarna, numit " La Păducel" sau Valea Păducelului. "Pârâul Calmatuiu izvorăște din câmpia înaltă a Boianului, adună câțiva afluenți intermitenți, captează Urluiul, apoi se varsă în Lacul Suhaia." Stepa - Pajiști stepice Stejarul brumăriu Arțarul tătărăsc Pagina FACEBOOK:https://www.facebook.com/groups/calmatuiudesus/ Conform recensământului efectuat în 2011, populația
Comuna Călmățuiu de Sus, Teleorman () [Corola-website/Science/301790_a_303119]
-
Muntenia, România. Satul Dracașni a luat naștere din despădurirea unei mici părți din marea pădure a Deliormanului, de către Dragu și Ana (Dragu al Anei), care și-au pregătit terenul pentru arat și păscutul vitelor. Aceștia, atrași de frumusețile naturii, de pârâul Burdea, de apa bună de băut, cât și de fertilitatea solului, au săpat pe acest loc primul bordei, în jurul căruia s-au săpat, mai târziu, noi așezări omenești cu de denumirea de: Dragu-Ana, de unde mai târziu: Drăgușani, și apoi: Drăcșani
Drăcșani, Teleorman () [Corola-website/Science/301798_a_303127]
-
relief colinar cu depresiuni subdeluroase și văi. Pe dealul pădurii Brusturilor de deasupra viilor bătrânii, este punctul cel mai înalt din sat și din împrejurimi, iar priveliștea deschisă-n fața ochilor, aflându-te acolo, îți fașcinează privirea. Coama dealului de la "Pârâul Ciociului" de-a lungul coastelor până la "Ruji", desparte Valea Galpâii de "Valea Făgetului" și leagă "Dealul Brusturilor" de "Dealul Cățănaș", iar în iernile geroase (precum un baraj natural) împiedică formarea curenților de aer rece care se formează pe Valea Almașului
Gălpâia, Sălaj () [Corola-website/Science/301796_a_303125]
-
caute alinare. Nu peste mult timp apărură iscoadele care căutară ascunzișurile celor fugiți. Legenda orală spune că o iscoadă trimisă după Moș Țintea de stăpânul său din Berchez să-l convingă să vină înapoi este ucisă și îngropată în fundul unui pârâu din Valea Maotei. Povestea zice mai departe cum că Indreicuță a Dochiei întâmpină doi călăreți ai Cetății Ciceu care botează satul Kapolna, după mica bisericuță a călugărilor și-l trec în stăpânirea Cetății pentru care trebuiau să plătească dări. Așa
Căpâlna, Sălaj () [Corola-website/Science/301782_a_303111]
-
de sosirea locotenentului și patrula trimisă să-l aresteze îl împușcă în timp ce încerca să fugă prin grădină, exclamând ”un valah mai puțin”. În toamna lui 1944 o coloană ce se retrăgea spre Ungaria se oprește la hotarul satului Căpâlna la pârâul Cormanelor unde se găsea casa lui Mîrza Gheorghe. Chemat afară din casă, un subofițer ungur din coloană îi pune câteva întrebări, la care Mîrza nu poate da răspunsuri necunoscând limba maghiară. Subofițerul ungur scoate pistolul și enervat că nu poate
Căpâlna, Sălaj () [Corola-website/Science/301782_a_303111]
-
Resursele de apa de pe teritoriul județului Teleorman sunt modeste sub raport cantitativ și se găsesc sub forma apelor subterane (ape freatice ce se găsesc la 2,5-3 metri sub pământ și de adâncime) și ape de suprafață (râul Vedea și (pârâul) râul Bărâcea sunt apele de suprafața care străbat teritoriul localității Peretu). Teritoriul comunei Peretu se încadrează într-un climat temperat continental specific zonei de câmpie din partea sudica a tării în care este situat. Se afla la interferența maselor de aer
Comuna Peretu, Teleorman () [Corola-website/Science/301820_a_303149]
-
Plopi este un sat în comuna Beuca din județul Teleorman, Muntenia, România. Se află în partea de nord a județului, în Câmpia Găvanu-Burdea, pe malul stâng al pârâului Zâmbreasca. La recensământul din 2002 avea o populație de 282 locuitori. Numele satului provine de la zăvoaiele de plopi de la marginea așezării, din lunca pârâului. Plopii au fost defrișați în anii '70. Cel mai apropiat oraș, Roșiorii de Vede, este situat
Plopi, Teleorman () [Corola-website/Science/301823_a_303152]