7,718 matches
-
interceptate la Sboghițești. Eroziunea torențială și alunecările de teren sunt principalele procese de pantă care au dus la desăvârșirea reliefului depresionar în care predomină versanții cu aspect de glacis,cu înclinare medie și întrerupți pe alocuri de rupturi de pantă. Pantele domoale au pondere mare în această depresiune și creează impresia unui relief peneplenizat pe marnele oligocene, datorită nivelului de bază mai ridicat (670m). Subcarpații Argeșului se numără printre unitățile de relief cu cea mai mare intensitate a proceselor de modelare
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
ori prin alunecări de teren complexe. Structura geologică sau modul de dispunere a stratelor geologice imprimă modelării actuale a reliefului anumite direcții de manifestare prin apariția alunecărilor de teren pe podul cuestei și de surpări sau prăbușiri pe fruntea acesteia. Panta sau gradul de înclinare al versantului condiționează de asemenea apariția și manifestarea proceselor dar toate aceste fenomene geologice depind de condițiile climatice și în primul rând de cantitatea de precipitații din regiune. Media precipitațiilor din zonă este de 700-800mm/an
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
de adâncire al râurilor. De exemplu, ridicarea Carpaților Meridionali a impus apariția unui versant sudic (spre Câmpia Română) și unul nordic (spre podișul Transilvaniei; adâncirea precum și îndesirea continuă a generațiilor de văi, în interiorul aceluiași lanț muntos, au dus la înmulțirea pantelor, transformându-i de fapt într-o regiune de versanți. Forma versanților este foarte variată. După mărimea pantei sunt împărțiți în trei categorii: abrupți, moderați și lini. După forma pantei aceștia sunt: concavi, convecși, rectilinii și complecși. Aceștia din urmă prezintă
Versant () [Corola-website/Science/323640_a_324969]
-
Română) și unul nordic (spre podișul Transilvaniei; adâncirea precum și îndesirea continuă a generațiilor de văi, în interiorul aceluiași lanț muntos, au dus la înmulțirea pantelor, transformându-i de fapt într-o regiune de versanți. Forma versanților este foarte variată. După mărimea pantei sunt împărțiți în trei categorii: abrupți, moderați și lini. După forma pantei aceștia sunt: concavi, convecși, rectilinii și complecși. Aceștia din urmă prezintă rupturi de pantă sau linii de inflexiune, pe locurile unde se unesc două din tipurile anterioare. În
Versant () [Corola-website/Science/323640_a_324969]
-
generațiilor de văi, în interiorul aceluiași lanț muntos, au dus la înmulțirea pantelor, transformându-i de fapt într-o regiune de versanți. Forma versanților este foarte variată. După mărimea pantei sunt împărțiți în trei categorii: abrupți, moderați și lini. După forma pantei aceștia sunt: concavi, convecși, rectilinii și complecși. Aceștia din urmă prezintă rupturi de pantă sau linii de inflexiune, pe locurile unde se unesc două din tipurile anterioare. În geomorfologie se folosește o clasificare oarecum evolutivă: versanți tineri, maturi și bătrâni
Versant () [Corola-website/Science/323640_a_324969]
-
de fapt într-o regiune de versanți. Forma versanților este foarte variată. După mărimea pantei sunt împărțiți în trei categorii: abrupți, moderați și lini. După forma pantei aceștia sunt: concavi, convecși, rectilinii și complecși. Aceștia din urmă prezintă rupturi de pantă sau linii de inflexiune, pe locurile unde se unesc două din tipurile anterioare. În geomorfologie se folosește o clasificare oarecum evolutivă: versanți tineri, maturi și bătrâni, sau mai simplificată: versanți abrupți (fără pături de alterări) și versanți în echilibru dinamic
Versant () [Corola-website/Science/323640_a_324969]
-
mișcările scoarței, rocă, climă, vegetație și stadiu de evoluție. Evoluția versanților în funcție de climat: a)În climatele umede versanții se tesesc, tinzând la un profil de echilibru. Versanții abrupți se retrag sub acțiunea alunecărilor și a altor procese gravitaționale. Cu timpul, panta versanților se reduce. Când evacuarea sfărâmăturilor de pe versant devine tot mai lentă, el se îmbracă cu o scoarță de alterare tot mai groasă, se acoperă cu vegetație și sol. Atunci ai impresia că el nu mai evoluează; s-a atins
Versant () [Corola-website/Science/323640_a_324969]
-
primul rând de ritmul adâncirii văilor (și respectiv al înălțării scoarței), sau de stagnarea acesteia pe perioade diferite. O dată cu adâncirea unei vai, versantul se naște și crește, dezvoltându-se ascendent și îmbrăcând forme rectilinii, convexe sau complexe. Când adâncirea stagnează, pantele încep să se reducă, dezvoltându-se descendent, până la nivelare. Evoluția ascendentă (versanții rectilinii sau convecși). Evoluția ascendentă rezultă dintr-o adâncire a râurilor, care este egală sau depășește eroziunea de versant în aceeași unitate de timp. Dacă adâncirea văii și
Versant () [Corola-website/Science/323640_a_324969]
-
-se descendent, până la nivelare. Evoluția ascendentă (versanții rectilinii sau convecși). Evoluția ascendentă rezultă dintr-o adâncire a râurilor, care este egală sau depășește eroziunea de versant în aceeași unitate de timp. Dacă adâncirea văii și evacuarea de pe versant sunt egale, pantă va crește sub formă rectilina. Dacă adâncirea văii crește, în raport cu erodarea versantului, la baza vor apărea pante tot mai înclinate, iar pe ansamblu el va deveni convex. Altitudinile relative se măresc continuu, văile sunt în formă de V, iar în
Versant () [Corola-website/Science/323640_a_324969]
-
râurilor, care este egală sau depășește eroziunea de versant în aceeași unitate de timp. Dacă adâncirea văii și evacuarea de pe versant sunt egale, pantă va crește sub formă rectilina. Dacă adâncirea văii crește, în raport cu erodarea versantului, la baza vor apărea pante tot mai înclinate, iar pe ansamblu el va deveni convex. Altitudinile relative se măresc continuu, văile sunt în formă de V, iar în apropiere de talveg ele se îngustează tot mai mult față de stadiile anterioare ; la baza are loc și
Versant () [Corola-website/Science/323640_a_324969]
-
adâncirea eroziunii, pe vai, este în descreștere continuă sau a stagnat. Eroziunea de pe versanți devine tot mai rapidă, în raport cu cea a râurilor și determină retragerea laterală a acestora. Retragerea se face aproape paralel cu ei înșiși, generând la bază o pantă nouă. Această nouă pantă a versantului are caractere fundamental diferite față de cea de deasupra: înclinarea este mult mai redusă; pe ea se instalează o pătură de alterări, alimentată continuu cu dezagregări de pe versantul abrupt ; mișcarea materialelor se face lent. Este
Versant () [Corola-website/Science/323640_a_324969]
-
este în descreștere continuă sau a stagnat. Eroziunea de pe versanți devine tot mai rapidă, în raport cu cea a râurilor și determină retragerea laterală a acestora. Retragerea se face aproape paralel cu ei înșiși, generând la bază o pantă nouă. Această nouă pantă a versantului are caractere fundamental diferite față de cea de deasupra: înclinarea este mult mai redusă; pe ea se instalează o pătură de alterări, alimentată continuu cu dezagregări de pe versantul abrupt ; mișcarea materialelor se face lent. Este un versant a cărui
Versant () [Corola-website/Science/323640_a_324969]
-
un versant a cărui evoluție viitoare are loc sub formă unui echilibru dinamic, în sensul că punctele sale evoluează solidar, cu un flux lent dar continuu de particule tot mai mici ce se nasc și merg spre avale. Această nouă pantă a fost denumită de către W. Penck « versant cu mișcare dispersa », iar de către alții (W. Davis și H. Bauling « versant în echilibru » sau de maturitate, dar de cele mai multe ori este denumită glacis sau pediment (când este mai puțin înclinat și foarte
Versant () [Corola-website/Science/323640_a_324969]
-
în echilibru » sau de maturitate, dar de cele mai multe ori este denumită glacis sau pediment (când este mai puțin înclinat și foarte extins). Contactul sau cu abruptul se face, foarte rar în unghi și cel mai adesea printr-o ruptură de pantă concavă, formă care se imprimă întregului versant. Versanții de tip concav sunt cei care domină la suprafață Pământului, datorită faptului că eroziunea în adâncime este limitată de nivelul de baza, iar mișcările de înălțare de asemenea se sting cu timpul
Versant () [Corola-website/Science/323640_a_324969]
-
nivelul de baza, iar mișcările de înălțare de asemenea se sting cu timpul. Prin extinderea acestui tip de versant se produce nivelarea zonelor înalte, nivelarea versanților înșiși. Procesul de nivelare îmbracă două forme : a) reducerea aproape totală a suprafețelor cu pante abrupte și înlocuirea lor cu pante de tip pediment; b) micșorarea continuă a pantei glacisurilor. a)Abrupturile se restrâng prin retragere către părțile superioare. Coborârea altitudinilor, inclusiv a celor absolute, capătă viteză maximă din momentul în care versanții văilor vecine
Versant () [Corola-website/Science/323640_a_324969]
-
înălțare de asemenea se sting cu timpul. Prin extinderea acestui tip de versant se produce nivelarea zonelor înalte, nivelarea versanților înșiși. Procesul de nivelare îmbracă două forme : a) reducerea aproape totală a suprafețelor cu pante abrupte și înlocuirea lor cu pante de tip pediment; b) micșorarea continuă a pantei glacisurilor. a)Abrupturile se restrâng prin retragere către părțile superioare. Coborârea altitudinilor, inclusiv a celor absolute, capătă viteză maximă din momentul în care versanții văilor vecine se întâlnesc pe cumpăna și dau
Versant () [Corola-website/Science/323640_a_324969]
-
extinderea acestui tip de versant se produce nivelarea zonelor înalte, nivelarea versanților înșiși. Procesul de nivelare îmbracă două forme : a) reducerea aproape totală a suprafețelor cu pante abrupte și înlocuirea lor cu pante de tip pediment; b) micșorarea continuă a pantei glacisurilor. a)Abrupturile se restrâng prin retragere către părțile superioare. Coborârea altitudinilor, inclusiv a celor absolute, capătă viteză maximă din momentul în care versanții văilor vecine se întâlnesc pe cumpăna și dau crește. Este perioada când cumpăna se dezintegrează, apar
Versant () [Corola-website/Science/323640_a_324969]
-
dau crește. Este perioada când cumpăna se dezintegrează, apar înșeuări, iar între ele se detașează masive ce capătă tot mai mult aspect de insule, numite inselberg. b)Al doilea aspect al nivelării privește însăși dezvoltarea glacisului, respectiv extinderea și reducerea pantei sale. În prima faza, glacisul este foarte restrâns și cu pantă mare. O dată cu reducerea abruptului scade și volumul sfărâmăturilor. În plus la partea inferioară a glacisului materialele ajung deodebit de reduse că granulometrie, necesitând o pantă de deplasare tot mai
Versant () [Corola-website/Science/323640_a_324969]
-
între ele se detașează masive ce capătă tot mai mult aspect de insule, numite inselberg. b)Al doilea aspect al nivelării privește însăși dezvoltarea glacisului, respectiv extinderea și reducerea pantei sale. În prima faza, glacisul este foarte restrâns și cu pantă mare. O dată cu reducerea abruptului scade și volumul sfărâmăturilor. În plus la partea inferioară a glacisului materialele ajung deodebit de reduse că granulometrie, necesitând o pantă de deplasare tot mai mică. Înclinarea glacisului scade deci spre talveg și crește progresiv spre
Versant () [Corola-website/Science/323640_a_324969]
-
respectiv extinderea și reducerea pantei sale. În prima faza, glacisul este foarte restrâns și cu pantă mare. O dată cu reducerea abruptului scade și volumul sfărâmăturilor. În plus la partea inferioară a glacisului materialele ajung deodebit de reduse că granulometrie, necesitând o pantă de deplasare tot mai mică. Înclinarea glacisului scade deci spre talveg și crește progresiv spre cumpăna. Scăderea pantei pedimentului are o limita inferioară, ce coincide cu încetarea posibilității de deplasare a sfărâmăturilor. Când acest stadiu este atins, pe cea mai
Versant () [Corola-website/Science/323640_a_324969]
-
reducerea abruptului scade și volumul sfărâmăturilor. În plus la partea inferioară a glacisului materialele ajung deodebit de reduse că granulometrie, necesitând o pantă de deplasare tot mai mică. Înclinarea glacisului scade deci spre talveg și crește progresiv spre cumpăna. Scăderea pantei pedimentului are o limita inferioară, ce coincide cu încetarea posibilității de deplasare a sfărâmăturilor. Când acest stadiu este atins, pe cea mai mare pare a unor foste unități înalte, relieful capătă aspect de peneplenă (aproape - câmpie) sau de suprafață reziduală
Versant () [Corola-website/Science/323640_a_324969]
-
de suprafață reziduală finală (W.Penck, 1924). Mai recent L. King (1951) denumește o astfel de suprafață pediplenă, pornind de la același concept al lui Penck, retragerea paralelă a versanților și formarea de pedimente. Glacisul este o formă de relief cu pantă redusă, ușor înclinată (2-5 grade), care mărginește un abrupt sau un versant înclinat. Reprezintă forme de tranziție, cu profil general concav. În funcție de origine se disting: glacis de eroziune¬ - format prin eroziunea unor roci friabile la baza unor abrupturi; glacis de
Versant () [Corola-website/Science/323640_a_324969]
-
versant. Coluviile sunt materiale acumulate la baza versantului, rezultate prin spălare în suprafață, șiroire, procese gravitaționale; sunt formate în general din materiale fine. Proluviile sunt depozite sub formă de con, ce se acumulează la baza versanților sau în sectoarele cu pantă redusă ale acestora; sunt formate din materiale grosiere, de regulă pietrisuri, nisipuri și argile depuse de torenți și ravene la gurile lor; că formă de relief corespund conurilor de dejecție. În funcție de poziție și formă se deosebesc glacisuri: de front structural
Versant () [Corola-website/Science/323640_a_324969]
-
glacisuri: în roca, detritice (domină materialele alohtone) și mixte. Pedimentul este o suprafață de eroziune ușor înclinată și dezvoltată pe roci dure. Se disting două elemente: inselbergul (relieful rezidual) și pedimentul propriu-zis, despărțite între ele de un unghi(ruptură de pantă)-knick. Pedimentul poate fi uniform dezvoltat în jurul inselbergului sau poate avea intrânduri adânci sau mai mici în interiorul abruptului muntos. Se formează cu precădere în regiunile semiaride calde. Dacă suprafață reziduală finală este o peneplenă sau o pediplenă — această este una
Versant () [Corola-website/Science/323640_a_324969]
-
pediplenă — această este una din cele mai discutate probleme generale ale geomorfologiei. Că noțiune peneplenă are întâietate, fiind prima fondată și documentată de către W. Davis, și „apărată” de H. Bauling (1950). Această „aproape -câmpie” se formează prin lărgirea văilor, micșorarea pantei versanților de sus în jos și scăderea altitudinii relative a interfluviilor, în condițiile unei lungi perioade de stabilitate tectonică. La finele ciclului ea se prezintă larg ondulată și cu o serie de „martori de eroziune” (monadnokuri) mai înălțați care se
Versant () [Corola-website/Science/323640_a_324969]