8,233 matches
-
18 familii cu 50 credincioși (1979) și 25 familii cu 45 credincioși (1994). În anul 1964, lângă biserică a fost construită o fabrică de pâine, care este astăzi în ruine. La 8 februarie 2004, aflat într-o vizită pastorală în Parohia Cotnari, episcopul Petru Gherghel de Iași a participat la liturghia în biserica din Hârlău și s-a întâlnit cu credincioșii filialei. Biserica a fost consolidată și renovată în perioada iunie-iulie 2010 cu fonduri de la un donator din Germania. S-a
Biserica Nașterea Sfintei Fecioare Maria din Hârlău () [Corola-website/Science/320688_a_322017]
-
forma turlei (inițial era octogonală, în prezent este pătrată), s-a înlocuit învelitoarea de tablă de pe acoperișul bisericii și al turlei și s-a montat o ușă metalică și ferestre termopan. În prezent, Biserica romano-catolică din Hârlău este filială a Parohiei romano-catolice "Sf. Înălțarea Sfintei Cruci" din satul Cotnari. Liturghii sunt celebrate doar în zilele de marți (dimineața) și duminică (seara) sau cu ocazia unor sărbători religioase. Comunitatea catolică din Hârlău avea în anul 2004 un număr de 25 de familii
Biserica Nașterea Sfintei Fecioare Maria din Hârlău () [Corola-website/Science/320688_a_322017]
-
decembrie 1962 la Podu Iloaiei. După absolvirea școlii generale de opt clase în localitatea natală (1977), el a urmat studii teologice la Iași, fiind sfințit preot la 29 iunie 1988 de către episcopul Ioan Robu. În anul 1991 a fost înființată Parohia romano-catolică din Târgu Frumos, având filiala Podu Iloaiei. Primul paroh de Târgu Frumos, pr. Maricel Medveș (1991-2002), a început în același an să construiască o biserică parohială. În paralel, în mai 1994 a fost începută construcția unei biserici catolice la
Biserica Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul din Podu Iloaiei () [Corola-website/Science/320698_a_322027]
-
de înaltul ierarh catolic s-a aflat și comunitatea din Podu Iloaiei. În această vizită cardinalul austriac a fost însoțit de către episcopul diecezan de Iași. La 1 august 2004, printr-un decret episcopal al PS Petru Gherghel, a fost înființată Parohia Podu Iloaiei cu filiala Sprânceana. Tot atunci a fost numit și primul paroh în persoana preotului Robert Gașpal. În perioada 2-3 decembrie 2006, episcopul Petru Gherghel de Iași s-a aflat într-o vizită pastorală în Parohia Podu Iloaiei, a
Biserica Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul din Podu Iloaiei () [Corola-website/Science/320698_a_322027]
-
a fost înființată Parohia Podu Iloaiei cu filiala Sprânceana. Tot atunci a fost numit și primul paroh în persoana preotului Robert Gașpal. În perioada 2-3 decembrie 2006, episcopul Petru Gherghel de Iași s-a aflat într-o vizită pastorală în Parohia Podu Iloaiei, a participat la liturghia din biserica parohială și s-a întâlnit cu credincioșii filialei. În prezent, în această biserică sunt celebrate zilnic liturghii. Comunitatea catolică din Podu Iloaiei avea în anul 2010 un număr de 189 familii cu
Biserica Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul din Podu Iloaiei () [Corola-website/Science/320698_a_322027]
-
poloneză, profesoarele de limba poloneză fiind trimise aici de Centrul de Perfecționare a Cadrelor Didactice din Varșovia. După întemeierea coloniei Bulai, locuitorii polonezi participau la slujbele celebrate la Biserica romano-catolică din Suceava, de pastorația credincioșilor din Moara ocupându-se preoții Parohiei din Suceava. În perioada interbelică a fost construită pe malul lacului o capelă mică de lemn, unde se oficiau și slujbe religioase cu participarea credincioșilor din Suceava care, în anii '30 ai secolului al XX-lea, veneau aici în special
Biserica Sfântul Maximilian Maria Kolbe din Moara () [Corola-website/Science/320726_a_322055]
-
comunist nu acordau autorizații de construcție pentru biserici, pr. Johann Proschinger a făcut în 1981 o cerere doar pentru construirea unei capele în cimitirul catolic din Bulai. Primind autorizația de construcție, el a cumpărat materiale pentru construcția capelei cu fondurile parohiei din Suceava, precum și din donațiile celor ce îl cinstesc pe Sf. Anton de Padova. Lucrările de construcție au fost începute în primăvara anului 1982, fiind finalizate doi ani mai târziu. Slujba de sfințire a capelei a fost celebrată la 7
Biserica Sfântul Maximilian Maria Kolbe din Moara () [Corola-website/Science/320726_a_322055]
-
fericit în 1971 și apoi sfânt în 1982. După răsturnarea regimului comunist, locuitorii din Bulai au dorit să aibă propriul lor paroh. Biserica "Sf. Maximilian Maria Kolbe" din Moara a primit la 1 iulie 1995, prin decret episcopal, statutul de parohie. La acel moment, Parohia din Moara avea în îngrijire spirituală 75 de familii cu 320 credincioși. Ca paroh a fost numit preotul Jacek Strzelecki din Polonia, dar acesta a păstorit aici scurtă vreme, deoarece a fost numit paroh în Solonețu
Biserica Sfântul Maximilian Maria Kolbe din Moara () [Corola-website/Science/320726_a_322055]
-
apoi sfânt în 1982. După răsturnarea regimului comunist, locuitorii din Bulai au dorit să aibă propriul lor paroh. Biserica "Sf. Maximilian Maria Kolbe" din Moara a primit la 1 iulie 1995, prin decret episcopal, statutul de parohie. La acel moment, Parohia din Moara avea în îngrijire spirituală 75 de familii cu 320 credincioși. Ca paroh a fost numit preotul Jacek Strzelecki din Polonia, dar acesta a păstorit aici scurtă vreme, deoarece a fost numit paroh în Solonețu Nou și capelan al
Biserica Sfântul Maximilian Maria Kolbe din Moara () [Corola-website/Science/320726_a_322055]
-
de familii cu 320 credincioși. Ca paroh a fost numit preotul Jacek Strzelecki din Polonia, dar acesta a păstorit aici scurtă vreme, deoarece a fost numit paroh în Solonețu Nou și capelan al polonezilor bucovineni. Ca urmare, pentru o perioadă, Parohia Moara a fost din nou subordonată administrativ Parohiei din Suceava. La 1 septembrie 2008 a fost numit ca paroh de Moara preotul Iulian Ceobanu. Acesta a început construirea unei case parohiale, care a demarat la 13 aprilie 2009 cu o
Biserica Sfântul Maximilian Maria Kolbe din Moara () [Corola-website/Science/320726_a_322055]
-
fost numit preotul Jacek Strzelecki din Polonia, dar acesta a păstorit aici scurtă vreme, deoarece a fost numit paroh în Solonețu Nou și capelan al polonezilor bucovineni. Ca urmare, pentru o perioadă, Parohia Moara a fost din nou subordonată administrativ Parohiei din Suceava. La 1 septembrie 2008 a fost numit ca paroh de Moara preotul Iulian Ceobanu. Acesta a început construirea unei case parohiale, care a demarat la 13 aprilie 2009 cu o slujbă de binecuvântare celebrată de PS Aurel Percă
Biserica Sfântul Maximilian Maria Kolbe din Moara () [Corola-website/Science/320726_a_322055]
-
în parte, inclusiv pentru terenurile și pădurile germanilor care au emigrat. În anul 1921, după Unirea Bucovinei cu România, a fost organizat Vicariatul general al Bucovinei, cu sediul la Cernăuți. Cu acest prilej, comunitatea catolică din Putna a fost arondată Parohiei Gura Putnei (Karlsberg). După datele recensământului din 1930 în satul Putna locuiau 1.002 credincioși romano-catolici. Aceștia reprezentau o pondere de 33,51% din populația localității. Ei erau în majoritate de etnie germană, dar existau și enoriași de etnie poloneză
Biserica Coborârea Duhului Sfânt din Putna () [Corola-website/Science/320740_a_322069]
-
în satul Putna locuiau 1.002 credincioși romano-catolici. Aceștia reprezentau o pondere de 33,51% din populația localității. Ei erau în majoritate de etnie germană, dar existau și enoriași de etnie poloneză. O statistică din anul 1934 aducea informația că Parohia Gura Putnei (cu filialele Brodina, Falcău, Putna, Seletin și Vicov) avea în îngrijire spirituală un număr de aproximativ 3.500 de credincioși romano-catolici. Biserica romano-catolică din Putna a fost construită în anul 1936, primind hramul "Coborârea Duhului Sfânt". În 1940
Biserica Coborârea Duhului Sfânt din Putna () [Corola-website/Science/320740_a_322069]
-
Vicov) avea în îngrijire spirituală un număr de aproximativ 3.500 de credincioși romano-catolici. Biserica romano-catolică din Putna a fost construită în anul 1936, primind hramul "Coborârea Duhului Sfânt". În 1940, ca urmare a emigrării credincioșilor germani, comunitățile catolice din parohiile bucovinene se reduc numeric, iar unele parohii nu se mai justifică. În timpul celui de-al doilea război mondial, episcopul Mihai Robu a fost nevoit să reorganizeze parohiile catolice din Bucovina. Astfel, în Monitorul Oficial nr.231 din 2 octombrie 1943
Biserica Coborârea Duhului Sfânt din Putna () [Corola-website/Science/320740_a_322069]
-
de aproximativ 3.500 de credincioși romano-catolici. Biserica romano-catolică din Putna a fost construită în anul 1936, primind hramul "Coborârea Duhului Sfânt". În 1940, ca urmare a emigrării credincioșilor germani, comunitățile catolice din parohiile bucovinene se reduc numeric, iar unele parohii nu se mai justifică. În timpul celui de-al doilea război mondial, episcopul Mihai Robu a fost nevoit să reorganizeze parohiile catolice din Bucovina. Astfel, în Monitorul Oficial nr.231 din 2 octombrie 1943 este publicată noua împărțire a parohiilor catolice
Biserica Coborârea Duhului Sfânt din Putna () [Corola-website/Science/320740_a_322069]
-
Duhului Sfânt". În 1940, ca urmare a emigrării credincioșilor germani, comunitățile catolice din parohiile bucovinene se reduc numeric, iar unele parohii nu se mai justifică. În timpul celui de-al doilea război mondial, episcopul Mihai Robu a fost nevoit să reorganizeze parohiile catolice din Bucovina. Astfel, în Monitorul Oficial nr.231 din 2 octombrie 1943 este publicată noua împărțire a parohiilor catolice. Parohia Gura Putnei este desființată, iar comunitatea catolică din Putna este inclusă ca filială în Parohia Rădăuți. La recensământul din
Biserica Coborârea Duhului Sfânt din Putna () [Corola-website/Science/320740_a_322069]
-
unele parohii nu se mai justifică. În timpul celui de-al doilea război mondial, episcopul Mihai Robu a fost nevoit să reorganizeze parohiile catolice din Bucovina. Astfel, în Monitorul Oficial nr.231 din 2 octombrie 1943 este publicată noua împărțire a parohiilor catolice. Parohia Gura Putnei este desființată, iar comunitatea catolică din Putna este inclusă ca filială în Parohia Rădăuți. La recensământul din 2002, din cei 3.738 locuitori ai comunei Putna, 51 s-au declarat de confesiune romano-catolică (1,36%). Comuna
Biserica Coborârea Duhului Sfânt din Putna () [Corola-website/Science/320740_a_322069]
-
nu se mai justifică. În timpul celui de-al doilea război mondial, episcopul Mihai Robu a fost nevoit să reorganizeze parohiile catolice din Bucovina. Astfel, în Monitorul Oficial nr.231 din 2 octombrie 1943 este publicată noua împărțire a parohiilor catolice. Parohia Gura Putnei este desființată, iar comunitatea catolică din Putna este inclusă ca filială în Parohia Rădăuți. La recensământul din 2002, din cei 3.738 locuitori ai comunei Putna, 51 s-au declarat de confesiune romano-catolică (1,36%). Comuna Putna era
Biserica Coborârea Duhului Sfânt din Putna () [Corola-website/Science/320740_a_322069]
-
fost nevoit să reorganizeze parohiile catolice din Bucovina. Astfel, în Monitorul Oficial nr.231 din 2 octombrie 1943 este publicată noua împărțire a parohiilor catolice. Parohia Gura Putnei este desființată, iar comunitatea catolică din Putna este inclusă ca filială în Parohia Rădăuți. La recensământul din 2002, din cei 3.738 locuitori ai comunei Putna, 51 s-au declarat de confesiune romano-catolică (1,36%). Comuna Putna era formată din două sate: Putna și Gura Putnei. În ambele sate există comunități catolice care
Biserica Coborârea Duhului Sfânt din Putna () [Corola-website/Science/320740_a_322069]
-
recensământul din 2002, din cei 3.738 locuitori ai comunei Putna, 51 s-au declarat de confesiune romano-catolică (1,36%). Comuna Putna era formată din două sate: Putna și Gura Putnei. În ambele sate există comunități catolice care aparțin de Parohia Rădăuți. La 11 martie 2007, aflat într-o vizită pastorală în Parohia Rădăuți, episcopul Petru Gherghel de Iași a participat la liturghie în biserica din Putna și s-a întâlnit cu credincioșii filialelor Putna, Gura Putnei și Falcău. În anul
Biserica Coborârea Duhului Sfânt din Putna () [Corola-website/Science/320740_a_322069]
-
s-au declarat de confesiune romano-catolică (1,36%). Comuna Putna era formată din două sate: Putna și Gura Putnei. În ambele sate există comunități catolice care aparțin de Parohia Rădăuți. La 11 martie 2007, aflat într-o vizită pastorală în Parohia Rădăuți, episcopul Petru Gherghel de Iași a participat la liturghie în biserica din Putna și s-a întâlnit cu credincioșii filialelor Putna, Gura Putnei și Falcău. În anul 2009, comunitatea catolică din Putna era formată din 21 de familii cu
Biserica Coborârea Duhului Sfânt din Putna () [Corola-website/Science/320740_a_322069]
-
Gura Putnei și Falcău. În anul 2009, comunitatea catolică din Putna era formată din 21 de familii cu 36 de credincioși. Comunitatea din Gura Putnei avea 5 familii cu 14 credincioși. În prezent, Biserica romano-catolică din Putna este filială a Parohiei "Nașterea Sfintei Fecioarei Maria" din Rădăuți. În această biserică sunt celebrate liturghii doar în zilele de duminică sau cu prilejul diverselor sărbători religioase.
Biserica Coborârea Duhului Sfânt din Putna () [Corola-website/Science/320740_a_322069]
-
ani, în 1788, s-au construit un turn de clopotniță și un oratorium, alăturate casei capelanului. Capela și anexele sale se aflau pe locul unde este astăzi Școala generală nr. 2. În 1785, această capelanie locală a fost transformată în parohie. Parohia Gura Humorului avea în acel an în îngrijire spirituală un număr de 332 de credincioși , dintre care 261 de militari și 71 de civili. Conform lui Franz Wiszniowski, autorul cărții "„Radautz - die deutscheste Stadt des Buchenlandes”" (Waiblingen, 1966), Parohia
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
în 1788, s-au construit un turn de clopotniță și un oratorium, alăturate casei capelanului. Capela și anexele sale se aflau pe locul unde este astăzi Școala generală nr. 2. În 1785, această capelanie locală a fost transformată în parohie. Parohia Gura Humorului avea în acel an în îngrijire spirituală un număr de 332 de credincioși , dintre care 261 de militari și 71 de civili. Conform lui Franz Wiszniowski, autorul cărții "„Radautz - die deutscheste Stadt des Buchenlandes”" (Waiblingen, 1966), Parohia Romano-Catolică
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
parohie. Parohia Gura Humorului avea în acel an în îngrijire spirituală un număr de 332 de credincioși , dintre care 261 de militari și 71 de civili. Conform lui Franz Wiszniowski, autorul cărții "„Radautz - die deutscheste Stadt des Buchenlandes”" (Waiblingen, 1966), Parohia Romano-Catolică "Preasfânta Treime" din Gura Humorului a fost înființată printr-un decret imperial emis de Cabinetul Aulic la 1 aprilie 1787. Prin același decret au mai fost înființate parohii romano-catolice la Câmpulung Moldovenesc, Suceava, Țibeni, Siret și Cernăuți. La acel
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]