8,847 matches
-
coapsei, 5. abductor, respectiv adductor al coapsei (partea superioară a mușchiului situată deasupra axului mișcării este abductoare în timp ce partea inferioară este adductoare) MUȘCHIUL GLUTEU MIJLOCIU Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație - suprafeței osoase cuprinsă între liniile gluteale anterioară și posterioară de la nivelul aripii iliace, - feței profunde a fasciei care-l acoperă. Pe fata laterala a marele trohanter femural. Acoperit de mușchiul mare fesier. Acoperă mușchii profunzi ai bazinului. Plexul sacral MUȘCHIUL GLUTEU MIC Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
Pe fata laterala a marele trohanter femural. Acoperit de mușchiul mare fesier. Acoperă mușchii profunzi ai bazinului. Plexul sacral MUȘCHIUL GLUTEU MIC Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație Originea este pe suprafața osoasă cuprinsă între liniile gluteale anterioară și posterioară de la nivelul aripii iliace. Pe fata anterioara a marele trohanter femural. Acoperit de mușchiul mare fesier. Acoperă mușchii profunzi ai bazinului. Plexul sacral Acțiunea Cei doi mușchi gluteali au o dispoziție în evantai ceea ce face posibilă acțiune diferită: * fasciculele posterioare
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
posterioară de la nivelul aripii iliace. Pe fata anterioara a marele trohanter femural. Acoperit de mușchiul mare fesier. Acoperă mușchii profunzi ai bazinului. Plexul sacral Acțiunea Cei doi mușchi gluteali au o dispoziție în evantai ceea ce face posibilă acțiune diferită: * fasciculele posterioare produc extensia și rotația în afară a coapsei, * fasciculele mijlocii acționează ca abductoare ale coapsei, * fasciculele anterioare au efect de rotație internă și de flexie a coapsei față de trunchi, * împiedică balansarea bazinului în plan frontal în timpul mersului, alergării, * împiedică căderea
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
obturator Acțiunea: 1. când genunchiul se află în extensie, mușchiul gracilis este adductor al coapsei; 2. când genunchiul se află în flexie, mușchiul gracilis completează mișcarea de flexie, realizând concomitent și o mișcare de rotație internă a gambei. MUSCULATURA REGIUNII POSTERIOARE A COAPSEI MUȘCHIUL BICEPS FEMURAL Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație - porțiunea lungă (capul lung): tuberozitatea ischiatică, - porțiunea scurtă (capul scurt): interstițiul liniei aspre a femurului. Pe capul peroneului. Cu pielea și cu ceilalți ischiogambieri. - porțiunea lungă din nervul
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
capul scurt): interstițiul liniei aspre a femurului. Pe capul peroneului. Cu pielea și cu ceilalți ischiogambieri. - porțiunea lungă din nervul ischiatic, - porțiunea scurtă din nervul peronier comun. Acțiunea: 1. porțiunea lungă: extensor al coapsei față de bazin, fixarea și bascularea spre posterior a bazinului, 2. ambele porțiuni acționează ca flexori ai genunchiului, 3. când gamba se află în flexie față de coapsă, realizează și rotația în afară a gambei. MUȘCHIUL SEMITENDINOS Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație Pe tuberozitatea ischiatică. La nivelul
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
al coapsei pe bazin, 2. flexor al gambei pe coapsă, 3. adductor și slab rotator intern al gambei. MUȘCHIUL SEMIMEMBRANOS Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație Pe tuberozitatea ischiatică Se realizează prin 3 fascicule fibroase: * unul direct pe fața posterioară a condilului medial al tibiei; * altul recurent, orientat în sus și lateral, realizând ligamentul popliteu oblic al articulației genunchiului; * al treilea, orizontal, trece dinapoi înainte și se termină pe partea anterioară a condilului medial al tibiei. Cu pielea și cu
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
musculatură. Musculatura se împarte în trei loje musculare, a căror dezvoltare este inegală: - loja anterioară ce cuprinde: tibialul anterior, extensorul lung al halucelui, extensorul lung al degetelor, peronierul al treilea; - loja lateral externă cu: mușchiul lung și scurt peronier; - loja posterioară dispusă pe două planuri: unul superficial (tricepsul sural, plantarul subțire), altul profund (tibialul posterior, flexorul lung al halucelui, flexorul lung al degetelor, popliteul). MUȘCHII REGIUNII ANTERIOARE - MUȘCHIUL TIBIAL ANTERIOR Inserția de origine este pe: - condilul lateral al tibiei, - fața laterală
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
anterioară ce cuprinde: tibialul anterior, extensorul lung al halucelui, extensorul lung al degetelor, peronierul al treilea; - loja lateral externă cu: mușchiul lung și scurt peronier; - loja posterioară dispusă pe două planuri: unul superficial (tricepsul sural, plantarul subțire), altul profund (tibialul posterior, flexorul lung al halucelui, flexorul lung al degetelor, popliteul). MUȘCHII REGIUNII ANTERIOARE - MUȘCHIUL TIBIAL ANTERIOR Inserția de origine este pe: - condilul lateral al tibiei, - fața laterală a tibiei, - membrana interosoasă a gambei, - fața profundă a fasciei crurale. Inserția terminală: * la
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
SCURT Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație - fața laterală a fibulei, - septurile intermusculare. Pe tuberozitatea metatarsianului V. Peroneu și cu mușchiul lung peronier Dată de peronierul superficial. Acțiunea: 1. flexor plantar, 2. pronator și abductor al piciorului. MUȘCHII REGIUNII POSTERIOARE - PLANUL SUPERFICIAL MUȘCHIUL GASTROCNEMIAN Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație - porțiunea medială (capul medial) condilul femural medial, - porțiunea laterală (capul lateral) condilul femural lateral. Prin tendonul comun Achilian la nivelul calcaneului. Pielea Din nervul tibial. MUȘCHIUL SOLEAR Inserția de
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
origine Inserția terminală Raporturi Inervație - porțiunea medială (capul medial) condilul femural medial, - porțiunea laterală (capul lateral) condilul femural lateral. Prin tendonul comun Achilian la nivelul calcaneului. Pielea Din nervul tibial. MUȘCHIUL SOLEAR Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație Fața posterioară și superioară a peroneului și tibiei. Prin tendonul comun Achilian la nivelul calcaneului. Gastrocnemieni și staturile musculare profunde Din nervul tibial. Cei doi gastrocnemieni împreună cu mușchiul solear formează tricepsul sural. Acțiunea tricepsului sural: 1. stabilizator al articulației talo-crurale, 2. flexor
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
2. flexor al gambei față de coapsă, 3. rotație internă/externă a gambei în funcție de care dintre fasciculele musculare ale gastrocnemianului intră în acțiune. PLANUL PROFUND MUȘCHIUL POPLITEU Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație Pe condilul lateral al femurului. Pe fața posterioară a tibiei. Prin nervul tibial. Acțiunea: 1. rotația internă a gambei aflată în flexie, 2. slab flexor al gambei față de coapsă. MUȘCHIUL FLEXOR LUNG AL DEGETELOR Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație În 1/3 mijlocie a tibiei, sub
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
fiecărui deget. Cu mușchii regiunii. Din nervul tibial. Acțiunea este de: 1. slab flexor al falangelor degetelor, 2. flexor plantar, 3. supinator-pronator al piciorului, 4. intervine în mers, în faza de impulsie a piciorului, 5. susținerea bolții plantare. MUȘCHIUL TIBIALUL POSTERIOR Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație - membrana interosoasă a gambei, - părțile învecinate ale celor două oase ale gambei. Pe tuberozitatea osului navicular și trimite expansiuni oaselor tarsiene din vecinătate precum și metatarsienelor. Cu mușchii regiunii. Din nervul tibial. Acțiunea: 1
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
metatarsienelor. Cu mușchii regiunii. Din nervul tibial. Acțiunea: 1. slab flexor plantar, 2. adductor și supinator al piciorului, 3. susținător al bolții plantare. MUȘCHIUL FLEXOR LUNG AL HALUCELUI Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație - cele 2/3 inferioare și posterioare ale peroneului, - membrana interosoasă. Pe falanga a doua a halucelui. Cu mușchii regiunii. Din nervul tibial. Acțiunea: 1. flexor al halucelui, 2. flexor plantar al piciorului, 3. supinator-pronator al piciorului, 4. rol important în ridicarea și menținerea calcaneului în această
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
a inșilor acelora foarte dedați cu toate cele pentru țară. Nenea tehnicianul se holbează la mine, se holbează la halbă Merg la o bere cu nenea tehnicianul de la "Romtelecomuri". Ne așezăm. Oftăm nițeluș. Nici nu apucăm să ne punem noi posteriorul nădragilor pe scaun că se și repede asupra mesei nenea tehnicianul cu niscaiva reverii. Zice el așa: "ehe, aicea pe vremuri era lume multă, berea ierea șase lei, nu aveai loc, hărmălaie, fojgăială"; eu dau din cap cum că așa
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
a se aproviziona mai bine cu o samă de articole trebuincioase, ioaniții mai primiră la dispoziție și sub administrarea lor orașul Scardona de lângă marea Adriatică și moșia Woyla, de lângă Dunăre, care i se luă castelului Carașului. Despre activitatea și soarta posterioară a ioaniților pe această scenă nouă rămase o urmă de puțină însemnătate; căci deși merseră în luptă de la început cu toată buna lor voie la punctele cele mai periculoase, anume la marginile Cumaniei și dincolo de Dunăre contra bulgarilor, totuși împrejurarea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
institut pentru artiști dramatici va trebui să consacre aceștei ramuri o deosebită îngrijire (solicitudine). Nouă ni-i de ajuns că am însemnat locul acestui studiu preliminar. Această viață internă a perioadei, atât în antitezele ei generale a propozițiunei anterioare și posterioare cât și în diferitele sale cezure singulare, toate astea artistul are de-a le reproduce și de-a le face pricepute urechei prin fluxul și refluxul ondolărilor tonului, puse în consonanță cu membrele periodei. Accentul logic, care n-are altă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
caracterul unei necesități interne, trebuiesc să fie neatârnate de experiență, sigure și clare prin sine înșile; de-aceea se numesc cunoștințe a priori; pe când, din contra, ceea ce ni împrumută experiența nu se poate cunoaște, după expresia consacrată decât numai a posteriori, adică în mod empiric. Ceea ce-i de mirat însă este că între experiențele noastre se amestecă cunoștințe cari trebuiesc să aibă originea lor a priori și cari nu servă poate decât pentru a da legătură reprezentațiunilor noastre. Căci chiar dac-
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
fenomen să fie coordonate în raporturi oarecari numesc forma fenomenului. Fiindcă ceea înăuntrul căreia simțirile se orânduiesc și sânt puse într-o formă oarecare nu poate fi iarăși simțiri, de aceea drept că materia tuturor fenomenelor ni-i dată a posteriori, forma lor însă trebuie să fie pentru ele toate a priori în sufletul nostru și să poată fi considerată aparte și deosebit de orice simțire. Numesc pure (în înțeles transcendental) toate reprezentațiunile acelea în care nu se află nimic ce s-
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ele, și este o reprezentație apriori care neapărat trebuie să se sumită drept temei fenomenelor exterioare. Pe această necesitate apriorică se-ntemeiază certitudinea apodictică a principiiilor geometrice și posibilitatea construcțiilor ei apriorice. Dacă această reprezentație a spațiului ar fi a posteriori câștigată, care ar fi luată din experiența generală exterioară, atunci primele principie ale determinărei matematice n-ar fi nimic decât percepție, observare, empirie. Deci ar avea toată cazualitatea întîmplătoare ale percepției și nici ar fi necesar ca-ntre două puncte
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
sânt formele curate ale lui, senzația, materia sa. Numai acelea le putem cunoaște apriori adică-nainte de orice senzație reală, deci se numesc intuițiune pură; aceasta însă este în cunoștința noastră aceea ce face ca ea să fie cunoștință a posteriori, adică intuițiune empirică. Acelea atârnă cu absolută necesitate de sensibilitatea noastră, fie senzațiile noastre de orișice fel ar fi; acestea pot să fie foarte varii. Dacă această intuițiune a noastră ne-ar succede a o aduce la cel mai mare
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
noastre. Astfel determinarea hotarelor rațiunei noastre se poate face numai pe temeiuri apriorice; restrângerea (limitarea) ei însă, care e o cunoștință, deși nehotărâtă, despre neștiința ce niciodată nu se va putea ridica cu desăvârșire, poate să fie recunoscută și a posteriori, prin priceperea celor ce ne-a rămas să știm pe lângă toată știința ce o avem. Prima cunoștință a neștiinței noastre, posibilă numai prin o critică a rațiunei însăși, este așadar o știință, cea de a doua nu e nimic decât
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
capabil a purta copaci cu trunchiul înalt. Cel dentăi copac își leapădă frunzele și ramurile, hrănind pământul, ce devine de jur împrejur din ce în ce mai gras, într-un cerc care e atât de întins până unde ajung ramurile atârnătoare ale copacului. Procesul posterior e cam următorul: la marginea estremă a acestui cerc astfel nutrit, și anume la marginea dintre copac și suișul muntelui, care e mai puțin bogată în îngrămădire de elemente pentru nutrirea plantelor poate să crească un nou copac. Acesta devine
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
dezvăluirea, cred astăzi, după ce i-am recitit textul, că Gide și celălalt prichindel (nu-i precizează vîrsta) Își pipăiau fiecare cocoșelul personal, În timp ce eu și puștiul cu care mă găseam n-am făcut altceva decît să ne arătăm unul altuia posteriorul. Trebuie să fi avut cam șapte-opt ani. Nostim e că tata Îmi ceruse cu ceva timp În urmă să nu mă mai joc cu băiatul acela: „Merge la școala comunală, nu e creștin, nu e potrivit pentru tine“. Dacă ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
eu pentru voi toți, pentru împlinirea visurilor și vieților voastre ?... voi toți veți lupta și veți învinge prin mine... Eu voi trăi, fără sfârșit în ei, în urmașii lor, în visurile lor (III). În studiul Comentarii la legenda Meșterului Manole, posterior doar cu doi ani piesei Iphigenia, Eliade dezvoltă teoria jertfei indispensabile pentru a asigura durabilitatea oricărei realizări omenești, replică a actului primordial din timpul Creației : sacrificiul uman e prezent în pragul oricărei activități inițiale așadar, ori de câte ori se repetă gestul Creației
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
tipurile de presă, audiență și pertinența conținutului. Acolo practicile sunt încă multiple și, cu excepția câtorva mari comunicatori care dispun de bugete considerabile, măsurătorile efectuate nu constituie deloc un veritabil ajutor în sprijinul deciziilor viitoare, ci mai degrabă o justificare a posteriori a cheltuielilor făcute - știind, în plus, că activitățile relațiilor cu presa nu sunt decât niște mijloace de comunicare printre altele (publicitatea, promoția, de exemplu) și se integrează într-o strategie globală mai mult sau mai puțin performantă. În cazul relațiilor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]