7,665 matches
-
de țară │Pesta bovină este o boală notificabilă pe După caz, medici veterinari de liberă practică │ │oficial liberă de pestă bovină. │teritoriul României. │sau oficiali. Are ca scop identificarea, notificarea și │Procedura de supraveghere cuprinde fermierii și │ │Supravegherea pasivă │raportarea precoce a oricărui simptom ce │muncitorii implicați zilnic în relația cu Aplicabilă în contextul în care România │poate fi atribuit unui caz de boală și │animalele, medicii veterinari de liberă practică│ │este oficial liberă de pesta bovină, fără │menținerea sau schimbarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/234753_a_236082]
-
furnizate de lactoză este limitată, III la prematur, de digestia incompletă a acesteia în intestinul subțire. Activitatea lactazei intestinale crește cu creșterea VG și atinge nivele egale cu ale nou-născutului la termen spre 36 de săptămâni, fiind accelerată de alimentarea precoce și de trecerea rapidă la alimentația enterală exclusivă [113,114]. Argumentare Lactoza este metabolizată la galactoză, sursa primară de energie pentru substanța albă cerebrală [17,68,88]. Cu toate acestea, studiile existente nu justifică prezența obligatorie a lactozei în formulele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235896_a_237225]
-
100 kcal (4,4-53 mg/kgc/zi) [18]. C Argumentare Concentrația recomandată pentru inozitol este similară cu cea din laptele matern (22-48 mg/100 kcal) iar concentrația serică crescută a inozitolului în sângele nou-născutului sugerează un rol important în dezvoltarea precoce [17]. IV Argumentare Inozitolul (mioinozitol la nivelul țesuturilor umane) are rol în transmiterea semnalelor celulare, este factor esențial pentru creștere, cu posibil rol în sinteza de surfactant și dezvoltarea pulmonară și de prevenire a retinopatiei prematurității și EUN [17,68
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235896_a_237225]
-
mari pentru acoperirea nevoilor de nutrienți [18]. Opțiune La nou-născutul prematur sănătos medicul poate indica inițierea alimentației enterale cu un volum mai mare de 40 ml/kgc/zi din prima zi de viață [81]. C Argumentare Alimentația enterală cu debut precoce determină maturizarea corespunzătoare a tractului digestiv și concentrații optime de hormoni gastro-intestinali [176]. IV Recomandare Se recomandă ca medicul să crească zilnic aportul enteral al prematurului cu 15-20 ml/kgc. C Argumentare Creșterea bruscă a aportului enteral poate crește riscul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235896_a_237225]
-
cranienă se corelează foarte bine cu dezvoltarea neuronală [28]. IV 9. Aspecte administrative * Font 8* 9.1.Conservarea laptelui uman Standard Medicul și asistența trebuie să încurajeze mama să colecteze lapte din primele 24 ore după naștere. A Argumentare Apariția precoce a secreției lactate asigură satisfacția mamei și succesul alăptării îndelungate [81] și permite administrarea de lapte matern prematurului imediat după naștere. Ia Standard Medicul și asistența trebuie să informeze mama cu privire la metodele de colectare a laptelui matern și măsurile de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235896_a_237225]
-
prioritate, următoarele obiective pentru fiecare dintre categoriile de beneficiari: a) preșcolari: ... (i) evaluarea stării de dezvoltare fizică și neuropsihomotorie și aprecierea stării de sănătate; (ii) depistarea diverselor deficiențe sau boli psihofizice, organice, senzoriale, de vorbire, congenitale ori dobândite, și aplicarea precoce a tratamentelor recuperatoare medicale și educative, în vederea integrării viitoare în unități de învățământ; (iii) consilierea părinților/reprezentanților legali ai copiilor în vârstă de 6-7 ani, în raport cu starea lor de sănătate, după caz, și îndrumarea spre învățământul special (pentru deficienții mintal
EUR-Lex () [Corola-website/Law/238132_a_239461]
-
prioritate, următoarele obiective pentru fiecare dintre categoriile de beneficiari: a) preșcolari: ... (i) evaluarea stării de dezvoltare fizică și neuropsihomotorie și aprecierea stării de sănătate; (ii) depistarea diverselor deficiențe sau boli psihofizice, organice, senzoriale, de vorbire, congenitale ori dobândite, și aplicarea precoce a tratamentelor recuperatoare medicale și educative, în vederea integrării viitoare în unități de învățământ; (iii) consilierea părinților/reprezentanților legali ai copiilor în vârstă de 6-7 ani, în raport cu starea lor de sănătate, după caz, și îndrumarea spre învățământul special (pentru deficienții mintal
EUR-Lex () [Corola-website/Law/238134_a_239463]
-
mediu pot interveni în urma acțiunilor întreprinse chiar de către individ. În ceea ce privește modelul interacționist, explicația comportamentului agresiv se situează la un nivel în care ființa rațională se luptă cu sentimentul de nedreptate pe care-l resimte. Susținătorii modelelor teoretice recente evidențiază natura precoce a învățării și manifestării agresivității prin intermediul proceselor de autoreglare bazate pe observare. Modelul explicativ unic bazat pe modelele de procesare a informației prezintă un interes aparte datorită faptului că permite examinarea modului de funcționare a proceselor în buclă închisă în
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
televizor și comportamentul lor agresiv măsurat în trei rânduri (la 8, 18 și 30 de ani). Rezultatele indică o corelație între violența urmărită la televizor și auto-evaluarea agresivității la vârsta de 30 de ani. În opinia autorilor acestui studiu, confruntarea precoce cu agresivitatea televizată stimulează agresivitatea în general, provocând manifestarea diferitelor sale forme la vârsta maturității. Raportul studiului longitudinal sugerează că variabilitatea comportamentului criminal poate fi explicat, cel puțin la 10 % dintre subiecți, prin faptul de a fi urmărit acte de
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
citat de Dishion et al., 1994) au coordonat mai mult de 30 de ani un program de cercetare asupra cauzelor delicvenței și a comportamentelor antisociale la adulți. Studiile au permis identificarea a două tipuri de delicvență: delicvența tardivă și delicvența precoce. Delicvența tardivă pare să aibă o influență relativ minoră asupra studiului longitudinal al agresivității. Acest tip de delicvență apare în timpul interacțiunilor cu semenii și nu este consecința practicilor disciplinare inadecvate folosite de către părinți. Prin urmare, delicvența tardivă nu influențează formarea
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
a se sustrage ciclului de comportamente antisociale (Patterson, Capaldi și Bank, 1991 citat de Dishion et al., 1994). Delicvența precoce are consecințe mult mai grave asupra dezvoltării comportamentelor antisociale. Patterson subliniază pericolul adeziunii precoce la agresivitate. În opinia autorului, adeziunea precoce constituie o primă etapă dintr-un ansamblu de procese care duc la învățarea unui număr considerabil de acte de delicvență, reprezentând fundamentul pentru o personalitate antisocială. Copilul este atras în capcana delicvenței precoce din cauza ineficacității măsurilor disciplinare părintești precum confruntarea
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
ori nu cunosc alte practici disciplinare. Factorii socio-economici pot cauza de asemenea atitudini de neglijență, de maltratare și de violență din partea părinților. De aceea o metodă de prevenire și de intervenție nu poate fi eficientă decât dacă permite o intervenție precoce, susținută și aplicată la toate nivelurile mediului social în care copilul evoluează. Practicile școlare influențează și ele comportamentul social al copilului. Succesul școlar este cel care afectează în mod esențial succesul social al indivizilor. Reușita școlară poate fi asociată cu
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
doar 10% pentru cei cu ganglioni pozitivi [5-9]. Factorii care contribuie la această mare rată de mortalitate sunt, pe lângă agresiunea în sine a cancerului, lipsa simptomatologiei în fazele inițiale si mai ales lipsa unor mijloace performante de diagnostic în fazele precoce, când tratamentul chirurgical ar fi încă eficient. GEOEPIDEMIOLOGIA În 2012, în topul țărilor cu cea mai mare incidență a cancerului pancreatic s-a situat Cehia (9,7 la 100.000 locuitori) urmată de Slovacia (9,4 la 100.000), Armenia
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Marcel Tanţău () [Corola-publishinghouse/Science/92183_a_92678]
-
cancerizare și opțiunea pentru tratamentul acestor leziuni are azi mulți adversari datorită riscurilor obstetricale în cazul unor sarcini viitoare. TRIAJUL CITOLOGIC Incidența crescută a cancerelor cervicale în lume a condus la necesitatea dezvoltării unor metode de triaj (screening) pentru depistarea precoce a leziunilor și monitorizarea sau tratamentul lor. Metodele principale de screening cervical sunt: citologia, inspecția vizuală a colului cu acid acetic (VIA, VIAM), sau cu soluție lugol (VILI), colposcopia cu biopsie, detecția ADN sau ARNm HPV. Triajul citologic al femeilor
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
și monitorizarea sau tratamentul lor. Metodele principale de screening cervical sunt: citologia, inspecția vizuală a colului cu acid acetic (VIA, VIAM), sau cu soluție lugol (VILI), colposcopia cu biopsie, detecția ADN sau ARNm HPV. Triajul citologic al femeilor pentru diagnosticul precoce al leziunilor celulare cu risc oncogen reduce semnificativ incidența cancerului cervical invaziv. Cu toate acestea, există atitudini discordante privind strategia cea mai potrivită pentru managementul pacientelor care prezintă leziuni echivoce definite ca celule squamoase atipice sau ASC (atypical squamous cells
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
generație, modelele preconizează o reducere cu 70% a numărului de cazuri de cancer prevenite până în anul 2055. Dacă se începe cu trei generații efectul va fi obținut mai devreme dar nu va fi mai consistent decât dacă aceste generații sunt precoce și vor include și băieții. De exemplu, vaccinarea tuturor copiilor între 9-12 ani va preveni în timp peste 90% din cancerele de col. ANALIZA COST-EFICIENȚĂ Un număr însemnat de studii asupra relației cost-eficiență pentru vaccinurile HPV susțin că vaccinarea generalizată
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
depistării și poate permite lărgirea intervalului între examenele periodice la 5-6 ani, mai ales peste vârsta de 30 ani (Cuzick J. și colab., 2006; 2008). Absența screening-ului afectează mai ales femeile peste 50 ani care nu au beneficiat de diagnostic precoce. Riscul de cancer de col invaziv peste 50 ani este dublu în comparație cu femeile mai tinere. În Europa, cuprinderea femeilor în programele de screening se oprește la 65 ani. Vaccinarea va modifica aceste date chiar dacă se preconizează intervale mai mari între
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
col uterin este o boală care poate fi prevenită prin vaccinare. Vaccinarea nu este însă singura strategie disponibilă. Screening-ul prin citologie exfoliativă (testul Pap) sau prin dublarea acestuia cu screeningul virusologic (detecția ADN HPV) sunt opțiuni alternative care asigură diagnosticul precoce al leziunilor precanceroase și orientează asupra oportunității tratamentului acestora. Deoarece durata procesului cancerigen este lungă, vârful incidenței cancerului de col uterin este situat la femeile trecute de 40 ani. Vaccinarea este însă recomandată fetițelor de 9-10 ani iar efectul ei
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
15,68 cazuri/100 000 de femei în 1982, la 31,5 cazuri/100 000 de femei în anul 2000. Cifrele ridicate de mortalitate se datorează diagnosticării tardive a bolii (cele mai multe paciente sunt diagnosticate în faza de cancer invaziv). Diagnosticul precoce semnifică identificarea și eventual suprimarea factorilor de risc înainte ca boala să ajungă în faza simptomatică. Definiția OMS a prevenției primare este: „depistarea pacienților înainte de declanșarea bolii”. Prevenirea cancerului de col uterin se face prin trei programe sinergice:- profilaxia primară
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
sinergic și nu se exclud. 7. Introducerea vaccinării HPV nu afectează importanța programelor de screening citologic sau detecția infecției HPV, chiar pentru femeile vaccinate. 8. În România, programele de screening nu sunt utilizate suficient, multe femei nu beneficiază de detecția precoce a leziunilor precanceroase. 9. Testarea pentru infecția HPV după vârsta de 30 ani poate preciza riscul de cancer ignorat de testele Pap. 10. Dacă un test Pap este pozitiv nu înseamnă că partenerul sexual este infidel. Infecția HPV este de
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
cancerizare și opțiunea pentru tratamentul acestor leziuni are azi mulți adversari datorită riscurilor obstetricale în cazul unor sarcini viitoare. TRIAJUL CITOLOGIC Incidența crescută a cancerelor cervicale în lume a condus la necesitatea dezvoltării unor metode de triaj (screening) pentru depistarea precoce a leziunilor și monitorizarea sau tratamentul lor. Metodele principale de screening cervical sunt: citologia, inspecția vizuală a colului cu acid acetic (VIA, VIAM), sau cu soluție lugol (VILI), colposcopia cu biopsie, detecția ADN sau ARNm HPV. Triajul citologic al femeilor
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
și monitorizarea sau tratamentul lor. Metodele principale de screening cervical sunt: citologia, inspecția vizuală a colului cu acid acetic (VIA, VIAM), sau cu soluție lugol (VILI), colposcopia cu biopsie, detecția ADN sau ARNm HPV. Triajul citologic al femeilor pentru diagnosticul precoce al leziunilor celulare cu risc oncogen reduce semnificativ incidența cancerului cervical invaziv. Cu toate acestea, există atitudini discordante privind strategia cea mai potrivită pentru managementul pacientelor care prezintă leziuni echivoce definite ca celule squamoase atipice sau ASC (atypical squamous cells
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
generație, modelele preconizează o reducere cu 70% a numărului de cazuri de cancer prevenite până în anul 2055. Dacă se începe cu trei generații efectul va fi obținut mai devreme dar nu va fi mai consistent decât dacă aceste generații sunt precoce și vor include și băieții. De exemplu, vaccinarea tuturor copiilor între 9-12 ani va preveni în timp peste 90% din cancerele de col. ANALIZA COST-EFICIENȚĂ Un număr însemnat de studii asupra relației cost-eficiență pentru vaccinurile HPV susțin că vaccinarea generalizată
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
depistării și poate permite lărgirea intervalului între examenele periodice la 5-6 ani, mai ales peste vârsta de 30 ani (Cuzick J. și colab., 2006; 2008). Absența screening-ului afectează mai ales femeile peste 50 ani care nu au beneficiat de diagnostic precoce. Riscul de cancer de col invaziv peste 50 ani este dublu în comparație cu femeile mai tinere. În Europa, cuprinderea femeilor în programele de screening se oprește la 65 ani. Vaccinarea va modifica aceste date chiar dacă se preconizează intervale mai mari între
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
col uterin este o boală care poate fi prevenită prin vaccinare. Vaccinarea nu este însă singura strategie disponibilă. Screening-ul prin citologie exfoliativă (testul Pap) sau prin dublarea acestuia cu screeningul virusologic (detecția ADN HPV) sunt opțiuni alternative care asigură diagnosticul precoce al leziunilor precanceroase și orientează asupra oportunității tratamentului acestora. Deoarece durata procesului cancerigen este lungă, vârful incidenței cancerului de col uterin este situat la femeile trecute de 40 ani. Vaccinarea este însă recomandată fetițelor de 9-10 ani iar efectul ei
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]