7,777 matches
-
economice 212 are o accepție mai largă, vizând, În esență, eficiența capitalului economic alocat activității productive a Întreprinderii. Ea se exprimă prin raportul: economic Activ afaceri de Cifra afaceri de Cifra ImpozitEBIT economic Activ EBIT economic Activ economic Rezultat eR ⋅−=== rata marjei rotația capitalurilor (4.18) Rezultatul economic, excluzând elementele financiare și excepționale, favorizează comparațiile Întreprinderilor aparținând aceluiași sector de activitate. Sub acest aspect, rata rentabilității economice poate fi majorată fie prin creșterea marjei de acumulare (reprezentată de diferența dintre cifra
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
conform relației (4.22): propriu Capital netProfit =fR (4.22) Rata rentabilității financiare se poate descompune În următoarele rate componente prezentate În relația (4.23): propriu Capital netProfit =fR propriu Capital afaceri de Cifra afaceri de Cifra netProfit ⋅= (4.23) Rata Rata rotației marjei nete capitalului propriu sau: propriu Capital netProfit =fR propriu Capital economic Activ economic Activ afaceri de Cifra afaceri de Cifra netProfit ⋅⋅= (4.24) Rata Rata de rotație Rata de structură marjei nete a capitalului a capitalurilor În
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
netProfit =fR propriu Capital afaceri de Cifra afaceri de Cifra netProfit ⋅= (4.23) Rata Rata rotației marjei nete capitalului propriu sau: propriu Capital netProfit =fR propriu Capital economic Activ economic Activ afaceri de Cifra afaceri de Cifra netProfit ⋅⋅= (4.24) Rata Rata de rotație Rata de structură marjei nete a capitalului a capitalurilor În relațiile anterioare se evidențiază dependența rentabilității financiare față de rata marjei nete de rentabilitate, de rotația capitalurilor și de structura finanțării (În timp) a investițiilor Întreprinderii. Deși pare
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
o parte, și contribuția structurii capitalurilor, pe de altă parte, la creșterea rentabilității financiare (ROE): Impozit-EBIT netProfit propriu Capital economic Activ economic Activ afaceri de Cifra afaceri de Cifra Impozit-EBIT ⋅⋅⋅=fR (a) (b) (c) (d) (4.25) unde: relația (a) = rata marjei brute; relația (b) = rata rotației capitalului; relația (c) = rata structurii capitalului; relația (d) = rata de structură a remunerării acționarilor. Astfel, se identifică rentabilitatea economică (ROA) independent de modul de finanțare și contribuția Îndatorării la formarea rentabilității financiare (a capitalurilor
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
Împrumutat (Împrumuturi pe termen mediu și lung) (lei) 6.569.908 9.173.902 2.Cheltuieli cu dobânzile aferente capitalului Împrumutat (lei) 225.104 239.353 3.Costul capitalului Împrumutat (%) (rd2/rd1) 3,43% 2,61% 4.Economia de impozit=rata medie de impozit*cheltuieli cu dobânzi 36.017 38.296 5. Costul real al datoriei (rd2-rd4) 189.087 201.057 6.Costul real al capitalului Împrumutat (rd5/rd1) 2,88% 2,19% SC2 1.Capital Împrumutat (Împrumuturi pe termen mediu
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
pe termen mediu și lung) (lei) 5.206.007 8.075.920 2.Cheltuieli cu dobânzile aferente capitalului Împrumutat (lei) 1.757.070 1.390.118 3.Costul capitalului Împrumutat (%) (rd2/rd1) 33,75% 17,21% 4.Economia de impozit=rata medie de impozit*cheltuieli cu dobânzi 281.131 222.419 5. Costul real al datoriei (rd2-rd4) 1.475.939 1.167.699 6.Costul real al capitalului Împrumutat (rd5/rd1) 28,35% 14,46% SC3 1.Capital Împrumutat (Împrumuturi pe
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
Împrumutat (Împrumuturi pe termen mediu și lung) (lei) 2.352.553 4.165.955 2.Cheltuieli cu dobânzile aferente capitalului Împrumutat (lei) 180.918 293.616 3.Costul capitalului Împrumutat (%) (rd2/rd1) 7,69% 7,05% 4.Economia de impozit=rata medie de impozit*cheltuieli cu dobânzi 28.947 46.979 5. Costul real al datoriei (rd2-rd4) 151.971 246.637 6.Costul real al capitalului Împrumutat (rd5/rd1) 6,46% 5,92% Tabelul nr. 4.9 349 Conform datelor din
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
piese de Racine (Britannicus) și Eugen Ionescu (Cântăreața cheală). În culegerea de nuvele Ave Maria (1947), scriitorul se bizuie pe un ochi atent de portretist. Eroii - personaje introvertite, predispuse înfrângerii prin tendința de a renunța - au ciudata particularitate de a rata șansa care, eventual, li s-a ivit. Elementele de melodramă nu perturbă spațiul epic atâta vreme cât accentul cade pe implicația morală și, îndeosebi, psihologică a unor gesturi. O anume finețe analitică e detectabilă în conturarea siluetelor de femei. B. pare atras
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285813_a_287142]
-
I, 250-255; Dicț. lit. 1900, 643-644; Ștefan Pascu, De la umanism la luminism, ST, 1993, 3-4; Popa, Convergențe, 7-12; Maria Capoianu, Nicolaus Olahus europeanul, București, 2000; Dicț. scriit. rom., III, 513-514; Dan Horia Mazilu, Un „Dracula” pe care Occidentul l-a ratat, București, 2001, 60, 99-105. A.Sm.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288517_a_289846]
-
Am fost contrariat. Scriam În altă parte despre ,,ratarea marxismului” la Traian Herseni, argumentând că, În ciuda declarațiilor postbelice uneori ostentative ale acestuia de aderență la marxism, prea puțin proba În scrisul lui o adeziune reală de asemenea proporții. Abuzul declarativ rata orice concretizare consistentă În spiritul textelor de după 1944 ale marelui sociolog. Lucrurile stau așa În toate lucrările sale semnificative, culminând cu masiva Sociologie din 1982. Contrarierea de care pomeneam mai devreme tocmai aici Își are sursa: căci descoperisem un același
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Despre îngeri, Andrei Pleșu face o trecere în revistă a lecturilor de tip reductiv care au fost date pasajului din Facerea (32, 22-32), cu gama lor de laborioase inadecvări și de inventive dislocări ale sensului. E spectacolul modurilor de a rata întîlnirea cu textul, de a te înstăpîni asupra lui, impunîndu-i un înțeles care trebuie să fie neapărat străin de intenția textului, de contextul lui originar 4. Cînd demersul lor e dominat de pozitivismul secolului al XIX-lea sau de relativismul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
ca pas pregătitor pentru întîlnirea cu libertatea apofatică a divinului. Etajînd realul într-o ordine fără fisură al cărei supremum e Unul, monismul sistematic poate fi tot atît de odihnitor pentru rațiune ca și dihotomiile statice. Dar el riscă să rateze ruptura de nivel între creat și increat, să instaleze, între Principiu și manifestare, o molcomă continuitate, prăpăstii ușor de trecut, imposibile identități. El riscă să fie de două ori nerealist. întîi inadecvat față de majestatea Unului, pe care îl definește, în funcție de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
drum, pentru a-i întoarce ochiul către sursa lor densă, neobiectivabilă, de realitate tare? H.-R. Patapievici considera . Daniel Ménager, Diplomatie et théologie à la Renaissance, PUF, Paris, 2001, capitolul Médiation et mouvement. că rămîne în seama discernămîntului nostru să ratăm sau nu profitul spiritual aparte, de tip apofatic, pe care îl putem scoate din spectacolul laicității. Prin ceea ce îi lipsește, modernitatea oferă ceea ce o poate salva. Neavînd finalitate proprie, modernitatea poate fi foarte bine folosită atît pentru a întregi partea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
au declarat sprijinul pentru guvern și programul său, cancelarul Schüssel a menținut coaliția (de acum cu noul BZÖ) și s-a reapucat de lucru, ca mai înainte. Spre surprinderea operatorilor, aeronava BZÖ totuși nu a decolat. De fapt, BZÖ a ratat intrarea în Parlament în toate cele trei alegeri provinciale din 2005 (nicio alegere nu a vut loc în 2006). Doar prin recurgerea la strategii agresive de obținere de voturi a fost el capabil să treacă pragul de 4% în alegerile
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
foarte pertinentă, definiția polilor - adică identitatea prietenilor și dușmanilor, a el pueblo și al oligarhiei - s-a schimbat de-a lungul timpului. La început, Chávez a definit dușmanul ca fiind în primul rând establishmentul politic împotriva căruia lansase acea încercare ratată de lovitură de stat în 1992. În mod special, el i-a acuzat pe liderii AD și COPEI ca reprezentând o elită politică coruptă, închisă în ea însăși și egoistă, care doar făcea paradă de democrația reprezentativă. Chávez a mers
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
Pentru a avea reprezentare parlamentară este nevoie de obținerea a 4% din voturi la nivel național. Alternativa este de a câștiga un mandat unic într-una din cele 43 de districte regionale. În ciuda popularității lui Haider în Carintia, BZÖ a ratat obținerea unui astfel de mandat într-una din cele patru districte electorale ale provinciei. 1 Tactică de marketing prin care unui produs i se face promovare la un preț foarte mic, iar când apar clienți doritori să-l cumpere, aceștia
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
chiar singura lor resursă. Vezi capitolul 3. Psihiatru psihopat și canibal din celebrul Silence des agneaux. Vezi capitolul 3. Gruyer, Romo și Aubry, 2003. Unele persoane "descoperă" la patruzeci, sau chiar la cincizeci de ani că viața lor a fost ratată datorită unei fobii sociale apărute în adolescență. "Cum vă simțiți?", " Care este motivul pentru care ați venit?", "Despre ce problemă doriți să-mi vorbiți?", sunt fraze cheie care deschid destule uși. Monfort, 2005. Andrș, 2004. Atitudine empatică, utilizarea unui vocabular
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
crede în ceva”, dezamăgirii de generația sa care, în urma unor diferende de ideologie politică, s-a răvășit, nemulțumirilor sale de mediul în care trăiește, care a devenit „și mai josnic și mai anihilator”. Epistolierul se teme permanent să nu se rateze, să nu se comodizeze, să nu se burghezească. Dornic să știe cât mai mult, preferă „diletantismul universal unei specializări universale”. Cel care își acuză slăbiciunea și profesează inutilitatea efortului era totodată stăpânit de nesațul de a călători, călătoriile fiind pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
externe, dar nevoită să răspundă cu o consolidare fiscală puternică, bazată mai ales pe reducerea cheltuielilor bugetare, la rândul lor rigide. Tabelul 2.2 Analiza finanțării creșterii economice și a răspunsului de politici macroeconomice în România pentru perioada 1990-2010 Perioadă Rata medie de creștere economică Creșterea economică cumulată de-a lungul perioadei Capitaluri străine Răspunsul de politici 1990-1992 -9,1 -25,01 Intrări reduse de fluxuri de capitaluri 1993-1996 3,9 16,6 Intrări reduse de fluxuri de capitaluri Subvenționare implicită
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
un alt element specific al dezvoltărilor naționaliste. Chiar în Croația, generalul Tudjman, viitorul președinte al statului, își pregătește terenul timp îndelungat, căci încă din 1967 rupsese relațiile cu Tito pentru a se orienta spre naționalism. În Slovenia, președintele Milan Kucan ratează ocazia care i-ar fi permis în 1990-1991 să devină erou al independenței. În Slovacia, fostul responsabil al Tinerilor comuniști, Vladimir Meciar, face un joc dublu utilizînd o frazeologie populistă analoagă celei a lui Milosevic fără a renunța însă la
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
Articolul 1 Se stabilesc venitul reglementat unitar și venitul total unitar aferente serviciului de distribuție a gazelor naturale realizat de S.C. MIHOC OIL - S.R.L. și se aprobă rata de creștere a eficienței economice pentru primul an al celei de-a doua perioade de reglementare, conform anexei nr. 1 lit. a), care face parte integrantă din prezentul ordin. Articolul 2 Se stabilesc venitul reglementat unitar și venitul total unitar
EUR-Lex () [Corola-website/Law/209284_a_210613]
-
1 lit. a), care face parte integrantă din prezentul ordin. Articolul 2 Se stabilesc venitul reglementat unitar și venitul total unitar aferente serviciului de furnizare a gazelor naturale în regim reglementat realizat de S.C. MIHOC OIL - S.R.L. și se aprobă rata de creștere a eficienței economice pentru primul an al celei de-a doua perioade de reglementare, conform anexei nr. 1 lit. b), care face parte integrantă din prezentul ordin. Articolul 3 (1) Se stabilesc tarifele reglementate pentru prestarea serviciului de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/209284_a_210613]
-
Font 7* Anexă 4 MINISTERUL AGRICULTURII, PĂDURILOR ȘI DEZVOLT��RII RURALE Situația cotelor de recolta aprobate pentru sezonul de vânătoare 2009/2010, la speciile gârlița mare, rata mare, rata mică, rata fluierătoare, rata cu cap castaniu, rata moțata, rata pestrița, rata sunătoare, rata lingurar, rata sulițar, rata cârâitoare și rata cu cap negru *Font 7* Anexă 5 MINISTERUL AGRICULTURII, PĂDURILOR ȘI DEZVOLTĂRII RURALE Situația cotelor de recolta aprobate pentru sezonul de vânătoare 2009/2010, la speciile: lișița, găinușa de baltă, sitar
EUR-Lex () [Corola-website/Law/211112_a_212441]
-
fie în conformitate cu informațiile solicitate. În cazul unor întârzieri datorate solicitării unor clarificări, perioada suplimentară necesară rezolvării acestor clarificări se adaugă la durata mai sus menționată. Decizia CE va conține valoarea totală, în Euro, a cheltuielilor eligibile la care se aplică rata de cofinanțare pentru operațiune, precum și altor condiții necesare pentru implementarea proiectelor. În cazul în care CE decide, în conformitate cu informația furnizată de AM, respingerea parțială sau totală a proiectului, aceasta comunică motivele refuzului. După cum s-a precizat în cap. VIII.4
EUR-Lex () [Corola-website/Law/203247_a_204576]
-
financiară Principalele elemente și parametri luați în considerare │ la calculul rentabilității estimate 1. Perioadă de referință (ani) │ ────────────────────────────────────────────────────────┼───────────── 2. Rata financiară a scontului (%) 3. Cost total de investiție (în EUR) │ ────────────────────────────────────────────────────────┼───────────── 4. Rată estimată de utilizare a capacității (C.3.4)(%)│ ────────────────────────────────────────────────────────┼───────────── 5. Rată de utilizare a capacității estimată pentru │ atingerea pragului de rentabilitate (%) │ ────────────────────────────────────────────────────────┼───────────── 6. Creștere estimată a cifrei de afaceri anuale în │ urma acestei investiții (în EUR) │ ────────────────────────────────────────────────────────┼───────────── 7. Cifra de afaceri pe persoană angajată (în EUR) │ ────────────────────────────────────────────────────────┼───────��───── 8. Variația cifrei de afaceri pe persoană
EUR-Lex () [Corola-website/Law/203247_a_204576]