7,662 matches
-
data numirii în funcție ........, data ultimei promovări .............., calificative obținute în ultimii 3 ani: ┌──────────┐ ┌──────────┐ ┌──────────┐ III │ [] [] [] │ II │ [] [] [] │ I │ [] [] [] B. Studii, cursuri de pregătire profesională, stagii de documentare absolvite/efectuate în perioada supusă aprecierii și calificativele obținute .................................. C. Recompense și sancțiuni disciplinare: a) recompense acordate, data și motivul: b) sancțiuni disciplinare aplicate, data și motivul: D. Obiective Total la îndeplinirea obiectivelor │Media notelor acordate = E. Criterii Nr. │ Criterii de performanță utilizate în evaluare H. Potențialul de dezvoltare și propuneri ale șefului ierarhic privind evoluția
EUR-Lex () [Corola-website/Law/238936_a_240265]
-
o întâlnire, precum și de a o orienta către o soluție │ │ │negociere │comun acceptată, ținând seama de pozițiile diferite ale părților; 11. │Obiectivitate în │Corectitudine în luarea deciziilor; imparțialitate în evaluarea personalului din subordine și în modul │ │ │apreciere │de acordare a recompenselor pentru rezultatele deosebite în activitate │ ├────┼────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │12. │Criteriile de performanță pentru funcționarii publici de execuție din clasa I, prevăzute la pct. 1-7 și 10 Anexă 6 RAPORT DE EVALUARE a performanțelor profesionale individuale ale funcționarilor publici ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │Numele și prenumele funcționarului public
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228968_a_230297]
-
și corect, performanța fiecărui militar evaluat și să identifice potențialul soldaților și gradaților voluntari de a trece în corpul subofițerilor, în condițiile stabilite de actele normative în vigoare. ... Capitolul VII Recompensarea și sancționarea soldaților și gradaților voluntari Articolul 49 (1) Recompensele morale și materiale care se acordă soldaților și gradaților voluntari sunt cele prevăzute în Regulamentul disciplinei militare. ... (2) Pentru fapte deosebite săvârșite în timpul misiunilor și sarcinilor de serviciu, soldații și gradații voluntari pot fi decorați cu ordine și medalii românești
EUR-Lex () [Corola-website/Law/221729_a_223058]
-
provocarea de prejudiciu, fapt ce nu definește agresivitatea instrumentală, chiar dacă aceasta din urmă se poate solda cu rănirea sau prejudicierea victimei. Agresivitatea instrumentală vizează atingerea unui scop dorit în realizarea căruia comportamentul agresiv este un mijloc tehnic de obținere a recompenselor personale și/sau sociale. Dacă un jucător de rugby atacă frontal un adversar pentru a-i bloca înaintarea, atacul său nu poate fi considerat ostil atâta timp cât respectă regulile. Din momentul în care jucătorul nu mai respectă regulile, atacul său devine
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
de interes (incentive-motivated)". Agresivitatea "motivată de nemulțumire" se referă la comportamentele întreprinse de individ pentru a pune capăt unei stimulări "aversive" (furie acută, maltratare) sau pentru evitarea acesteia. Agresivitatea "motivată de interes" se referă la comportamentele ce vizează obținerea unor recompense sociale. Dodge și Coie (1987 citat de Coie și Dodge, 1997) propun utilizarea termenilor de agresivitate reactivă și pro activă. Agresivitatea reactivă trimite la un comportament de răzbunare (retaliation) pe care individul îl manifestă atunci când se simte amenințat, iar agresivitatea
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
vârstă. Rolul diferit pe care-l au în societate face ca femeile să perceapă agresivitatea ca pe un mijloc de a-și exprima furia sau de a reduce stresul, iar pe bărbați să o considere un mijloc de obținere a recompenselor sociale și/sau personale. După părerea lui Richardson și Green (1999), procesele implicate în percepția unei amenințări ar spori probabilitatea agresivității, în timp ce mecanismele asociate cu frica de sancțiunile sociale ar determina manifestarea acesteia. Astfel corelația între factorul sex și comportamentul
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
în termeni de eveniment extern, noțiunea poate fi folosită și într-un sens mult mai larg pentru a explica starea individului cu resurse puține sau într-un sens mai specific, caz în care frustrarea poate să corespundă cu absența unei recompense așteptate. Primele cercetări empirice asupra relației dintre agresivitate și frustrare au fost realizate de Dollard, Miller, Doob, Mowrer și Sears în 1939. Într-un raport elaborat de Hovlan și Sears (1940 citat de Berkowitz, 1993, p.77), autorii descriu rezultatele
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
opinia autorilor, antrenamentul agresiv prealabil a declanșat la copii o stare de pregătire pentru acțiune, manifestată mai târziu în contextul non satisfacerii așteptărilor independent de voința celuilalt. Experimentele întreprinse de Buss (1966) relevă că subiecții de sex masculin, privați de recompensele în bani mai, promise de către experimentator, dar refuzate de complice, administrează celor din urmă șocuri electrice mult mai puternice față de subiecții de sex masculin recompensați sau subiecții de sex feminin. În cazul în care subiecții sunt informați despre consecințele pozitive
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
în cele mai bune condiții. În situațiile în care frustrarea a fost corect manipulată, fără a fi confundată cu eșecul sau ofensa, agresivitatea nu s-a manifestat în mod sistematic. Într-un experiment în care copiilor li se refuza o recompensă mult dorită sau o recompensă mai puțin dorită, copii nu loveau diferențiat păpușa gonflabilă sau jucăriile de pluș oferite (Jerard și Walters, 1960). Păstrând condițiile de mai sus, copiii loveau mult mai puternic jucăriile numai dacă în prealabil văzuseră un
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
În situațiile în care frustrarea a fost corect manipulată, fără a fi confundată cu eșecul sau ofensa, agresivitatea nu s-a manifestat în mod sistematic. Într-un experiment în care copiilor li se refuza o recompensă mult dorită sau o recompensă mai puțin dorită, copii nu loveau diferențiat păpușa gonflabilă sau jucăriile de pluș oferite (Jerard și Walters, 1960). Păstrând condițiile de mai sus, copiii loveau mult mai puternic jucăriile numai dacă în prealabil văzuseră un film în care un adult
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
De altfel, trebuie să distingem frustrarea de privare. Copii care nu au jucării nu sunt neapărat agresivi. În experimentele de mai sus, copii aveau toate motivele să-și dorească să se joace cu jucăriile, să privească filmul sau să câștige recompensa. Blocarea acestor așteptări i-a făcut să distrugă jucăriile și să fie agresivi. Observațiile asupra revoltelor istorice demonstrează că agresiunile se produc numai dacă măsurile sociale nu corespund așteptărilor diferitelor grupuri sociale. Cauza actelor agresive nu este privarea în sens
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
întărirea comportamentului în derulare. Astfel dacă filmul violent se interpune între comportamentul pozitiv al complicelui și posibilitatea oferită subiectului de a-l recompensa pe acesta, declanșându-i subiectului o stare de activare neurovegetativă, acesta din urmă va crește numărul de recompense oferite complicelui. În opinia lui Zillmann, interpretarea ar putea fi exactă dacă, odată cu dispariția stării de activare sau cu identificarea corectă a cauzei de activare, agresivitatea manifestată de către subiecți n-ar dispărea și ea. Alte două experimente realizate de către autor
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
o strategie comportamentală adaptată rezolvării problemelor sociale (Huesmann și Guerra, 1997 citat de Huesmann et al., 2001). Acești copii adoptă cu ușurință normele care impun violența ca mijloc de accedere la un anumit statut social sau de obținere a unor recompense materiale. Aceste credințe de ordin normativ pot influența diferit percepția copilului despre comportamentul celorlalți: (a) cu cât mai mult aprobă agresivitatea, cu atât mai mult o observă și la ceilalți, uneori fără motive întemeiate (biais ostil); ( b) credințele normative care
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
controlului cortical, indivizii cu leziuni prefrontale nu pot apela decât la soluții obișnuite și stereotipe. Aceste perturbări corticale pot sta, în cazul subiecților antisociali, la originea lipsei de sensibilitate la pedepse și precipitării acestora pentru obținerea cât mai rapidă a recompenselor. Unele cercetări au analizat interdependența dintre lobul frontal și manifestarea agresivității prin măsurarea indirectă a disfuncționalităților creierului. Studiile care au constatat coexistența disfuncționalității cerebrale și a comportamentului agresiv semnalează că această disfuncționalitate este responsabilă de gestionarea defectuoasă a comportamentelor agresive
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
comportamentul care trebuie învățat (claritatea, frecvența, dificultatea, detaliile, asemănător cu alte modele) și de observator, adică de persoana care observă și care învață (asemănarea cu modelul, legături de prietenie cu modelul, tendința de a imita pe cineva și, mai ales, recompensa pentru a fi imitat pe cineva). Teoriile biologice ale comportamentului agresiv Susținătorii teoriilor biologice consideră că agresivitatea este o formă de comportament determinată genetic având rolul de conservare a speciei împotriva schimbărilor ce survin în mediul său natural. Ipoteza determinării
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
2000; Siegel și Schubert, 1995). Panksepp (Panksepp, 2000, p. 147) presupune, de exemplu, că furia poate avea statut de emoție pozitivă atunci când manifestările ei succesive se soldează cu succes, determinând o condiționare "apetitivă" (agreabilă) a sistemului de explorare. Sensibil la recompense, acest sistem va stabili cu furia o relație bazată pe principiul antitezei. Procesele de întărire, activate de fluctuațiile sistemului de explorare și de comportamentele de consum ce-l însoțesc, i-ar atribui furiei un statut de răspuns apetitiv și instrumental
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
comportament dar și în cel al altora. Dodge crede că interpretările ar putea modifica schemele sinelui și, în consecință, viitorul comportament al individului. Interpretările ar putea duce la formarea unor modele euristice ale deciziilor sau scenariilor ce valorizează cu precădere recompensele instrumentale în defavoarea celor de relaționare (vezi figura 3, p. 145). Figura 2 Modelul prelucrării informației sociale propus de Huessmann (1988) Notă: Adaptat după Geen și Donnerstein, 1998, p. 88 Figura 3 Modelul prelucrării informației sociale propus de Crick și Dodge
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
și teoria prelucrării informației (Huesmann și Eron, 1986 citat de Eron, 1994), agresivitatea se învață prin experiență directă sau indirectă (semeni, părinți etc.). Conform principiului fundamental al acestor teorii, comportamentul indivizilor este orientat să-și atingă obiectivele sau să obțină recompensele pentru care a optat în prealabil. Aflat în fața unor modele violente vehiculate de mijloacele media, copilul observă existența unor comportamente recompensate sau sancționate din punct de vedre social, dar și prezența unor acțiuni de-a dreptul reprobabile. Rezultatele unui studiu
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
ocupând poziția cea mai slabă. Diferența de putere reprezintă unul dintre fundamentele teoriei schimbului de resurse, teorie ce poate să explice violența domestică și abuzul conjugal. Teoria demonstrează că agresivitatea domestică se produce atunci când această formă de agresivitate oferă o recompensă importantă cu costuri foarte mici. Violența conjugală îl recompensează pe cel care resimte o mare nevoie de control și de exersare a puterii asupra partenerului. În general, prețul unui abuz săvârșit în familie este mult mai scăzut față de cel plătit
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
în familie este mult mai scăzut față de cel plătit pentru comiterea unei agresiuni în afara casei. Actul rămâne relativ privat, iar societatea are tendința să-l considere o problemă de familie ce n-o privește. Această diferență importantă dintre cost și recompensă constituie motivația principală a agresivității ce se manifestă atunci când și ceilalți factori sunt întruniți. Personalitatea agresorului a fost de asemenea studiată. În contextul abuzului conjugal, agresorul este caracterizat ca având o personalitate depresivă, impulsivă, agresivă, masculină și ostilă. O'Leary
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
citat de Endersen et al., 2001). În lumea adulților, relația intimidator/victimă pare a fi o relație obișnuită și omniprezentă. Într-adevăr, relația de putere poate exista fără implicarea abuzului, dar un număr destul de mare de indivizi încearcă să obțină recompense prin exploatarea puterii în avantajul lor. Încercarea de a profita de victima mai slabă rămâne un deziderat dominant în relația de putere: la locul de muncă, în închisoare, la școală etc. Studiile făcute în diferite țări surprind existența acestui tip
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
2002). Chiar dacă atacurile din școli pot avea multiple alte explicații, folosirea pedepselor corporale în educarea și formarea adolescenților contribuie la creșterea probabilității acestui gen de violență. Teoriile clasice ale învățării susțin că copilul învață doar prin experiență directă și în funcție de recompensele și pedepsele pe care le primește ca urmare a ceea ce face. O serie de experimente realizate de Bandura și colegii săi arată că copiii însușesc anumite competențe într-o manieră vicariantă, observând consecințele unor acțiuni pe care indivizii le întreprind
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
203 socio-afectiv 19 vicariant 116, 127, 222, 225 Provocare 32, 41, 67, 94, 105 context 22 Pedepsire 73, 74, 95, 199, 224,-227 R Reacție emoțională 29 motrică 120, 140, 178 fiziologică 110, 140 primară 122 secundară 122 vicariantă 116 Recompensă 48, 82 socială 18, 27 Regres rasist 60 Relație lineară 11 interpersonală 106, 214 Reprezentare 22-27, 82, 135 mintală 37 Rețea asociativă 140 Revolta 46, 53 Război 15, 181-186 S Sancțiune socială 27 Sarcină / test de inteligență 118 de învățare
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
în dotare echipamentele militare astfel achiziționate. În Africa arabofonă ponderea asistenței militare americane este covârșitoare (93,6%) și are drept componentă principală colaborarea și susținerea militar-financiară a Egiptului de către S.U.A. (în valoare de 1,3 miliarde dolari/an), ca o recompensă oferită statului egiptean începând din 1979 pentru stabilirea bunelor relații cu Israelul și cu lumea occidentală, pentru agrearea bazelor militare americane pe teritoriul său și pentru garanția unui punct de sprijin sigur pe ruta strategică a Suezului. Iordania este al
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
de înțelegere al acestora, explicându-le rațiunile pentru care regulile trebuie respectate și situațiile în care acestea se aplică (Sălăvăstru, D., 2010, p.166). Acest stil combină în mod nuanțat, într-o manieră flexibilă, afecțiunea și susținerea parentală Îîncurajări, sfaturi, recompense) a activității copilului sub toate aspectele ei, cu controlul acestei activități, formularea unor norme clare și ferme de conduită în interiorul, respectiv în afara familiei, cu asimilarea benevolă a acestora. De asemenea, existența unor cadre și reguli, știute și respectate atât de
ARTA DE A FI PĂRINTE by Mirela-Anca Bălănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93071]