7,503 matches
-
organizată de G.D. Mirea și Constantin Esarcu. Prima acțiune de anvergură întreprinsă de "Cercul Artistic" o constituie expoziția din iarna lui 1890 în sălile noului palat al Ateneului, cu 112 picturi, 27 de acuarele, pasteluri și desene și 23 de sculpturi. A doua expoziție, din februarie 1891, reunește și alți artiști, care vor da tonul secesiunii românești, iar în afară de Kimon Loghi, de Nicolae Vermont și Constantin Pascaly, expun și Ștefan Ionescu-Valbudea, Juan Alpar, Dimitrie Serafim, Titus Alexandrescu, Menelea Simonidi, Ion Voinescu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
extinde cu un sculptor din Sankt-Petersburg, Mark Antokolsky, căruia atât Victor Vasnețov 508, în 1884, cât și Ivan Kramskoy, în 1876, îi fac câte un reușit portret cu același titlu, Portretul sculptorului Mark Antokolsky. Sculptorul era recunoscut pentru câteva dintre sculpturile sale având ca temă personaje istorice, Ivan cel groaznic (1871), Yermak Timofeevici, dar și personalități culturale, precum Spinoza (1882) sau Moartea lui Socrate (1875), însă nu este de neglijat nici existența unui simbolism latent, identificat negativ ca "sentimentalism". O sculptură
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
sculpturile sale având ca temă personaje istorice, Ivan cel groaznic (1871), Yermak Timofeevici, dar și personalități culturale, precum Spinoza (1882) sau Moartea lui Socrate (1875), însă nu este de neglijat nici existența unui simbolism latent, identificat negativ ca "sentimentalism". O sculptură precum Sirenă (1900), în stilul 1900, sau Mefistofel (1884), vădesc această dimensiune simbolistă a artei sale, cu o puternică detentă psihologică. De asemenea, și numărul colaboratorilor literari a crescut simțitor. Îi găsim aici pe poetul decadento-simbolist D. Karr (Dimitrie Karnabatt
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
nimic nou. Sigmund Maur semnala în expoziția "Arta Română" din 1922, care se desfășura la Maison d'Art, dintre toate piesele expuse de către sculptorul Savargin sculptorul se născuse la București -, pe aceea având-o ca subiect pe Salomeea, și singura sculptură reprodusă în ziar. Cu un picior adus sub ea și cu celălalt peste el într-o senzuală asană, cu brațul susținut de genunchi și capul sprijinit de încheietură, nudul care o reprezintă pe Salomeea devine expresia unei grații coregrafiate atent
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
scos din scenă prețiosul trofeu al nimfetei, capul sfântului Ioan. În plus, capul acestei Salomei, prin capelură și banda de mătase care-l încojoară decorativ, și singurul amănunt vestimentar, aparține unei femei contemporane din înalta societate bucureșteană. Criticul subliniază apartenența sculpturii la simbolism într-un mod aproape literar, reconstituind momentul psihologic ulterior atrocității comise. Tot în registrul simbolist se situează și efortul de a transcrie o état d'âme prin sugestia unei stări aproape extatice în care criticul discerne un cocktail
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a lui Oscar Wilde, pe care sculptorul o considera o "capodoperă". Din acest punct de vedere, Storck era în deplin acord cu sensibilitatea decadentă, recuperată într-o operă muzicală. Chiar dacă sculptorul a oscilat permanent între clasic și modern, cele trei sculpturi cu același titlu, Salomeea (1926, 1930, 1931) poartă marca Secession-ului, cu care Storck intrase în contact pe timpul șederii sale la München (1893-1897), în plină efervescență secesionistă. Influența unui artist precum Franz von Stück este numaidecât recuperabilă din lucrarea Aruncătorul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Stück. De un mare ajutor ne este Catalogul operelor de artă ale artiștilor din familia Storck aflate în muzeul "Frederic Storck și Cecilia Cuțescu Storck", subintitulat și Sculptorii Storck 556, catalog editat de Liliana Vârban, Ionel Ioniță și Dan Vasiliu. Sculptura din 1931 expusă la Muzeul de Artă din București este și cea mai puțin convențională. Sculptorul face din Salomeea (bronz, semnat pe postament dreapta cu monograma FS, 19,5 x 15,7 x 8,2 cm, inventar 915182) un personaj
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
el. Odată cu capul tăiat putem contempla liniile armonioase ale unui corp feminin adolescentin și tăietura á la garcon a părului. Storck apelează la același transfer al afectelor în gest, în tensiunea corpului, apropiere și refuz totodată, care conferă caracter dramatic sculpturii. Această tensiune a contrariilor, specifică sensibilității decadente, este vizibilă aici în dinamica particulară a corpului, coregrafiată cu minuțiozitate de sculptor. O a treia tratare a temei, Salomeea (nud culcat) (ronde-bosse în bronz, nesemnat, nedatat, 41 x 22 x 12 cm
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
nedatat, invventar 915181, 1931). Fritz Storck a păstrat din tratările amintite mai sus această evidențiere a șoldului, ca emblemă a grației, a frumuseții feminine. Chiar dacă îl considera drept unul dintre cei mai valoroși sculptori români, Francisc Șirato remarca la această sculptură absența pasiunii, sugestie a sensibilității rodiniene. "D-sa nu copiază brut natura; totuși pasiunea nu e calitatea talentului d-sale, deși atacă uneori subiecte pasionale. Salomeea culcată nu are frenezia palpitantă de tinerețe în exprimarea răzbunării satisfăcute, când joacă în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
vrea să prindă liniile unui corp în absența unei stări, a unui afect, dar și un reflex intimist. Tratarea corpului, modelajul nu se schimbă, dar sensul da, atunci când sculptorul oferă o altă interpretare, schimbând titlul compoziției, intitulată Femeie plângând (1915). Sculptura devine ilustrarea unui afect și intră astfel în spațiul esteticii simboliste, mai ales că frumusețea corporală iese din sfera apolinică, cu accent pe o armonie a formelor care înscrie o perfecțiune a proporțiilor pentru a se integra celei dionisiace, în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
este împins spre margine, ca limită a liniilor de forță ale corpului nud. Salomeea, cu atitudinea odaliscei, cunoscută în pictura romantică, își contemplă opera; figura ei denotă cruzime prin asianizarea expresiei și nicidecum abandonul somnolent al nudurilor culcate. Cele trei sculpturi relevă în Storck nu doar o simplă ilustrare canonică a temei, ci efortul unor interpretări, o dramatizare pe care o regăsea în momentul climactic al piesei lui Oscar Wilde. XI.6. Kimon Loghi: Postmortem Laureatus Pare surprinzător că Loghi nu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de un derivat cu parfum de Jugendstil al rococoului în Nimfă de Mirea, fragment din tabloul acestuia, Vârful cu Dor. Pereții sunt decorați în simil și pergament galben, culoarea preferată de către Mișcarea Estetică din Anglia; desene punctează spațiile interstițiale alături de sculpturi "din mai toți sculptorii noștri". Obiectele decorative, vaze, stofe, covoare orientale, suveniruri cu caracter estetic își au locul lor în economia simbolică a interiorului care configurează un spațiu deschis prin sugestie unui evazionism delectabil pentru care Pompei, Napoli, Paris, Constantinopol
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Meridiane, București, 1969. Mitchievici, Angelo; Ioan Stanomir: Teodoreanu reloaded, Editura Art, București, 2011 Octavian, Tudor: Un artist al casei regale Ottilia Michail-Oteteleșanu, Monitorul Oficial R.A., București, 2008. Oprea, Petre: Societăți artistice bucureștene, Editura Meridiane, București, 1969. Oprea, Petre: Incursiuni în sculptura românească. Sec.XIX-XX, Editura Litera, București, 1973. Oprescu, Gh.: Ștefan Popescu, Editura de Stat pentru Literatură și Artă, București, 1958. Palacio, Jean (de): Figures et formes de la decadence, Seguier, Paris, 1994. Panofsky, Erwin: Artă și semnificație, Editura Meridiane, traducere de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Lambourne, The Aesthetic Movement, Phaidon Press Limited, Londra, 1996, p. 36. 138 Al. Tzigara-Samurcaș, Arta în România, București, "Minerva", Institut de Arte Grafice și Editură, București, 1909, p. 206. 139 Ibidem, p. 207. 140 Ibidem, p. 208. 141 Ioana Beldiman, Sculptura franceză în România (1848-1931). Gust artistic, modă, fapt de societate, Editura Simetria, București, 2005, p. 101. 142 Vezi Angelo Mitchievici, Decadență și decadentism în contextul modernității românești și europene, Editura Curtea Veche, București, 2011. 143 Ibidem, p. 214. 144 Al.
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Statului, Imprimeria Națională, București, 1940. 237 "Expoziția de pictură Vermont Rodica Maniu", apărut în "Facla", An II, nr. 13, 26 martie 1911, p. 198. (nesemnat) cu titlul: Expoziția Vermont- Maniu, Tudor Arghezi, Opere, vol. III, p. 102. 238 Constantin Prodan, Sculptura, pictura și gravura românească. Prelegeri ținute la Ateneul Român în zilele de 7, 14 și 28 martie 1936, București, Imprimieriile Independența, 1937, p. 44. 239 George Murnu, "A VIII-a expoziție a "Tinerimii artistice"", în Luceafărul (revistă ilustrată pentru literatură
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
reprodus în Tudor Arghezi, Opere III. Publicistică (1896-1913), Editura Academiei Române, Univers Enciclopedic, Ediție îngrijită și note bibliografice de Mitzura Arghezi și Traian Radu, prefață de Eugen Simion, București, 2003, p. 244. 264 Adriana Șotropa, Visuri și himere. Ecouri simboliste în sculptura românească modernă, Editura Compania, București, 2009, p. 80. 265 Ibidem, p. 183. 266 Minerva, An II, nr. 511, 20 mai 1910, p. 1. 267 Adevărul, anul XXIII nr. 7734, duminică, 7 februarie 1910. 268 Popescu-Gogan dă anul 1924 ca anul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
297 F. Șirato, "Expoziția Societății "Arta Română"" I, 1919, în Prospecțiuni plastice, Editura de Stat pentru Literatură și Artă, București, 1958, p. 150. 298 Theodor Enescu, op. cit., p. 207. 299 Annette Dorgerloh, Idem, în op. cit., p. 263. 300 Ioana Beldiman, Sculptura franceză în România (1848-1931). Gust artistic, modă, fapt de societate, Editura Simetria, București, 2005, p. 112. 301 Ibidem, p. 101. 302 Ibidem, p. 105. 303 Acestea două din urmă se găsesc reproduse în Rampa, Anul I, nr. 101, nr. 103
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Simetria, București, 2005, p. 112. 301 Ibidem, p. 101. 302 Ibidem, p. 105. 303 Acestea două din urmă se găsesc reproduse în Rampa, Anul I, nr. 101, nr. 103, februarie 1912. 304 Adriana Șotropa, Visuri și himere. Ecouri simboliste în sculptura românească modernă, Editura Compania, București, 2009. 305 F. Șirato, Prospecțiuni plastice, Editura de Stat pentru Literatură și Artă, București, 1958, p. 212. 306 Ibidem, p. 161. 307 Ibidem, p. 163. 308 F. Șirato, Încercări critice, prefață și antologie de Petre
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
3. 325 Constantin Prodan, op. cit., 16. 326 Ibidem, p. 15. 327 Ibidem, p. 16. 328 Apud, Adriana Șotropa, Visuri și himere, p. 56. 329 Ioana Vlasiu în http://www.medrea.go.ro/biografia.htm. 330 Ioana Vlasiu, "Cornel Medrea prezența sculpturii", în Arta, anul XXXV, nr. 3, 1988, pp. 7-8. 331 F. Șirato, Prospecțiuni plastice, Editura de Stat pentru Literatură și Artă, București, 1958, pp. 146-147. 332 Constantin Prodan, op. cit., p. 16. 333 F. Șirato, Prospecțiuni plastice, p. 180. 334 Ibidem
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Papadat-Bengescu își intitula primul roman din ciclul Hallipilor, Fecioarele despletite, părul despletit fiind o sugestie a păcatului, a exacțiunilor unui tumult erotic ieșit de sub incidența constrângerilor și convențiilor burgheze. 340 Adriana Șotropa, op. cit., p. 129. 341 Petre Oprea, Incursiuni în sculptura românească sec. XIX-XX, Editura Litera, București, 1974, p. 53. 342 Ibidem, p. 52. 343 Repertoriul Graficii Românești din secolul al XX-lea, vol. IV, București, 1998. 344 Apud. Petre Oprea, Incursiuni în sculptura românească. Sec.XIX-XX, Editura Litera, București, 1974
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
p. 129. 341 Petre Oprea, Incursiuni în sculptura românească sec. XIX-XX, Editura Litera, București, 1974, p. 53. 342 Ibidem, p. 52. 343 Repertoriul Graficii Românești din secolul al XX-lea, vol. IV, București, 1998. 344 Apud. Petre Oprea, Incursiuni în sculptura românească. Sec.XIX-XX, Editura Litera, București, 1974, p. 52. 345 Adriana Șotropa, op. cit., p. 160. 346 Constantin Prodan, op. cit., p. 19. 347 Sorin Alexandrescu, Figurative Art. Begining and End of the 20th century in Romania, Amsterdam, 1998, p. 19. 348
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Ibidem, p. 20. 349 Ioana Vlasiu, "Paciurea, le Monument d'Eminescu et Rodin", în Revue Roumaine d'Histoire de l'Art, Série Beaux-Arts, Tome XXVIII, Editura Academiei Române, București, 1991, p. 23. 350 Ibidem, p. 55. 351 Petre Oprea, Incursiuni în sculptura românească. Sec. XIX-XX, Editura Litera, București, 1973, p. 45. 352 Ibidem, p. 47. 353 Ibidem, p. 48. 354 Elisabeth Ingles, Edvard Munch: Amour, jalousie, mort et tristesse, traducere de Florence Brémond, Sirrocco Londres (édition française), 2005, p. 26. 355 Charles
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Editura Meridiane, București, 1969. 487 Theodor Enescu, Scrieri despre artă, vol. II, ediție îngrijită de Ioana Vlasiu, Editura Meridiane, București, 2000, p. 108. 488 A se vedea manifestul publicat în 1940, în Dacia literară de către Mihail Kogălniceanu. 489 Constantin Prodan, Sculptura, pictura și gravura românească. Prelegeri ținute la Ateneul Român în zilele de 7, 14 și 28 martie 1936, București, Imprimieriile Independența, 1937, p. 40. 490 În această privință, datele nu coincid, în ziarul L'Indépendance roumaine din 1898, conferința era
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
sonetul. CLASICISMUL Clasicismul este un curent literar manifestat În Franța secolelor al XVII-lea și al XVIII-lea. Principiile estetice ale acestui curent au orientat creația artistică europeană din acea perioadă, plecând de la modelele artistice oferite de literatura, arhitectura și sculptura antichității, considerate a fi Întruchipări perfecte ale idealului de armonie, echilibru și seninătate. Clasicismul aspiră la reflectarea unei realități În operele de artă desăvârșite, În calitatea lor de creații artistice, opere menite să-l ajute pe om de a atinge
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Clasicismul se opune barocului În secolul al XVII-lea european. Cum s-a mai spus, curentul clasic afirmă o artă bazată pe armonie, echilibru și seninătate; toate acestea presupun rigoare impusă prin normele artei clasice. Regulile definesc pictura, literatura, muzica, sculptura și arhitectura. Cea mai importantă perioadă a clasicismului s-a Împus În Franța regilor Ludovic al XIII-lea și Ludovic al XIV-lea. Mai apoi și alte state europene și-au afirmat vocația creatoare și au Încurajat o artă menită
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]