8,805 matches
-
ascund sub măști mondene și trăiesc din plin deziluziile autoeroizării. Numele personajelor, multe dintre ele reduse doar la o singură inițială (V., J., N., C., S. etcă, pot fi simboluri ale unei întregi generații, generația „fără filtru ironic al situațiilor stranii“, generația celor care oscilează între „a fi“ și „a părea“, într-un joc interminabil cu măști și avataruri. Deși comunică cu ceilalți, pozează în reviste mondene, sunt intelectuali cu renume sau femei de succes, personajele din povestirile lui Rogozanu sunt
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2191_a_3516]
-
lui Alexa Visarion, iar premiul George Enescu pentru muzică i s-a acordat compozitoarei și dirijoarei Carmen-Maria Cârneci. CIRCUL NOSTRU V| PREZINT|: Retrospectiva unor ezitări Lucian Dan Teodorovici Retrospectivele, trebuie s-o afirm de la bun început, au un rol destul de straniu în redacții. Un rol pe care nu-l înțeleg întotdeauna, dar care trimite cumva, într-un sens laic, firește, la ideea de spovedanie. Asta am făcut anul acesta, despre asta am scris, de-acum sumarizăm, mărturisim, punem punct, iar în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2191_a_3516]
-
de ansamblu a colajului. Enescu după Festivalul „Enescu“ Bedros Horasangian Un sentiment tulbure ne traversează în aceste zile, când întrecerea pe ramură cu concertele din Festivalul „Enescu“ s-a încheiat și noua stagiune va începe în curând. Ca un făcut, stranie coincidență, și transmisiile postului MEZZO au fost subit suprimate. Cine va dori să le urmărească în continuare pe micile ecrane va avea de achiziționat - id est, scos alți bani din buzunar, aici nu merge cu bilete de protocol sau acreditări
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]
-
a lui Ibrăileanu potrivit căreia arta, în ciuda înfățișărilor ei înșelătoare și enigmatice, își găsește mereu un viguros temei etic, așa cum și eticul, la anumită altitudine, devine operă de artă“. Din atare lectură, Ibrăileanu iese restituit, lămurindu-se în sfârșit acele stranii discontinuități neexplicate de monografii confiscați fie de „socialismul“ (fals!) al criticului, fie de estetismul invadator al scrisului său târziu. Adela sau dragostea și actul lecturii Piesa de rezistență este, bineînțeles, interpretarea Adelei. Aici, Antonio Patraș operează o lectură atentă, beneficiind
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2172_a_3497]
-
să refuzi. Interviu cu Alain Seban, președintele Centrului Pompidou din Paris „Instituția noastră e larg deschisă creației românești“ Cristina Hermeziu Centrul Pompidou din Paris a donat Muzeului de Artă al României expoziția ludică Pasărea ascunsă în piatră. Cu alura sa stranie, făcută din tubulaturi, scări exterioare și module din sticlă, Centrul Pompidou domină, de 30 de ani, inima Parisului și atrage anual 6 milioane de vizitatori. Clădirea, creată de arhitecții Enzo Piano și Richard Rogers, adăpostește unul dintre cele mai importante
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2190_a_3515]
-
crescut în umbra lui Macedonski. Haralamb G. Lecca, născut în 1873, are o inspirație sinceră 13, dar se exprimă într-o limbă plină de neologisme. V. Leonescu exaltă cu pasiune sentimentul național și cultul trecutului românesc. Să ne oprim la strania personalitate a lui Alexandru Macedonski 14, născut la Craiova în 1856. A făcut studii la Pisa și la Paris, iar a întoarcerea în țară și-a declarat ostilitatea față de regele Carol I. A ajuns la închisoare. Acest poet violent s-
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
experiență; personaje noi, Neana, Manole, își fac apariția în ultimele douăzeci de pagini ale romanului, când nu mai vrem să cunoaștem figuri noi, ci doar să aflăm cum se termină aventurile personajelor deja cunoscute. Însă aceste pagini au un farmec straniu și pătrunzător, o psihologie ascuțită, o sensibilitate încordată. Dar să căutăm în ultimul volum ieșit din mintea și sufletul D-rei Elena Văcărescu secretul și metoda instinctivă a talentului său maturizat și a lucrăturii sale care acum își atinge culmea. În
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
sunt simple, primordiale, lipsite de complicații; ei sunt ființe ingenue și foarte apropiate de natură. Dar la cele două românce, sensul naturii oferă aceeași caracteristică a sentimentelor foarte vii care sunt mai degrabă senzații fizice, iar acestea au o acuitate stranie, pătrunzătoare, tradusă în imagini viziuale sau odorante, încât în sufletul romancierii, sau mai degrabă al poetesei, lumea fizică și lumea morală se întrepătrund, se confundă, se amestecă și se exprimă prin aceleași semne. Intensitatea, profunzimea emoției sunt atât de mari
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
trei ulcele, Fata popei, Povestiri), ca și N. Dunăreanu, călător atent care știe să-i zugrăvească pe țărani și pescari, și V. Eftimiu, fantezist autor de feerii populare care a scris pentru teatru, cu mare succes, Înșir-te, mărgărite, și straniul Galaction. N. Gane este unul dintre cei mai rafinați autori de nuvele; își merită înalta reputație. Em. Gârleanu, directorul teatrului din Craiova, știe, într-un stil pur și cizelat, să ne prezinte în Bătrânii, Odată, Într-o noapte de mai
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
prințesei: "Nu-l lăsa pe ucigașul tatălui tău să-ți sărute părul. Nu atinge degetele ucigașului tatălui tău. Nu te uita în ochii ucigașului tatălui tău". Balaurul roșu, care-și păstrase înfățișarea omenească, îi lămurea după puterile lui aceste cuvinte stranii. Era fie cântecul unui corb, fie vântul ce sufla prin sălcii. Însă Mihai nu reușea să dea de balaurul roșu și jură că nu va mai mânca până nu-l ucide. Balaurul roșu este în culmea deznădejdii. Dar copilul lui
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
Și-i ca pleava câmpului". Religia nu apare deloc în folclor și nu constituie o preocupare. Întâlnim câteva călugărițe îndrăgostite ca maica Magdalena, câțiva călugări pe care dorul îi urmărește la mănăstire și care se luptă împotriva iubirii cu o stranie energie a termenilor și sentimentelor: "Arză-te focul, pădure, Ș-ai cădea sub o secure! Arde-ar lemnele din tine Cum arde inima-n mine. Că mă-nchin pe la icoane Cu ochii pe la cucoane, Și citesc, întorc la file Cu
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
-și revadă copilul mort. Este o delicioasă capodoperă de poezie și tandrețe. Pelesch im Dienst (Robia Peleșului) este un basm pentru prințul Henric al XXXII-lea de Reuss, care avea atunci (1888) zece ani. Este o operă de un farmec straniu, puternic, pătrunsă de miresmele pădurilor și briza Carpaților, împrospătată de stropii cascadelor și râurilor. Din paginile acestea emană parfumuri și imagini, auzi freamătul sau vuietul șuvoaielor, foșnetul frunzelor, simți cum se întinde în pacea fortifiantă a singurătății și tăcerii umbra
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
decât bărbatul, căci acesta deprinde curajul aruncându-se în fața primejdiei; femeia trebuie să-l aștepte nemișcată în cămin. Această regină care a suferit atâta are credința neștirbită, nimic nu i-a zdruncinat puterea de admirație și optimismul. Ea oferă exemplul straniu al unei poete triste care inspiră încredere și al unei melancolii care nu abdică de la speranță. Vă voi spune îndată totul despre amărăciunile, temerile, durerile din concepția sa despre viață și societate. Dar privirea-i rămâne limpede și bună în fața
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
copilul rămâne, până la urmă, un puști normal, ce începe totuși să înțeleagă profunzimea minciunii și perversității de care este înconjurat.“ „Glasgow Herald“ „Vocea lui Dzsáta este puternică și convingătoare, iar Regele alb - o privire înduioșătoare asupra unei perioade tragice și stranii din istoria Europei.“ „The Financial Times“ „Deopotrivă fermecătoare și tulburătoare, proza lui Dragomán vorbește în șoaptă despre cenzura politică și emoțională de dincolo de Cortina de Fier, fără să spună nimic cu voce tare.“ Regele alb Traducere din limba maghiară de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2214_a_3539]
-
la ce-i în el. Un bufon al existenței sublunare, mimând, prin gesturile sale de un nonsens superior, incoerența vieții înțelese în simpla ei liniaritate și necesitatea stringentă de a investiga „un tainic deasupra și dedesubt“ care îi scapă. Această stranie și inactuală umanitate a poeziei sale i-a dat un aer inconfundabil în cadrul generației ’80, datorită căruia Nichita Danilov este astăzi unul din cele patru-cinci nume ce se rețin dintr-o pleiadă poetică altădată mult mai numeroasă. Poezia daniloviană satisfăcea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
a încercărilor și a exhibițiilor metafizice. Salvarea nu poate fi însă găsită decât în vers. Într-adevăr, poetul e mai puțin prezent ca „actant“ în acest volum: el este „martor neutru“, „cu mâinile la spate“, supraveghind cu detașare realitatea în timpul straniilor sale deformări lirice, „ca dintr-o cameră ascunsă, prin ochelari fumurii“. Danilov nu se mai simte parte a teatrului tragic al existenței în lumea lui „dincoace“. El transformă totul într-o pedagogie a salvării, proiectată acum asupra unui personaj, Feofan
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
că citiseră cu toții cartea mea nu părea să-i ajute prea mult să depășească spaima difuză pe care o lăsase în urmă povestea Irinei Cornici. Câteva dintre tinerele actrițe, mai sensibile și mai fragile sufletește, începuseră să audă noaptea zgomote stranii și să aibă coșmaruri. Unele dintre ele se gândeau să renunțe la experimentul propus de Andrei Șerban și să plece. O fată a și plecat, a treia zi, răvășită de neputința de a continua. Plecarea ei îi punea pe gânduri
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
în echipa Monicăi Macovei. Și ce-ați găsit la minister? — Era prima mea experiență într-o instituție publică, nu știam la ce să mă aștept și m-am gândit mult dacă să mă duc sau nu, pentru că mi se părea straniu, mi se părea că nu era de mine să ajung într-o instituție publică românească. La minister am avut parte de cea mai interesantă experiență profesională din viața mea, a fost o șansă unică de-a face lucruri în perioada
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
Cum însă asocierea între noțiunile rai și moarte este - măcar în cazul unora - inevitabilă, aproape aș coti articolul spre asemenea gen literar cu oarecare tradiție... Dar, mie unuia, Monterey Festival îmi redă la fiecare vizionare cu ochii larg înrourați senzația stranie că pătrund într-o lume deloc aparentă, în care tinerețea și fericirea sunt veșnice, indestructibile, obligatorii. Cunoscătorii (ca să nu mai zic de fanii) genului împărtășesc audiția ca pe-o cuminecătură la sfârșitul liturghiei. La Monterey, în 1967, s-a întâmplat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2202_a_3527]
-
multe răspunsuri plauzibile la ele. Dar toate aceste nenumărate întrebări (despre singurătate și eșec, cum spuneam mai înainte, sau, iată, despre identitate, sau despre victimă și călău, sau despre ins și istorie, sau despre miracol și neputință) se topesc, cumva straniu, într-una singură: cum este, de fapt, omul pus în ecuație absolută, omul răstignit între cer și pământ, între bine și rău?... Și, apropo de cuvântul multiplă, un cuvânt care mă preocupă: fiecare roman este o formă de joc, un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
până la capăt rolul de a fi „rațional și caritabil“, acceptând să trăiască în mijlocul „binevoitorilor săi călăi“ ca într-o frumoasă familie. Prins în lanțul acestor iubiri mostruoase, Martin simte uneori nevoia să se retragă în „zdrențele demnității“ sale. Un roman straniu, o comedie de moravuri, un roman al intrigilor, un roman care forțează limitele verosimilității. În finalul romanului, pe scenă rămân doar două personaje, Martin și Honor, soțul înșelat de tot universul și sora incestuoasă, „cavalerul eternei umilințe“ și „capul retezat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
după ce le ungeau cu uleiuri și le puneau pe limbă o bucată de aur ca sa le facă să rostească profeții. Și cine știe dacă nu cumva, stând prea mult în compania unui cap retezat, aceștia nu ajungeau să capete o stranie putere de cunoaștere. Pentru o asemenea cunoaștere se plătea scump. Dar toate astea se găsesc undeva foarte departe de iubire și de viața normală. Ca oameni adevărați, noi nu existăm unul pentru celălalt“. TRIMISUL NOSTRU SPECIAL Inventivitate românească Florin L
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
de fan Pink Floyd pot să o înghit. Valoarea versiunii 2003 mi se pare sub a celei vechi. Când suprapui frescele anticului Pompei peste audio-tehnica de vârf a deceniului 8, poate fi inspirație de-o clipă. Când le mixezi cu straniul concert dintr-o arenă pustie, aduce a inovație. Și când, schelet narativ, alegi pietrele, pământurile noroioase, văile cu sulf ale Vezuviului, parcă se întrevede ceva consistent. Greu de neglijat noima viziunii asupra catastrofei ce-a țâșnit acum 2 milenii și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
din Amsterdam, o curte interioară din Berlin și o piață din Olanda. Imagini live surprinse cu camere web sunt proiectate pe machete. Coreeanul Yunchul Kim, care trăiește în Germania, a adus la Sibiu lucrarea Void. Traffic, care creează o imagine stranie: activitatea serverului Biroului Sibiu 2007 este vizualizată sub formă de valuri. Rezultă un fel de peisaj muntos, completat acustic. Iar Valentina Nissi, din Italia, prezintă rezultatele unui workshop la care au participat eleve de la Liceul de Artă din Sibiu. Weird
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
amintesc și de așa ceva: „M-am văzut din nou pus în fața certitudinii că, indiferent cât de legate una de alta ajung să se simtă două persoane, lipsa de comunicare este o problemă imposibil de rezolvat“. Golul „comunicațional“ alunecă firesc în stranii momente de voluptate concretizate cu răsuciri stilistice de-a dreptul abracadabrante: „Ea se porni să geamă, ademenindu-l ca prin vis cu pufuleții ei de viermișor și cărnișoarele aburinde de scoică fragedă. (...Ă Făcuseră dragoste de mai multe ori, dar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]