10,007 matches
-
Ungureanu Vasile Ioan Dănuț. Tribunalul Caraș-Severin 1. Aldea Corina Titiana 2. Barac Lidia 3. Bordei-Ene Gheorghe 4. Briac Ion 5. Ciulei Gheorghe 6. Criste Mircea 7. Liber Claudia 8. Lunca Constantin 9. Martinescu Maria Petria 10. Muntean Doinita 11. Purcarita Trandafir. Tribunalul Militar Teritorial 1. General-maior magistrat Lucescu Constantin 2. Colonel magistrat Panaitescu Ion 3. Locotenent-colonel magistrat Filimon Haralambie Horațiu 4. Locotenent-colonel magistrat Lupescu Nicolae 5. Maior magistrat Isac Vasile 6. Maior magistrat Pistol Ștefan 7. Căpitan magistrat Podar Adrian 8
DECRET Nr. 374 din 27 noiembrie 1995 privind punerea în funcţie a unor magistraţi la tribunale şi la parchetele de pe lângă acestea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112890_a_114219]
-
Articolul 1 Se aprobă transmiterea, fără plată, a imobilelor situate în municipiul Mangalia - Neptun - Olimp, Str. Trandafirilor (bl. C1 și C2) și Str. Plopilor nr. 1 (bl. C9 și C10), județul Constantă, având datele de identificare prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre, împreună cu mijloacele fixe din dotare, din patrimoniul Societății Comerciale "Neptun - Olimp
HOTĂRÂRE nr. 522 din 12 septembrie 1997 privind transmiterea unor imobile situate în municipiul Mangalia, judeţul Constanta, în administrarea Consiliului Local al Municipiului Mangalia. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119007_a_120336]
-
Constantă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 30 din 13 februarie 1996, se modifică după cum urmează: 1. Articolul 1 va avea următorul cuprins: "Art. 1. - Se aprobă transmiterea, fără plată, a imobilului situat în municipiul Mangalia, Str. Trandafirilor, bloc C3, județul Constantă, având datele de identificare prevăzute în anexa nr. 1, împreună cu mijloacele fixe din dotare, din patrimoniul Societății Comercială "Neptun-Olimpa" - Ș.A. Mangalia în proprietatea statului și în administrarea Consiliului Local al Municipiului Mangalia, prin Regia Autonomă lt
HOTĂRÂRE nr. 533 din 12 septembrie 1997 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 47/1996 privind transmiterea unor imobile în administrarea Consiliului Local al Municipiului Mangalia, judeţul Constanta. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119043_a_120372]
-
mîna prin împrăștiere, smuls, curățat și transportat răsaduri de orez de la locul de plantare, plantat orez în apă, completat goluri în plantații de vie, pomi, hamei. - Plantat arbuști, hamei, puieți, butași, fasonat și plantat vite altoite, făcut gropi și plantat trandafiri și alte plante ornamentale, transplantat în sere și solarii, curățat și plantat bulbi de flori, scos butași de la înmulțitor. - Fasonat, executat tăieri de primăvară, îngropat și dezgropat trandafiri în sere, solarii și cultură mare. - Amenajat drumuri în școala de puieți
HOTĂRÎRE nr. 261 din 12 martie 1990 privind stabilirea reţelelor tarifare şi a nivelurilor de salarizare pentru muncitorii din agricultura de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107049_a_108378]
-
hamei, puieți, butași, fasonat și plantat vite altoite, făcut gropi și plantat trandafiri și alte plante ornamentale, transplantat în sere și solarii, curățat și plantat bulbi de flori, scos butași de la înmulțitor. - Fasonat, executat tăieri de primăvară, îngropat și dezgropat trandafiri în sere, solarii și cultură mare. - Amenajat drumuri în școala de puieți, pepiniere, plantații tinere. - Făcut gropi pentru pomi, stîlpi de beton sau lemn, spalieri în teren desfundat pentru înființarea plantațiilor de pomi și vie, făcut șanțuri pentru stratificat pomi
HOTĂRÎRE nr. 261 din 12 martie 1990 privind stabilirea reţelelor tarifare şi a nivelurilor de salarizare pentru muncitorii din agricultura de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107049_a_108378]
-
verde, snopi, sfecla, saci și lădițe cu produse agricole. - Curățat pășuni și finețe naturale de arborete; scos arbuști, pomi uscați, arborete. - Făcut gropi pentru însilozat. - Fasonat Roșa canina și alte plante ornamentale; fasonatul tulpinilor de tomate în vederea recoltării mecanizate. - Scos trandafiri și alte plante ornamentale din pepiniere pe soiuri. - Lucrări de treierat staționar, uscatul orezului în cuptoare. - Construirea de izolatoare pentru hibridare. - Recoltat probe de sol pentru determinări fizico-chimice și mecanice. - Luat probe și dozat zahărul din struguri și must; spălat
HOTĂRÎRE nr. 261 din 12 martie 1990 privind stabilirea reţelelor tarifare şi a nivelurilor de salarizare pentru muncitorii din agricultura de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107049_a_108378]
-
morfem al cazului acuzativ, în anumite condiții semantic-sintactice: O aștept pe mama (ea, aceasta etc.); • prepoziția la; morfem al cazului dativ în sintagme nominale cu determinant un cuantificator (pronume sau adjectiv): Am dat la doi copii garoafe iar la trei, trandafiri., Ai promis cărți la numeroși copii dar ai rămas cu promisiunea.; • prepoziția la, morfem de dativ, în paralel cu structurile dezinențiale, mai greoaie, în flexiunea pronumelui: Am oferit la câțiva dintre ei., față de Am oferit câtorva dintre ei., Le-am
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
copacului, neutru ca nume al fructului. În aceeași perspectivă, a interpretării subiective a lumii extralingvistice, se înscriu substantivele denumind flori; majoritatea sunt de genul feminin: floare, lalea, floarea soarelui, crizantemă, mușcată etc. dar sunt destul de numeroase și substantivele masculine: crin, trandafir, toporaș etc. Între substantivele care denumesc viețuitoare, numai o parte realizează genul ca pe o categorie semantică, cu trăsătură semantică de gen stabilă dar înscrisă într-o opoziție bipolară, corespunzând celor două principii: masculin și feminin. Din acest punct de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
întrebuințare a adjectivelor interogative variabile în sintagme cu substantive la genitiv sau la dativ, opoziția cazuală se realizează prin aceleași dezinențe pronominale specifice, fără a mai fi urmate de particula deictică -a, marcă a pronumelor: Cărei fete i-ai dat trandafirul? (adjectiv)/Căreia dintre fete i-ai dat trandafirul? (pronume) SINTAXA ADJECTIVULUI INTEROGATIVTC " SINTAXA ADJECTIVULUI INTEROGATIV" Adjectivul interogativ realizează funcția de atribut: „Care limbă e-ndestul de bogată ca să poată exprima acea nemărginire de simțiri?” (M. Eminescu, Proză literară, p. 22) În
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
substantive la genitiv sau la dativ, opoziția cazuală se realizează prin aceleași dezinențe pronominale specifice, fără a mai fi urmate de particula deictică -a, marcă a pronumelor: Cărei fete i-ai dat trandafirul? (adjectiv)/Căreia dintre fete i-ai dat trandafirul? (pronume) SINTAXA ADJECTIVULUI INTEROGATIVTC " SINTAXA ADJECTIVULUI INTEROGATIV" Adjectivul interogativ realizează funcția de atribut: „Care limbă e-ndestul de bogată ca să poată exprima acea nemărginire de simțiri?” (M. Eminescu, Proză literară, p. 22) În organizarea sintagmei nominale, adjectivul interogativ precede substantivul: „Prin
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
care o marchează; sensul general al pronumelui relativ este sensul întregii propoziții. Sensul particular, limitat, al pronumelui rezultă din înscrierea lui într-un raport de substituție cu un substantiv: A primit ceea ce și-a dorit de mult. șceea ce = un trandafir mov, de exempluț. Sintagma un trandafir mov este conținutul semantic realizat într-un enunț dat pentru pronumele relativ ceea ce (sensul particular), dar, prin intermediul lui, și sensul întregii propoziții: ceea ce și-a dorit de mult (sensul general). Propoziția adaugă, prin verb
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
pronumelui relativ este sensul întregii propoziții. Sensul particular, limitat, al pronumelui rezultă din înscrierea lui într-un raport de substituție cu un substantiv: A primit ceea ce și-a dorit de mult. șceea ce = un trandafir mov, de exempluț. Sintagma un trandafir mov este conținutul semantic realizat într-un enunț dat pentru pronumele relativ ceea ce (sensul particular), dar, prin intermediul lui, și sensul întregii propoziții: ceea ce și-a dorit de mult (sensul general). Propoziția adaugă, prin verb și prin ceilalți constituenți, diferite sensuri
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
pronumele relativ ceea ce (sensul particular), dar, prin intermediul lui, și sensul întregii propoziții: ceea ce și-a dorit de mult (sensul general). Propoziția adaugă, prin verb și prin ceilalți constituenți, diferite sensuri substantivului care intră direct în raport de substituție cu pronumele: „trandafirul dorit.” Dintre pronumele relative absolute, pronumele ceea ce, cu sens neutru, când se întrebuințează anaforic, conține în el însuși planul semantic global al unei (unor) propoziții pe care o (le) reia, în interiorul unei relații sintactice de apoziție: „Să reclame, în caz că ar
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
M., G.D., singular/-ei (F., G.D., singular)/-or (M., F., G.D., plural): cărui/cărei/căror. Locuțiunea adjectivală ce fel de este invariabilă; determină substantive masculine (neutre) sau feminine, la singular sau la plural, numai la nominativ-acuzativ: „Nu știu ce fel de floare/trandafir/flori ai dori.” SINTAXA ADJECTIVULUI PRONOMINAL RELATIVTC "SINTAXA ADJECTIVULUI PRONOMINAL RELATIV" În structura sintactică a sintagmei nominale, adjectivul pronominal relativ intră în relație de dependență cu substantivul, realizând funcția de atribut: „Era tânăr - (...) cu atât mai rău... ce viață-l
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sau relativ diferit) la cele două clase: • verbe înscrise la diateza dinamică în sintagme formate din doi termeni autonomi lexical și sintactic (Mihaela s-a speriat.); • verbe dezvoltând diateza dinamică în sintagme cu trei termeni (Mihaela s-a îngrijit de trandafiri.) Verbele din prima clasă se pot întrebuința și fără pronume reflexiv (deci, la diateza activă), dar întrebuințarea curentă, ca și specifică, este însoțirea lor cu un pronume reflexiv; aceasta permite considerarea sintagmelor pronume reflexiv + verb (a se bucura, a se
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
copilul. - sens activ +obiectiv El s-a îngrijit de copil. - sens dinamic (subiectiv) +obiectiv Între cele două sintagme: a îngriji/a se îngriji are loc o schimbare de perspectivă a subiectului vorbitor; se trece de la interesul arătat obiectului: Maria îngrijește trandafirii. la un interes deosebit arătat subiectului activității: Maria se îngrijește de trandifiri. Din această dezvoltare și manifestare deosebită a raportului semantic, rezultă că diateza dinamică este o categorie în același timp (pentru mai multe clase de verbe) lexico-gramaticală și (pentru
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
o motivație exclusiv sintactică: dependența adjectivului de substantivul cu care s-a constituit, solidar, în sintagmă. Acordul orientează manifestarea în planul expresiei a relațiilor sintactice intrinseci, prin care se interpretează lingvistic conexiuni interioare „obiectelor”: flori albastre, florile sunt (devin) albastre, trandafirii înfloresc primăvara etc. Recțiunea Este principiul de organizare a planului expresiei prin care termenul constituit în regent impune celuilalt termen din sintagmă înscrierea pe o anumită poziție (în general, diferită de a sa) în interiorul categoriei gramaticale a cazului. Spre deosebire de gen
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
indirect: Cărțile aparțin...” ® „Cărțile îmi aparțin. Verbele la diateza pasivă cer complement de agent: Mihaela a fost chemată... ® Mihaela a fost chemată de profesor.; verbele la diateza dinamică cer complement indirect: El s-a îngrijit... ® El s-a îngrijit de trandafiri. etc. Funcția de circumstanțial este cel mai adesea o complinire facultativă a verbului (mai rar, a interjecției, adjectivului sau adverbului), atât pentru întregirea planului semantic al câmpului sintactic pe care îl deschide regentul, cât și pentru asigurarea autonomiei structurale a
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
interdependență bilaterală mediată. Ideea existenței unui raport de incidență, diferit de subordonare și de coordonare apare la Ecat. Alexandrescu, Formă și conținut în structura incidentelor. Natura relațiilor dintre incidență și structurile în care sunt cuprinse, „Comunicări Științifice”, Iași, 1971. Gh.D. Trandafir folosește pentru acest tip de relație sintagma relație zero (incidență) (cf. Probleme controversate de gramatică a limbii române, Craiova, Scrisul Românesc, 1982, p. 158). 63. Vl. Robu și I. Iordan, lucr. cit., interpretează vocativul ca o poziție sintactică deosebită, adresarea
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
lucrare dedicată acestui domeniu, Melania Ostap (12) remarca, în primul rând, ștergarele, care pot fi învrăstate, cu alesături, modele năvădite, cusături. Ele sunt realizate cu ornici colorat, folosindu-se motive vegetale (frunza viei, struguri, frunza arțarului, ghinda, curpănul bostanului, garoafe, trandafiri), aximorfe (curci, păuni, curcani, hulubi, laba gâștei), zoomorfe (cerbul, calul), antropomorfe (fete), astrale (stele). Capetele ștergarelor sunt tivite cu găurele sau zigzaguri, cusături numite șătrăncuțe, târâieli, pâșitor sau fliștoneală. Aceleași modele le vom reîntâlni pe fețe de masă și prostiri
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
Modelele năvădite, bine reliefate, se executau pe întreaga suprafață a ștergarului sau numai cu vârste numite drugușori. Cusăturile cu arnici, aplicate pe ștergarele de bumbac, foloseau numeroase motive: vegetale (frunza de vie, struguri, frunza arțarului, aguzele, ghindă, curpănul bostanului, garoafe, trandafiri), avimorfe (cuci, păuni, cocoși, curcani, hulubi, laba gâștei), zoomorfe (cerbul, calul), antropomorfe, astrale (stele). Capetele ștergarelor tivite cu găurele sau cu cusături în zig-zag, numite șătrăncuțe, țârâieli, pășituri sau fliștoneală prezintă deseori dantelă de mână sau franjuri. Aceleași tehnici le
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
așa sălășluiesc clopotul timpului, nemoartea liniei, “acel vis care se înfăptuiește imediat“, de vreme ce lumea Mediteranei o poți străbate de la un țărm la altul în câteva zile. “Mărgăritar latin cu sclipiri liliale“ (G. Ungaretti), “cu incendii în plină zi“ (Suaréz), “cu trandafiri și violete“ (Simone de Beauvoir), “cu moarte dulce născătoare de umanitate“, Mediterana văzută de Viorica TOPORAȘ te face să o înțelegi și să o iubești ca pe însăși steaua ta polară. Gloria LĂCĂTUȘU - 1990 LUMINA MEDITERANEI Viorica Toporaș, binecunoscută publicului
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
imaginar, format din inițiale, ales de autorul unei lucrări, al unei opere de artă pentru a semna) descrierea principală se face la titlu, indicându-se în descriere și criptonime, făcându-se o trimitere la titlul adoptat ca vedetă Ploaia de trandafiri, de I.B. Arta de a divorța. De un avocat Observație: Se fac fișe de trimitere În cazul în care autorul a fost depistat de către catalogator din alte surse, procedăm ca în exemplul de mai jos: Poesii de N.N. (Iași, 1865
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
în versuri sau proza cunoașteți? Cum mai este numit anotimpul de primăvară? Dați exemple de poezii în care sunt prezente florile? Pentru cine a mai constituit floarea o sursă de inspirație? Ce exprimă floarea în viața oamenilor? • Se cântă cântecul „Trandafirul”. Conversația euristica V. Obținerea performanței • Activitate independența Elevii vor lucra pe grupe. Grupele sunt constituite în funcție de domeniile : literatura, pictură, abilități practice. Se prezintă sarcinile: Limba română: fișa de lucru ; Pictură pe sticlă: „Flori de primăvară” folosind pată de culoarea uniformă
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
de mătase al aripilor obosite ale pescărușilor care zboară pe deasupra lacului limpede ca o oglindă te trezește din visare.Văzduhul miroase a fagure încins. Natura ne este a doua mamă, ochii ei sunt două lacrimi, iar zâmbetul ei este un trandafir înflorind pe buzele-i dulci. Ea are flori la tâmple, căci vara este anotimpul care îmblânzește natura. Robert Brașoveanu PRIMĂVARA Zăpezile au început să se topească, semn că primăvara este aproape. Șuvoiuri de lumină sparg norii întunecoși și potopul de
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]