9,583 matches
-
dă belșug de hrană. 32. Ia fulgerul în mînă și-l aruncă asupra potrivnicilor Lui. 33. Dă de veste că e de față printr-un bubuit și pînă și turmele Îi simt apropierea. $37 1. La auzul acestor lucruri, îmi tremură inima de tot, și sare din locul ei. 2. Ascultați, ascultați trăsnetul tunetului Său, bubuitul care iese din gura Lui! 3. Îl rostogolește pe toată întinderea cerurilor, și fulgerul Lui luminează pînă la marginile pămîntului. 4. Apoi se aude un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
stă în grumaz și înaintea lui sare groaza. 23. Părțile lui cele cărnoase se țin ca turnate pe el, neclintite. 24. Inima lui este tare ca piatra, tare ca piatra de moară care stă dedesubt. 25. Cînd se scoală el, tremură vitejii, și spaima îi pune pe fugă. 26. Degeaba este lovit cu sabia; căci sulița, săgeata și pavăza nu folosesc la nimic. 27. Pentru el fierul este ca paiul, arama, ca lemnul putred. 28. Săgeata nu-l pune pe fugă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
luceafărul de ziuă încă mai clipea deasupra orizontului, eram gata de plecare. Cu pas proaspăt, am pornit la drum... Când Hanul Trei Sarmale îmi dădea binețe, soarele încă nu se ițise deasupra Repedii... Doar o geană trandafirie ca o părere tremura pe creasta dealului. Înfășurat în răcoarea dimineții, mergeam cu spor. Priveam cu băgare de seamă la tot ce se arăta pe marginea stângă a drumului... Și... iată o căsoaie lungă, străjuită de doi castani bătrâni. “Deci asta-i renumita crâșmă
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
fericită excepție. Dacă beau douătrei sticle de vin, încep să văd chiar dublu!“ (Mircea Angelescu) “Va trebui să scoatem măseaua, spune stomatologul. Pacientul se cutremură. Medicul îi toarnă un păhărel de vin, ca să-l îmbărbăteze. Pacientul bea, însă continuă să tremure. Îi mai toarnă un păhărel, încă unul, apoi observând că pacientul s-a potolit, medicul îl întreabă: Ei cum stăm, acum avem curaj? Ba bine că nu, răspunde pacientul. Să îndrăznească cineva să se atingă de măseaua mea!...” (P. Caranfil
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
s-a spart. Cu toate acestea nu înțeleg. Pe aici n-a fost un vin negru de ani de zile... Vin negru n-a fost, dar asfaltul era proaspăt turnat!” (V.D. Popa) “Medicul, examinând un pacient, observă că acestuia îi tremură mâinile foarte tare. Fără îndoială, beți mult, nu-i așa? Nu chiar atât de mult, fiindcă până duc paharul la gură, aproape jumătate din conținut se varsă”. “Nu aveți voie să consumați nici un gram de vin. Acum un an v-
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
urcat un deal în fugă... În cele din urmă, haiducul i-a cerut să-i aducă o ulcică cu vin... din cel bun. Hangița s-a desprins din loc cu mare greu și îndată s-a întors cu ulcica plină. Tremura ca frunza-n vânt. Când a ajuns la masa haiducului, acesta a întrebat-o doar atât: „Cum te cheamă, fata badii?” Ea, simțind că nu mai are aer, a răspuns: „Brândușa, ba...” Restul vorbei i s-a oprit pe buze
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
aceea, învăluind-o cu acei ochi sânilii ca într-un crâsnic, i-a șoptit: „Brândușa badii după primul cântat al cocoșilor te aștept lângă stejarul din poiană...” „Nu... nu pot, ba...” „Să nu spui asta, fato! Să nu spui asta!” Tremurând ca varga, hangița a întrebat: „Da’, da’ dacă se... se trezește barbatu’?” „Nu se trezește. Sigur nu se trezește. Uite aici. Ia șâpu aista și înainte a vă a eza la masă îi pui câteva chicături în ulcica cu vin
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
la duș, Parcă nici nu poți să lași apa să curgă, de o teamă pierdută. Poate mă vezi lângă tine, deși sunt cam invizibilă, Tot corpul e la tine, doar sufletul arde mocnit Într-o baltă de iubire. Picioarele mele tremură când îmi apari în gând Și nu vreau să pleci departe, stai lângă al meu suflet, Nu te las să faci un pas, e absurd, Deși drumul îți spune să mergi. Tot corpul e la tine, toate organele le-am
Război cu sufletul by Ioana Dumitrăchescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91624_a_92844]
-
răspund la tot ce-i bun. Privirea ți-e de piatră și nu-mi mai vorbești, Oh cât aș vrea din nou în mare să te întâlnesc, Printre meduze și alge și scoici și pești Și plante degeneratoare. Mâinile îți tremură dar nu vrei să le lipești deale mele, Te-am supărat și mă cerți cu a ta tăcere, Știu că am greșit și las iar gâzele să mă încolțească, Drept pedeapsă că ți-am fost necredincioasă. JOC ABSURD Sunt prinsă
Război cu sufletul by Ioana Dumitrăchescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91624_a_92844]
-
obiceiuri ciudate Trenul iubirii șuieră în cap, Oprește la o stație zdrobită, Călătorii opresc iar timpul uitat Și la peron mulțimea irita. Unul nervos sparge un geam, O sticlă de bere se varsă, Un suflet iubește și plânge în noapte, Tremurându-și vechile păcate, Nu poate crede că iubirea a pierit, Ca și un nor izgonit de soare. SUFERINȚA A PLECAT Tresar când ochii tăi mă cheamă Și lin se limpezesc cu a mea iubire, Se arătă în chipul tău cel
Război cu sufletul by Ioana Dumitrăchescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91624_a_92844]
-
a supărat, Simți că tot ce ai iubit, s-a scufundat! RIME ȘI IUBIRE Rime, versuri albe, poezii nescrise, Respirația ta încinsă și fierbinte, Zgomotul mașinii recent pornite, Cafeaua care mă așteaptă cuminte. Nu știu ce urmează după foaia albă, Pixul îmi tremură în mâna dreaptă, Tu ești jos și îmi spui să mă grăbesc, Plecăm undeva departe, în Univers. Foaia îmi face semne să rămân, Am atâtea de spus și de scris, Însă tu ești nerăbdător să mă vezi Și nu mă
Război cu sufletul by Ioana Dumitrăchescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91624_a_92844]
-
e pătrunsă. Iubirea mea, sunt fericită că te am, Dacă nu ai fi apărut, viața îmi era pustie, Tu dai un sens unui nou început, Tu îmi oferi ce căutăm demult, o iubire. CUVINTELE IUBIRII Te-am găsit și am tremurat de fericire, Inima mea bătea întruna și nu își găsea locul, Tic tac, tic tac, se auzea în mine Un sunet ce ne învăluia într-o mare iubire, Ne pierdeam urma gândindu-ne la noi, Îmbrăcați într-o spumoasă idee
Război cu sufletul by Ioana Dumitrăchescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91624_a_92844]
-
grijă de tine, după-masă. Mi-am dat seama că Joe o pățise, din pricina mea. Pentru mine însă, singurul lucru cu adevărat important era faptul că nici unul din ei nu se afla în hol, lângă pendulă. M-am furișat în casă, tremurând, fără să știu exact ce am să fac în continuare. M-am apropiat de ceas, în vârful picioarelor, am deschis ușița de jos și am reașezat greutatea în dreptul lui 1950. Am acționat ca un automat. Eram înmărmurit de spaimă. Următorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85131_a_85918]
-
miezul unui adevărat coșmar. Când a vrut să traverseze, un mecanism monstruos s-a năpustit asupra ei și, apoi, s-a oprit cu un scârțâit puternic. Un bărbat furios a scos capul pe fereastră și a luat-o la zor. Tremurând din tot corpul, a ajuns iar pe trotuar, mai mult moartă decât vie de spaimă. A început să devină mai precaută și a învățat foarte repede să se descurce. După nici jumătate de ceas, a ajuns în dreptul unei vitrine pline
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85131_a_85918]
-
pe șeful ei. El a trimis una din bancnote la banca cea mai apropiată, să vadă dacă e autentică. Apoi, Marietta și-a cumpărat o rochie, un costum, lenjerie de corp, accesorii și pantofi. Când a ieșit din magazin, deși tremura la gândul că a îndrăznit să pună pe ea asemenea haine nerușinate, era cât se poate de hotărâtă. Se simțea ostenită, așa încât s-a întors acasă și apoi, în vremea ei. Zilele treceau și ea devenea din ce în ce mai îndrăzneață. Nu prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85131_a_85918]
-
În apropiere se auzea un glas stins ce striga după ajutor. A tresărit și s-a uitat în jur. Nu a văzut nimic. Dar glasul a început iar să se audă. Uitându-se cu atenție a observat o vrăbiuță ce tremura sub o tufă de urzici. -Ce s-a întimplat? De ce nu ești și tu cu celelalte surate ale tale și să colinzi zările? -O să iu sinceră cu tine și o să-ți spun ce lucru îngrozitor mi s-a întâmplat
PRIMA CARTE CU POVEȘTI by Înv. MERA FEVRONIA Prof. MERA FEVRONIA () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91503_a_93524]
-
aparent inaccesibil, era acoperit cu tufe de jnepeni crescute la întâmplare. Lumina înțelegerii o pătrunse brusc, încălzindu-i excesul de testosteron din pântec; avea nevoie de el însă bărbatul nu-i dădea posibilitatea, o evita mereu deși îi vedea trupul, tremurând ca o clepsidră nesfârșită când își expunea singurătatea; îl urma în toate ideile trăsnite supunând-o la încercări suplimentare și inutile; acum alerga după el ațâțată de vâltoarea întrecerii, fericită că îl urmează la doi pași vrând să-i demonstreze
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
părțile nebronzate de pasiunea amintirilor... am sorbit lacomi în ciuda Împăratului Verde dintr-un pur imbold erotic, atracțiile vulgare dispărând în impulsuri omenești nevinovate, fibrilații cugetate și violente curățenii sufletești. Împărate... dă-mi Gladiola din ținutul lacurilor limpezi și casante să tremurăm neastâmpărați de ospățul serii, să fredonăm în surdină melodii uitate în ceasul delăsării, să ne-nfruptăm dornici cu lingurița din salatiera de argint plină cu ambrozie fierbinte și să imprimăm reverii blajine în păduricea plină de alburii păcate! Kilometrul opt
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
stăpânire pe ea... ca acum când avea de așteptat microbuzul mai ales că începuse să cadă o burniță subțire care-i pișca fața și mâinile cu ace reci de gheață; toamna și frigul îi pătrundea prin pardesiul subțire. Începuse să tremure și până la sosirea microbuzului mai avea destul timp. Regreta că plecase de la elev dar ședința se terminase efectiv și nu vroia să abuzeze de ospitalitatea gazdelor; în definitiv nu vroia să cadă în nici un fel de compromis; considera că își
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
copacii străzii care îi ocrotește. În umbra pomilor își schimbă deodată ritmul... încetinesc, merg strâns înlănțuiți și se sărută . Iar visează... se opresc ca la comandă în același timp, se sărută, fac încă doi pași, din nou o repriză... amândoi tremură de dorință, fata ar sta o veșnicie.. regretă, suspină însă trebuie să plece. Pasiunea iar s-a învolburat pe nesimțite în valuri. Ar dori să se întoarcă în parc însă tace, își da seama că se apropie răsăritul. Încetează și
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
spre piața Operei, blocurile parcă veneau peste mine. M-am concentrat asupra fetei de lângă mine și a sticlei! Alunecam fără zgomot, Mimi m-a prins de mână și am ascuns-o imediat printre blănuri, descheind-o la haină... începusem să tremurăm, scria pe noi fragil; ne-am învelit amândoi în veșmântul ei... frigul tot încerca să ne pătrundă; până pe Brezoianu era cale lungă, dar nu ne grăbeam... ne încălzisem! Timpul se subțiase în mine... n-am mai observat cerul! Mimi a
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
să o încui! Îmi spuse Giulia înțelegătoare dar nu aveam poftă de sechestrarea mea, benevolă, așa că ne-am luat picioarele în spinare și le-am condus la stație. Lor le convenea să-și care picioarele, erau frumoase dar mie îmi tremurau mai mult de furie decât frig, și care erau ale unui băiat obișnuit, adică puțin crăcănate, păroase și cu golul inerent al tinereții. Să nu vă închipuiți că eram un Brad Pitt sau cine știe ce star din lumea sexi - porno, dar
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
ale vieții, în care te bucuri cu adevărat" atât timp cât am început cu "e cumplit să nu ai cu ci să împărți bucuriile vieții". Este exact ca în raționamentul bețivului care zice așa: cu cât beau mai mult, cu atât îmi tremură rnîna mai tare, cu cât îmi tremură mâna mai tare, cu atât vărs mai mult, cu cât vărs mai mult, cu atât îmi rămâne mai puțin în pahar, cu cât îmi rămâne mai puțin în pahar, cu atât beau mai
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
adevărat" atât timp cât am început cu "e cumplit să nu ai cu ci să împărți bucuriile vieții". Este exact ca în raționamentul bețivului care zice așa: cu cât beau mai mult, cu atât îmi tremură rnîna mai tare, cu cât îmi tremură mâna mai tare, cu atât vărs mai mult, cu cât vărs mai mult, cu atât îmi rămâne mai puțin în pahar, cu cât îmi rămâne mai puțin în pahar, cu atât beau mai puțin, deci cu cât beau mai mult
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
întorc într-o săptămână. M-a așteptat ca Penelopa. Degeaba. Părinții au sperat ca eu să nu mă descurc și să apelez din nou la ei. Nu i-am mai văzut niciodată. Acum o țin pe ea în brațe, goală, tremurând de frig sau de frică, speriată de uimirea mea. A vrut să rămână la mine peste noapte, dar m-am opus. Am inventat ceva și am condus-o până în stradă. I-am promis că o sun a doua zi, știind
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]