7,633 matches
-
1917. În Basarabia, curentul care cerea unirea era de nestăvilit, tot mai multe organizații, comitete, adunări pronunțându-se în acest sens. Prin Nota din 16/29 martie 1918, Sfatul Țării și guvernul Republicii Moldovenești respingeau cu hotărâre, încă o dată, pretențiile ucrainene, combătând orice tentativă de încălcare a indivizibilității Republicii așezate între Nistru, Prut, Marea Neagră, orice pretenții teritoriale, inclusiv cele asupra ținuturilor Hotin și Cetatea Albă, precum și pretențiile Ucrainei de a participa la tratativele de pace de la București, „în legătură cu chestiunile Republicii Moldovenești
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
respingea pretențiile teritoriale ale Radei, referindu-se totodată la dorința românilor de peste Nistru, care și-au manifestat la Congresul de la Tiraspol, dorința „de a fi una cu frații lor din Basarabia”. Halippa îi informa pe cititori în ce privește schimbarea atitudinii Radei ucrainene. Dacă la început aceasta se arătase binevoitoare față de tânărul stat dintre Prut și Nistru, „după câteva luni de existență, începe să aibe veleități imperiale”, pretinzând că „au drepturi asupra ținutului Hotinului și al Achermanului până la gura Dunării, justificând aceasta prin
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
al Achermanului până la gura Dunării, justificând aceasta prin considerații etnice”. Realitatea este însă alta: „De partea noastră este adevărul istoric, etnic și geografic, iar ei nu au de partea lor decât dorința de a se întinde, motivată de o populație ucraineană în minoritate, care locuiește în colțul nordic al județului Hotin și în câteva sate răspândite în județul Acherman. Acestui argument însă noi îi opunem un milion de moldoveni, care locuiesc peste Nistru, în Ucraina, și care manifestă dorința de a
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
care le-a înregistrat mișcarea din Finlanda și din țările baltice. Unirea cu România decurgea din conștiința mai clară a comunității naționale și din imposibilitatea practică a menținerii independenței, fără a cădea sub stăpânirea sovietică sau a deveni obiectul intențiilor ucrainene de extindere. Hotărârea Sfatului Țării a fost primită cu entuziasm și satisfacție de românii conștienți fiind că, în vremuri grele, se realiza un pas important în înfăptuirea României întregite. La Iași - atunci capitala statului - ecoul a fost deosebit de puternic. Ziarele
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
martie/9 aprilie 1918, adoptându-se astfel un act necesar în procesul de consolidare a unirii Basarabiei cu România, parte componentă a idealului național. Guvernul român - de data aceasta - a fost confruntat în continuare cu protestele Radei și ale guvernului ucrainean, care nu recunoșteau hotărârea de unire din 27 martie /9 aprilie 1918. În aprilie-iunie 1918, în cadrul unui schimb de note, guvernul român a respins pretențiile Ucrainei asupra nordului și sudului Basarabiei, prin răspunsuri argumentate din punct de vedere geografic, etnic
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
mai ales că Sfatul Țării nu ar fi întrunit condițiile adoptării unei astfel de hotărâri. Ministerul Afacerilor Străine român observa că alcătuirea și funcționarea Sfatului Țării nu reprezentau un fapt izolat în procesul de constituire a noilor state; „chiar Rada ucraineană, al cărei rol a fost preponderent la începutul republicii, s-a constituit și funcționează la Kiev într-o manieră aproape identică cu aceea a «Sfatul Țării» de la Kișinău”. Guvernul român respingea pretențiile Ucrainei de a încorpora Basarabia și declara din
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
statul român, supus unor grele încercări prin preliminariile de la Buftea și pacea de la București și a întărit încrederea în înfăptuirea idealului național, în întregul său. În același timp, este de precizat că Puterile Centrale, Germania în special, au respins pretențiile ucrainene asupra Basarabiei sau a unor părți din aceasta, fiind, într-o formă implicită, de acord cu soluția românescă a problemei. Unirea Basarabiei cu România a răspuns unei necesități istorice, izvorâte din principiul naționalităților, comandament major în epocă, și a constituit
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
amplu al Cominternului, de destabilizare a situației din România și de intervenție sovietică în mai multe țări din această zonă a Europei. La 12 octombrie 1924 s-a creat, în stânga Nistrului, Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească (în cadrul Republicii Sovietice Socialiste Ucrainene), cu capitala la Balta și apoi la Tiraspol. În toamna aceluiași an, conducerea Partidul Comunist al Uniunii Sovietice a discutat eventualitatea invadării României de către Armata Roșie. Ținând seama de poziția adoptată de Partidul Comunist din România față de aceste evenimente, guvernul
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
R. A. S. S. Moldovenească. Partidul nostru e obligat să sprijine prin toate măsurile lupta maselor muncitoare din Basarabia pentru a se uni cu R. A. S. S. M.”. În plenara ce a urmat congresului, V. Holostenko, secretarul regionalei moldovenești a Partidului Comunist (bolșevic) Ucrainean de la Balta, promotor ardent al „teoriei” privind „națiunea moldovenească”, va fi impus în funcția de secretar general al Partidului Comunist din România. Către sfârșitul deceniului al III-lea, preocupată de rezolvarea unor dificile probleme interne, conducerea Uniunii Sovietice va renunța
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
ale Basarabiei”. Se proceda la dezmembrarea Basarabiei, lipsind din noua „republică” județele Hotin, Cetatea Albă și Ismail, și se stabilea, într-un alt articol, examinarea de către Sovietul Suprem al U.R.S.S. a „proiectului privind stabilirea unei frontiere precise între R.S.S. Ucraineană și R.S.S. Moldovenească unională.”. Era reluată pretenția formulată de Rada ucraineană în 1917-1918 asupra Basarabiei sau asupra unor zone din sudul și nordul acesteia, ținându-se acum seama de granițele proiectate la Kiev. Au fost depășite unele discuții în descrierea
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
județele Hotin, Cetatea Albă și Ismail, și se stabilea, într-un alt articol, examinarea de către Sovietul Suprem al U.R.S.S. a „proiectului privind stabilirea unei frontiere precise între R.S.S. Ucraineană și R.S.S. Moldovenească unională.”. Era reluată pretenția formulată de Rada ucraineană în 1917-1918 asupra Basarabiei sau asupra unor zone din sudul și nordul acesteia, ținându-se acum seama de granițele proiectate la Kiev. Au fost depășite unele discuții în descrierea și stabilirea graniței, pentru ca la 4 noiembrie 1940, Prezidiul Sovietului Suprem
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
nordul acesteia, ținându-se acum seama de granițele proiectate la Kiev. Au fost depășite unele discuții în descrierea și stabilirea graniței, pentru ca la 4 noiembrie 1940, Prezidiul Sovietului Suprem al U.R.S.S. să adopte decretul Cu privire la stabilirea graniței între R.S.S. Ucraineană și R.S.S. Moldovenească. Se aprobau propunerile venite de la Kiev și Chișinău și se descria granița între cele două republici, începând cu cea din Bucovina și nordul Basarabiei, continuând cu cea de pe Nistru și dincolo de Nistru, ajungând apoi la județele Akkerman
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
în Preliminariile de la Buftea (20 februarie/5 martie 1918) și în Pacea de la București (24 aprilie/7 mai 1918). Unirea cu România decurgea din conștiința comunității naționale și din imposibilitatea menținerii independenței Republicii Moldovenești în fața pericolului bolșevic și al intențiilor ucrainene de extindere. Atacurile - de ieri și de azi - la adresa Sfatului Țării și a Actului de Unire, apreciat drept un atentat asupra „statalității moldovenești” - au un caracter propagandistic stalinist, plasându-se în afara oricărei dezbateri științifice. Aceeași propagandă este reluată în ce privește situația
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
și român 1918, martie 16 (st.v.) Către guvernul german, austro-ungar, turc, bulgar și român. Prin aceasta cu onoare vă aduc la cunoștință că Consiliul Miniștrilor poporului Republicei Poporane Ucrainene găsește necesar să informeze guvernul imperial german asupra următoarelor: Guvernul ucrainean este adânc interesat de soarta unei regiuni limitrofe a Republicei Ucrainene, de Basarabia. Cu toate că regiunile locuite de către două popoare dominante, acel ucrainean și cel moldovenesc, se întrepătrund, nu încape nici o îndoială că în partea de nord a teritoriului Basarabiei locuiesc
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
turc, bulgar și român. Prin aceasta cu onoare vă aduc la cunoștință că Consiliul Miniștrilor poporului Republicei Poporane Ucrainene găsește necesar să informeze guvernul imperial german asupra următoarelor: Guvernul ucrainean este adânc interesat de soarta unei regiuni limitrofe a Republicei Ucrainene, de Basarabia. Cu toate că regiunile locuite de către două popoare dominante, acel ucrainean și cel moldovenesc, se întrepătrund, nu încape nici o îndoială că în partea de nord a teritoriului Basarabiei locuiesc cu preferință ucraineni, iar în cea de Sud (între gurile Dunării
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
interesat de soarta unei regiuni limitrofe a Republicei Ucrainene, de Basarabia. Cu toate că regiunile locuite de către două popoare dominante, acel ucrainean și cel moldovenesc, se întrepătrund, nu încape nici o îndoială că în partea de nord a teritoriului Basarabiei locuiesc cu preferință ucraineni, iar în cea de Sud (între gurile Dunării și Nistrului și litoralul Mării Negre) ei au o majoritate relativă. Astfel că Basarabia din punct de vedere etnografic, economic și politic formează o unitate indivizibilă cu teritoriul Ucrainei. Posedând o bună parte
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
etnografic, economic și politic formează o unitate indivizibilă cu teritoriul Ucrainei. Posedând o bună parte din litoralul Mării Negre, în partea de vest a căruia se găsește un centru economic important, Odesa, cu care este legată toată Basarabia de sud, guvernul ucrainean crede că orice schimbare a fostei granițe româno-ruse, în special în părțile ei de nord și de sud, ating adânc interesele politice și economice ale Republicei Ucrainene. Întrucât o bună parte din teritoriul Basarabiei este ocupat de către armatele române și
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
centru economic important, Odesa, cu care este legată toată Basarabia de sud, guvernul ucrainean crede că orice schimbare a fostei granițe româno-ruse, în special în părțile ei de nord și de sud, ating adânc interesele politice și economice ale Republicei Ucrainene. Întrucât o bună parte din teritoriul Basarabiei este ocupat de către armatele române și chestiunea cui va aparține în viitor Basarabia poate fi obiectul discuției la conferința de pace de la București, guvernul Republicei Poporane Ucrainene găsește că discuția asupra acestei chestiuni
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
interesele politice și economice ale Republicei Ucrainene. Întrucât o bună parte din teritoriul Basarabiei este ocupat de către armatele române și chestiunea cui va aparține în viitor Basarabia poate fi obiectul discuției la conferința de pace de la București, guvernul Republicei Poporane Ucrainene găsește că discuția asupra acestei chestiuni și soluționarea ei poate avea loc numai cu participarea și consimțământul reprezentanților guvernului ucrainean. Președintele Consiliului Miniștrilor Poporani și ministrul de Externe, V. Golubovici Unirea Basarabiei și a Bucovinei cu România 1917-1918. Documente, Antologie
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
chestiunea cui va aparține în viitor Basarabia poate fi obiectul discuției la conferința de pace de la București, guvernul Republicei Poporane Ucrainene găsește că discuția asupra acestei chestiuni și soluționarea ei poate avea loc numai cu participarea și consimțământul reprezentanților guvernului ucrainean. Președintele Consiliului Miniștrilor Poporani și ministrul de Externe, V. Golubovici Unirea Basarabiei și a Bucovinei cu România 1917-1918. Documente, Antologie de Ion Calafeteanu și Viorica-Pompilia Moisuc, Editura Hyperion, Chișinău, 1995, p. 185-186 Notă trimisă de Guvernul Republicii Poporane Moldovenești Republicii
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Președintele Consiliului Miniștrilor Poporani și ministrul de Externe, V. Golubovici Unirea Basarabiei și a Bucovinei cu România 1917-1918. Documente, Antologie de Ion Calafeteanu și Viorica-Pompilia Moisuc, Editura Hyperion, Chișinău, 1995, p. 185-186 Notă trimisă de Guvernul Republicii Poporane Moldovenești Republicii Ucrainene. 1918, martie 16 (st.v.) Sfatul Țării, parlamentul Republicei Moldovenești, aflând despre tendințele Ucrainei asupra unor părți ale Republicei Moldovenești, în special asupra unei părți a ținuturilor Hotinului și Cetatea Albă, își exprimă față de guvernul Republicii Ucrainene, Rada centrală și
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Poporane Moldovenești Republicii Ucrainene. 1918, martie 16 (st.v.) Sfatul Țării, parlamentul Republicei Moldovenești, aflând despre tendințele Ucrainei asupra unor părți ale Republicei Moldovenești, în special asupra unei părți a ținuturilor Hotinului și Cetatea Albă, își exprimă față de guvernul Republicii Ucrainene, Rada centrală și întreg poporul ucrainean protestul său energic împotriva tentativelor asupra drepturilor de autodeterminare a poporului moldovenesc și a altor popoare, locuitoare pe teritoriul fostei gubernii a Basarabiei. Sfatul Țării declară ca Republica Poporană Moldovenească s-a proclamat independentă
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
16 (st.v.) Sfatul Țării, parlamentul Republicei Moldovenești, aflând despre tendințele Ucrainei asupra unor părți ale Republicei Moldovenești, în special asupra unei părți a ținuturilor Hotinului și Cetatea Albă, își exprimă față de guvernul Republicii Ucrainene, Rada centrală și întreg poporul ucrainean protestul său energic împotriva tentativelor asupra drepturilor de autodeterminare a poporului moldovenesc și a altor popoare, locuitoare pe teritoriul fostei gubernii a Basarabiei. Sfatul Țării declară ca Republica Poporană Moldovenească s-a proclamat independentă și neatârnată la 24 ianuarie a.c.
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
au declarat autonome, s-au stabilit cele mai amicale raporturi de vecinătate și Ucraina întotdeauna a avut o atitudine de respect față de Republica Moldovenească, recunoscând dreptul ei la autodeterminare și independență. În raporturile și adresele sale către Republica Moldovenească guvernul ucrainean întotdeauna privea Republica Moldovenească, ca pe un stat aparte, interesele căruia se deosebesc de interesele Ucrainei. De exemplu, în telegrama din 17 decembrie 1917, semnată de Vinicenco și Șulghin, guvernul ucrainean invitând guvernul moldovenesc pentru a forma un guvern comun
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
În raporturile și adresele sale către Republica Moldovenească guvernul ucrainean întotdeauna privea Republica Moldovenească, ca pe un stat aparte, interesele căruia se deosebesc de interesele Ucrainei. De exemplu, în telegrama din 17 decembrie 1917, semnată de Vinicenco și Șulghin, guvernul ucrainean invitând guvernul moldovenesc pentru a forma un guvern comun rus și pentru a începe tratativele de pace la Brest-Litovsc, în mod energic susține independența Republicii Moldovenești, și declară că guvernul ucrainean va lua apărarea intereselor Republicii Moldovenești numai în cazul
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]