8,098 matches
-
Aparat colorație automatizată histochimică 5 puncte - Aparat colorație automatizată imunohistochimie 7 puncte - microtom parafină 5 puncte - criotom 7 puncte - termostat pentru parafină 1 punct - platină sau baie termostatată 1 punct - balanță analitică 1 punct - pH-metru 1 punct - masă absorbantă pentru vapori toxici 1 punct - baterie colorare manuală hematoxilină - eozină 1 punct - baterie manuală pentru imunohistochimie 1 punct NOTĂ: referitor la resursele tehnice nu se punctează aparatele pentru care în compartimentele respective nu desfășoară activitate cel puțin o persoană cu studii superioare
NORME METODOLOGICE din 22 iunie 2016 (*actualizate*) de aplicare în anul 2016 a Hotărârii Guvernului nr. 161/2016 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2016-2017*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276584_a_277913]
-
din spațiile închise 15.1.1 Fiecare unitate trebuie să aibă la bord unul sau mai multe instrumente portabile corespunzătoare care permit verificarea atmosferei*). Ca un minim, aceste instrumente trebuie să fie capabile să măsoare concentrațiile de oxigen, gaze sau vapori inflamabili, hidrogen sulfurat și monoxid de carbon înaintea pătrunderii în spații închise**). Instrumentele existente la bord în baza altor cerințe pot satisface această regulă. Trebuie să fie prevăzute mijloace adecvate pentru etalonarea tuturor acestor instrumente. 15.1.2 Aceste instrumente
AMENDAMENT din 21 noiembrie 2014 la Codul din 1989 pentru construcţia şi echipamentul unităţilor mobile de foraj marin (Codul MODU 1989). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267416_a_268745]
-
din spațiile închise 15.1.1 Fiecare unitate trebuie să aibă la bord unul sau mai multe instrumente portabile corespunzătoare care permit verificarea atmosferei*). Ca un minim, aceste instrumente trebuie să fie capabile să măsoare concentrațiile de oxigen, gaze sau vapori inflamabili, hidrogen sulfurat și monoxid de carbon înaintea pătrunderii în spații închise**). Instrumentele existente la bord în baza altor cerințe pot satisface această regulă. Trebuie să fie prevăzute mijloace adecvate pentru etalonarea tuturor acestor instrumente. 15.1.2 Aceste instrumente
AMENDAMENT din 21 noiembrie 2014 la Codul pentru construcţia şi echipamentul unităţilor mobile de foraj marin (Codul MODU). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267415_a_268744]
-
să transmită detonarea de la un capăt la celălalt al lanțului de cartușe în condiții de securitate și fiabilitate; ... c) emanațiile produse de detonarea explozivilor minieri destinați utilizării în subteran nu trebuie să conțină monoxid de carbon, gaze nitroase, alte gaze, vapori sau reziduuri solide în suspensie, în cantități care, în condiții obișnuite de exploatare, sunt dăunătoare pentru sănătate. ... 3.2. Fitilele detonante, fitilele de siguranță, alte fitile și tuburi de șoc respectă, de asemenea, următoarele cerințe: a) învelișurile fitilelor detonante, fitilelor
HOTĂRÂRE nr. 197 din 23 martie 2016 privind stabilirea condiţiilor de punere la dispoziţie pe piaţă şi controlul explozivilor de uz civil. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270607_a_271936]
-
diluat, deși acizii oxidanți precum acidul sulfuric și acidul azotic concentrat sau aqua regia îl dizolvă, rezultând sărurile sulfate, nitrate și clorurile. Reacționează totodată cu pulberea de sulf, utilizată în kitul de protecție contra scurgerilor accidentale de mercur, pentru absorbirea vaporilor degajați de acesta. Este întâlnit în natură predominant sub forma cinabrului (sulfură de mercur). Acesta a fost extras în mod continuu încă din anul 415 î.Hr. Pigmentul roșu vermilion, forma pură a sulfurii de mercur, este obținut în urma reacției mercurului
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
mare producător de mercur cu aproape două treimi din cantitatea extrasă la nivel mondial. Ingestia cinabrului sau inhalarea acestuia este foarte toxică. Otrăvirea cu mercur poate rezulta din expunerea formelor hidrosolubile ale acestuia (precum clorura de mercur sau metilmercurul), inhalarea vaporilor de mercur sau consumarea alimentelor contaminate cu mercur. La data de 10 octombrie 2013, în cadrul Convenției de la Minamata privind mercurul, 140 de țări s-au angajat să înceteze emisiile de mercur. Din 1996, Statele Unite interzice folosirea mercurului în baterii, iar
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
ingredientelor, mercurul poate fi transmutat în aur. Începând cu secolul al XVI-lea, cunoștințele despre mercur au început să se dezvolte mai mult. Astfel, în anul 1556, Agricola a detaliat modul de utilizare al mercurului și a analizat efectele inhălarii vaporilor acestuia asupra sănătății umane. Datorită scrierilor lui Paracelsus, mercurul devenise, alături de antimoniu, un element utilizat în tratamentele pentru boli venerice. Structura atomului de mercur este determinată de numărul nucleonilor din nucleul atomic; mercurul prezintă 80 de protoni și 121 de
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
sau în minereuri. Procesele naturale prin care mercurul este emis în atmosferă mai pot cuprinde volatilizarea mercurului în mediile marine și acvatice și volatilizarea provenită din vegetație. Ciclul global al mercurului implică degajarea acestuia din scoarța terestră, transportul aerian al vaporilor de mercur și depozitarea acestuia în sol și ape; cantitatea de mercur care poate pătrunde anual în atmosferă este în medie de 30.000 tone. În mod natural, este întâlnit ca cinabru (HgS), tiemanit (HgSe), coloradoit (HgTe), coccinit (HgI), și
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
procesele industriale și de sursele de combustie, conținând formele volatile ale mercurului, precum și formele sale particulare. Mercurul gazos include formele chimice elementare și oxidate ale acestuia, în timp ce formele particulare sunt constituite din compușii chimici ai mercurului, datorită presiunii înalte a vaporilor săi. Proveniența mercurului este determinată de tipul de combustibil folosit, precum cărbunele, petrolul sau deșeurile municipale. În anul 1996, arderea combustibililor fosili a contribuit la eliberarea a 76 tone de mercur în atmosferă, dintre care 66 de tone proveneau din
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
culoare argintie, care se va contracta sau își va mări volumul odată cu creșterea temperaturii, făcându-l un material ideal pentru termometre. Comparativ cu alte metale, este un slab conductor termic și un ușor conductor de electricitate. Este ușor volatil, eliberând vapori toxici dacă este încălzit, iar vaporii acestuia (deși incolori) pot fi recunoscuți după culoarea lor albastru-violacee în momentul când electricitatea este prezentă. Prezintă un punct unic de topire, -38,83 °C, un punct de fierbere de 356,73 °C, și
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
sau își va mări volumul odată cu creșterea temperaturii, făcându-l un material ideal pentru termometre. Comparativ cu alte metale, este un slab conductor termic și un ușor conductor de electricitate. Este ușor volatil, eliberând vapori toxici dacă este încălzit, iar vaporii acestuia (deși incolori) pot fi recunoscuți după culoarea lor albastru-violacee în momentul când electricitatea este prezentă. Prezintă un punct unic de topire, -38,83 °C, un punct de fierbere de 356,73 °C, și are o densitate de 13.5336
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
acidul sulfuric sau acidul azotic sau apa regală (acid clorhidric + acid azotic) pot să dizolve mercurul în scopul obținerii sulfaților, azotaților și clorurilor. La fel ca și argintul, poate reacționa cu acidul sulfhidric atmosferic. Mercurul reacționează cu sulful, neutralizând astfel vaporii rezultați în cazul unor scurgeri accidentale de mercur. Mercurul în stare elementară este relativ inert în aerul uscat, oxigen, oxid nitros, dioxid de carbon, amoniac; în atmosferă umedă este acoperit de o peliculă de oxid mercuros, iar încălzirea în aer
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
o reacție chimică ce va reduce ionii de mercur la mercurul metalic, care se va combina ulterior cu zincul pentru a forma aliajul solid. Testele efectuate în laboratoare au indicat că un schimb electronic cauzează gazele nobile să reacționeze cu vaporii de mercur. Acești compuși sunt stabili datorită forțelor Van der Waals și rezultă în Hg·Ne, Hg·Ar, Hg·Kr și Hg·Xe (vezi exciplex). Compușii organici ai mercurului sunt de asemenea importanți. Metilmercurul este un compus periculos care este
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
Idrija din Slovenia, districtul Monte Amiata în Italia, precum și locații variate din Peru, Statele Unite și regiuni din Rusia, Ungaria, Mexic și Austria. Utilizate în producția de mercur, minereurile de cinabru sunt încălzite în furnale, iar mercurul părăsește furnalul sub forma vaporilor, împreună cu SO rezultat. Vaporii mercurului sunt condensați în tuburi răcite cu apă și emailate cu ceramică, iar apoi sunt colectați în recipiente din fier, umplute cu apă și căptușite cu ciment. Mercurul obținut astfel este foarte pur, nefiind nevoie rafinarea
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
Monte Amiata în Italia, precum și locații variate din Peru, Statele Unite și regiuni din Rusia, Ungaria, Mexic și Austria. Utilizate în producția de mercur, minereurile de cinabru sunt încălzite în furnale, iar mercurul părăsește furnalul sub forma vaporilor, împreună cu SO rezultat. Vaporii mercurului sunt condensați în tuburi răcite cu apă și emailate cu ceramică, iar apoi sunt colectați în recipiente din fier, umplute cu apă și căptușite cu ciment. Mercurul obținut astfel este foarte pur, nefiind nevoie rafinarea acestuia. În 2005, China
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
descoperit un punct similar la fierberea apei (punctul de evaporare al apei), deși când această determinare se face cu o precizie ridicată se observă o variație a acestui punct în funcție de presiunea atmosferică. În momentul în care se îndepărta termometrul de vapori, nivelul mercurului creștea puțin. Acest fenomen se poate explica prin răcirea și contractarea rapidă a sticlei, iar Celsius susținea că nivelul coloanei de mercur la fierberea apei este proporțional cu înălțimea barometrului. Când Celsius a decis să folosească propria scară
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
special), în unele antiseptice sau în substanțele conservante din vaccine. Stomatologia folosește mai mult de 100 tone de mercur în fiecare an în cadrul restaurărilor dentare; personalul stomatologic este expus acestui metal prin contactul sau manipularea metalului, precum și inhalarea și aspirarea vaporilor mercurici. Cel puțin 10% din cabinetele stomatologice din SUA au un conținut mercuric în atmosferă de 0,05 mg per m. În 2008, Danemarca a interzis amalgamul dentar din mercur, cu excepția plombelor de suprafață pentru molarii masticanți în dentiția permanentă
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
lămpi cu amalgam. Lămpile cu mercur lichid conțin metalul introdus printr-un proces de vidare, fiind apoi evaporat în timp ce se produce o descărcare electrică. În cazul lămpilor cu amalgam, acestea devin mai acceptate datorită producției și exploatării acestora privind presiunea vaporilor mercurici asupra amalgamului comparativ cu mercurul lichid. Îmbunătățirea lămpilor fluorescente în procesul de fabricare ce presupunea mercurul a reușit să reducă cantitatea de mercur conținută, reducere realizată treptat; acest proces presupunea o capsulă închisă ce conținea mercurul în loc să umple lampa
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
și rezultat direct al acestui proces. În perioada de vârf a febrei aurului din Brazilia anului 1880, mai mult de 6 milioane căutau aur doar în regiunea amazoniană. Pătrunderea mercurului în organism se face fie la nivel cutanat, fie prin vaporii inspirați, fie prin tractul digestiv în momentul consumului alimentelor contaminate cu mercur. Mercurul este un element prea putin absorbit în contactul cu pielea sau atunci când este ingerat, fiind periculos datorită potențialului său volatil. Testele efectuate pe subiecte animale au demonstrat
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
nu s-au efectuat din punct de vedere cantitativ, proprietățile fizice ale mercurului elementar îi limitează absorbția în pielea intactă. Mercurul poate fi absorbit dermal, însă acest traseu este stabilit a fi de doar 1% prin inhalare. Aproximativ 80% din vaporii de mercur inhalați sunt absorbiți prin intermediul sistemului respirator, fiind apoi distribuit prin sistemul circulator în tot corpul. În urma unor experimente asupra cloroplastelor, s-a demonstrat că ionul metalic induce peroxidarea lipidelor, pierderea pigmenților fotosintetici și degradează proteinele; cu toate că mercurul în
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
periculoasă. Intoxicarea cu mercur a fost întâlnită în rândul anumitor categorii profesionale, cu predilecție în rândul pălărierilor, conducând la boala numită "boala pălărierului nebun". Începând cu secolul al XVII-lea, pălărierii europeni foloseau mercurul în fabricarea pâslei din blana animalelor. Vaporii mercurici induceau tremurul, iar această manifestare a fost prezentă în rândul pălărierilor timp de cel puțin 2 secole. Pe la mijlocul secolului al XIX-lea, descoperirile științifice au demonstrat legătura dintre expunerea la mercur și tremur. Legislația engleză a emis legi menite
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
provoacă deopotriva otrăvirea cu mercur și cu cianură. Hg(CN) poate pătrunde în interiorul corpului prin inhalare, ingestie sau prin absorbție cutanată. Inhalarea cianurii mercurice irită gâtul și pasajele aeriene. Încălzirea sau contactul Hg(CN) cu acidul sau suspensie acidă, eliberează vapori toxici de mercur și cianură care pot cauza bronșita cu tuse și flegmă și/sau iritarea țesutului pulmonar. Contactul cu ochii pot cauza arsuri și pete maronii, iar expunerea pe termen lung pot afecta vederea periferică; contactul cu pielea poate
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
populației umane, de-a lungul timpului, și a folosirii intensive și extensive a resurselor de apă susceptibile de a furniza apă potabilă, problema apei utilizabile a devenit o problemă vitală a omenirii. Apa se găsesește sub diverse forme în natură: vapori de apă și nori în atmosfera, valuri și aisberguri în oceane, ghețari la latitudini mici sau altitudini mari, acvifere sub pământ, râuri sau lacuri. Circuitul apei în natură este fenomenul prin care apa este transferată dintr-o forma într-alta
Apă () [Corola-website/Science/300231_a_301560]
-
față de Soare, chiar cu o distanță relativ mică (1 000 000 km), condițiile care permit existența simultană a celor trei stări nu ar mai avea loc cu atâta ușurință. Masa Pământului permite atracției gravitaționale să păstreze o atmosferă în jurul planetei. Vaporii de apă și dioxidul de carbon din atmosferă creează un efect de seră care asigură o temperatură de suprafață relativ constantă. Dacă Pământul ar avea dimensiuni mai mici, o atmosferă mai subțire ar duce la temperaturi extreme care să nu
Apă () [Corola-website/Science/300231_a_301560]
-
fierbinte pentru apa lichidă. Dacă Pământul ar fi mai depărtat, apa ar îngheța, iar dacă ar fi mai apropiat de Soare, temperatura de suprafață mai ridicată ar împiedica formarea calotelor glaciare, sau ar cauza existența apei doar sub formă de vapori. În primul caz, Pământul ar absorbi mai multă energie solară din cauza albedoului redus al oceanelor, iar în al doilea ar rezulta un efect de seră scăpat de sub control și condiții neospitaliere similare celor de pe planeta Venus. S-a propus că
Apă () [Corola-website/Science/300231_a_301560]