7,506 matches
-
zarea albastră Mi-aș dori ca dimineața La fereastră să privesc Cum se risipește ceața Și toate florile înfloresc. Nu am nicio obsesie Și nici n-am rămas...blocat Este o simplă impresie Când am sufletul....împăcat. Florile, ceața și zarea Mie îmi aduc armonie Aduc pacea și chemarea Spre Bine, spre Omenie. Risipa de Fina Am risipit un gând Și plâng de ciudă L-am rătăcit prin mine Într-o clipă în care încercam Alene, să-l strecor prin gene
Articole, eseuri şi poezii din Gazeta Străzii () [Corola-website/Science/296062_a_297391]
-
elegie, care moare" a apărut cu titlul "Sonet "în „România jună”, aprilie, 1900. Bucata XVIII, „Toată noaptea argintată”, în „România Jună”, 10 iulie 1900, semnată M. Pall. Bucata IX din „Cântecul toamnei”, " Voi merge către munții ce stau albaști’n zare" apare cu titlul "Poemă", în „România Ilustrată”, decembrie 1901. TEATRU: „la 21 Decemvrie 1897 se anunța „libretul unei opere comice în trei acte intitulată „Notarul Furtună” scrise în colaborare cu amicul Macedonescu și a cărui muzică e datorită maestrului C.
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
șofer), Laslău (frizer), Ștefan Giuți (elev), Ilie Cioară (funcționar la bancă), Buțu și Ghță Meza, Ardelean, Bendeu (care venea de la Oradea), Ghiță Țiț (Foiu) - măcelar, Teo Petrugan - administrator la Liceul "Samuil Vulcan", Mitică Reaboiu - contabil, Novicov - elev, Doru Stana - elev, Zare, Fănică Mitroi, Puiu Munteanu - elev, Ioan Delan (Ciociu), Ion Berce (Hipu). Sponsorii echipei erau Faust Găvruța - patronul Librăriei "Doina", Sandu Hărdălău - librar, Pașcu - crescător de oi, Moca, Ghiță Casa - comerciant, Nicu Casa - tâmplar, Vasile Flore (care trăiește și astăzi în
Beiuș () [Corola-website/Science/296640_a_297969]
-
pământ, m-ajută și te crapă / Și dă-mi din seva ta să beau o gură - / Să dau de-a rostogolul cerul greu, / Și-un munte înșfăcând - cât nouă turle - / În frunte să-l țintesc pe Dumnezeu, / Să tune patru zări, când o să urle ! "(„Geamăt de uriaș“)". Poetul trăiește existențele înaintașilor, comunicând cu ei în același duh al solului natal. Copil, a smălțuit cândva oale de lut, punându-și în sunetul lor sufletul "(Dacul);" pe vremea năvălirilor barbare, a oftat adânc
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
a versifica remarcabil. (...) ...putem izola din "Cerbul de lumină" (1928), mai ales, excelentele momente lirice, cum e următorul, ce sugerează printr-o galopadă nebună insinuarea în suflet a unui sentiment neliniștitor: "... Se sfâșia amurgul în pomii de mărgean. / Izbea în zare vântul de fier, ca un ciocan, / Și se zbăteau arțarii aprinși, ca să se stingă... Atunci, luându-mi pușca și roibul fără chingă, / pornii spre Olt în goană... De-aici, din stufărișuri, / mi se părea că toamna mă cheamă cu tăișuri
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
să mai noteze: «...metaforele „sublime“ sunt răspândite cu nemiluita: o cărăruie „unduiește pe lângă vis“ și „piere în fildeș“; crinii sunt „ciobani de borangic“; cârciumărese roșii țin hanurile lor deschise pentru gângănii zvelte; crăițele sfioase au „carne de madonă“; „amfore cu zări“ se răstoarnă peste un „ostrov de leneșe candori“; pomii, întinzând „aripe albe“, par „vulturi de cleștar“; în seara „roză“, luceferii, ca „păunii“, îi ciugulesc poetului din mâini. El e prin excelență seniorul acestui domeniu feeric: „Radu, cneazul gândacilor cerești“, „Gyr
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
cântă... Ce zăpadă / i-nflorește-n trup livadă ? / Care stea în piept îi cântă ? / Ce grădini îl vor la nuntă ? / Care-amieze pădurețe / mi-l așteaptă să-l răsfețe ? / Haiducește,-mpărătește, / viața lui cu cerbi gonește. // Cântă. Și cu el în zare / merg grădinile călare. Altul tace. Merge, unde ? / Către ce vâltori rotunde ? / Care noaptea mi-l înghite / cu tristețile-otrăvite ? / Care joagăre ca fierea / vor să-i ronțăie tăcerea ?... Unul tace, altul cântă, / și cum trec și-n zări se-mplântă, / luna
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
cu el în zare / merg grădinile călare. Altul tace. Merge, unde ? / Către ce vâltori rotunde ? / Care noaptea mi-l înghite / cu tristețile-otrăvite ? / Care joagăre ca fierea / vor să-i ronțăie tăcerea ?... Unul tace, altul cântă, / și cum trec și-n zări se-mplântă, / luna prin zăvoi se pierde / ca o șea de aur verde". («8» / "ibid"., p. 47 sq.). În ciclul al treilea, "Țara," «vechi tărâm cu doine legănate, / unde Corbea putrezea în ocne joase, / între vipere ca bârnele de groase
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
brățări și-aurărie», să mergi «prin curcubeie și prin jar», căci «meri de purpură se scutură de stele / și Brumar miroase-a țuică și-a podgorii», cu «umbra zimbrului din fum de leaturi», în Țara, unde «horbote-au suflat pe zări de miere / mânăstiri de crin și de topaz», într-un profund patriotism, suntem întâmpinați de „icoane“ de Dac, aprinzându-și nestemata „în limpezimile zborului de săgeți“ («Dacul» - "ibid.," p. 73), de Descălecător, „pornind la vânătoare“ când soarele i s-a
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
pe după gât, un trunchi, / și-mi dă codrul în genunchi. În frigare coc jivine, / chem răstoacele cu mine. Umbra 'naltă prin sloduni / mi-o ling peșteri și furtuni. / Birui râpele la trântă, / munții mă poftesc la nuntă. Beau din ploscă zarea-ntreagă, / îndes luna în dăsagă. / Cu țurcana, țurcă vie, / Svârlu-n rai la Sân-Ilie. // Cântul meu în rotocoale / vâjâe și dă târcoale. Suflu cer peste voroave, / din luceferi fac potcoave, / că în grajdurile mele / roibii-s potcoviți cu stele / și ocale
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
Apuseni (localitatea Poiana de Vașcău), străbate localitățile Săliște, Leheceni și Cărpinet, pentru a trece apoi prin Vașcău, de unde își continuă cursul spre localitățile Șuștiu, Lunca și Ștei. De pe teritoriul Vașcăului și al localităților învecinate râul Crișul Negru primește numeroși afluenți: Zarea, Beleoancea, Criștiorul, Boiul, apele celui din urmă au o temperatură aproape constantă, indiferent de anotimp. Afluenții care coboară din Munții Biharia au ape mai bogate decât cei care vin din Munții Codru-Moma. De la izvorul său din Biharia, Crișul Negru curge
Vașcău () [Corola-website/Science/297219_a_298548]
-
un set de edificii sportive: 2 bazine de înot, 3 stadioane, 45 de săli sportive, 60 de terenuri și câmpuri sportive. În primii ani sovietici au fost formate echipele de fotbal „Lokomotiv”, „Spartak”, „Burevestnik”, „Urojai”, mai târziu „Trud”, „Stroiteli”, „Pișcevik”, „Zarea”. Dintre antrenori, de cea mai mare popularitatea se bucura Petr Gorbaci, de la Lokomotiv. În 1958 echipa lui P. Gorbaci a fost deținătoarea cupei RSSM. În prezent, CF Locomotiv evoluează în Divizia „A” și a fost premiată de către FMF cu titlul
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
și umor ,Pupăza" (1999-2000) Redactor-șef al revistei de satiră și umor ,Colac peste pupăză" (din 2005) Inițiator și organizator al Festivalului Internațional de Satiră și Umor ,Zâmbete în prier", care se desfășoară la Vișeu de Sus Redactor la periodicele „Zări senine" — revista Liceului „Dragoș Vodă" din Sighetu Marmației (1969-1972), „Napoca universitară", Cluj-Napoca (1974-1978), „Măiastră", Baia Mare (1990-1992), „Clipa", Baia Mare (1992-1995), „Glasul de Nord", Baia Mare (2000-2002), „Jurnalul de Sighet" (1993-1999), „Astra vișeuană", Vișeu de Sus (1996-1998). Redactor-șef al cotidianului „Opinia" — subredacția
Lucian Perța () [Corola-website/Science/317585_a_318914]
-
la "Argeș", "România literară", "Suplimentul literar-artistic al Scânteii tineretului", "Magazin", "Contrapunct", "Litere", "Viața Basarabiei", "Literatura și arta" (Chișinău), "Climate literare" (Târgoviște), "Armonia" (Târgoviște), "Agero" (Stuttgart) și altele. A colaborat, de asemenea, în perioada 2004-2010, la Radio România Cultural, în cadrul rubricii "ZĂRI ȘI ETAPE. Orizonturi ale clasicismului/ realismului românesc". Membru al Uniunii Scriitorilor din România (din 1990), al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (din 2006) și al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova (din 2008). Poezie: Roman: Critică literară, eseu, publicistică: Ediții: Cornel Regman
Tudor Cristea () [Corola-website/Science/319353_a_320682]
-
Vincon Vrancea, Jidvei, Cotnari, Cramele Recaș și Domeniile Tohani, aceștia însumând aproximativ 50% din totalul volumului tranzacțiilor cu vin din România. Piața vinurilor spumante era de 10 milioane euro în 2007, iar principalii jucători sunt: Astese Production (Angelli), Halewood, Jidvei, Zarea, Agroindustriala Bucium, Cramele Prahova, Rom Drink și Veritas Panciu În România, la fel ca și în Bulgaria, consumul de vinuri spumante este foarte mic, de doar 0,5 litri anual, însă are o tendință de creștere Producătorii de vin sunt
Industria alimentară în România () [Corola-website/Science/318769_a_320098]
-
ce nu mai doare/Tată te-ai făcut ninsoare...) sau Nu mai e mult din secțiunea Inedite în care se scrie: Nu mai e mult departele-i aproape/ În aer arde-vara pe sfârșite/ Spre alte rosturi se îndreaptă clipa/Ca-n zarea unui clopot se aude/Ușoara desfrunzire din livadă/ Un cer mai sus întemeind aripa/Ori un văzduh ce nu-ți cunoaște vina/ Tăcerea mieilor a înflorit/ De mult de aer s-a făcut colina. Neîndoielnic, versurile au un viguros optimism
Emil Dreptate () [Corola-website/Science/316265_a_317594]
-
mai 1942, în ziua când împlinea 20 de ani, în fața Regelui Mihai I, a Mareșalului Ion Antonescu și a feldmaresalului Wilhelm Keitel. În discursul său a lansat un îndemn la eliberarea pământului național rostind cuvintele: "promoțiile dinaintea noastră au sfărâmat zările cu sângele lor, scriind o pagină memorabilă a istoriei noastre", urmat de imperativul istoric al momentului: "Dar munții au rămas nesfărâmați, Maiestate!" moment în care promoția de ofițeri atunci a strigat: "Vrem Ardealul, vrem România Mare!". Aceste cuvinte aveau să
Aurelian Gulan () [Corola-website/Science/321660_a_322989]
-
surplusul de apă în albiile râurilor Ekuma și Oshigambo, de la marginea depresiunii Ethosa. Solul fierbinte asudă sub milioane de tone de apă ce transormă depresiunea într-un lac vast și liniștit ale cărui unde efemere se întind până departe în zare. Natura celebrează momentul cu o serie de evenimente spectaculoase. Milioanele de semințe care au zăcut luni de zile în pământul uscat prind brusc viață, acoperind pământul cu o luxuriantă „pătură verde”. Inundată pentru scurt timp în anotimpul ploios, depresiunea seacă
Depresiunea Etosha () [Corola-website/Science/321951_a_323280]
-
Cântări de umbră), care îl adâncește, opunând "rațiunea elenă" "emoției negre": Nașterea acestui concept și apariția unei reviste, "Présence africaine" (Prezența africană), publicată simultan în 1947 în Dakar și Paris, vor avea efectul unei explozii. Ea reunește negri din toate zările lumii, precum și pe unii intelectuali francezi, mai ales pe Jean-Paul Sartre. Aceasta definește apoi negritudinea ca fiind "negarea negației omului negru". Potrivit lui Senghor, negritudinea reprezintă "totalitatea valorilor culturale ale Africii Negre". După Senghor, "negritudinea este, de fapt, o cultură". Este
Negritudine () [Corola-website/Science/321448_a_322777]
-
ei împing înapoi în Deyja trupele nemorților și reușesc să-l învingă pe Sandro. După războaie, Gelu este ales următorul căpitan, gardian al pădurii, ca o referire la povestea din . Eroii încă odată ascund bucățile artefactelor necromante în cele patru zări. O companie bonus este disponibilă după înfrângerea lui Sandro. Necromanții plănuies o a doua invazie, de data asta ținta lor fiind pământurile Erathiei. Cu ajutorul Lordului Haart, ei îl otrăvesc pe regele Nicolas Gryphonheart, formând o alianță între Deyja, Kreegan și
Heroes of Might and Magic III: The Shadow of Death () [Corola-website/Science/322508_a_323837]
-
Rediu lui Tătar), 2012. Dar iată cum prezintă scriitorul Ion Muscalu locurile pitorești unde s-a născut, a copilărit și de care-și amintește neîncetat: De aici din coasta Vintilei, de sub frescă Hatmanului din Scobinți, de îți porți ochii în zare, privirea va zăbovi mai întâi pe luciu de cleștar al nesfârșitelor heleșteie pomenite în hrisoavele lui Ștefan cel Mare, de la Gurguieta, Strâmbu, Urechea, Contăș ori Valea Mare, va trece peste Codrii de Arama, pește Dumbrava Roșie și Dealul lui Vodă
Scobinți, Iași () [Corola-website/Science/324459_a_325788]
-
Gheorghe Cantrea, Puiu Peltea, Dan Mihăilă, Fanel Tifrea, Mitică Damian, Vasile Grozea, Teo Chitaru, Ion Stan, Paul Coțofana, Gică Tudorache, Marian Bacu, Mitică Bou, Ion Mihaiu, Ion Vișan la care s-au adăugat Florin Grigore, Strat I și ÎI, Silviu Zarea, Virgil Ene, Titi Caras, Ionel Toanca, Gheorghiță Neculai, Sile Apostol.Comportare foarte bună a echipei în sezoanele 1973/1974 și 1974/1975. linie clasament sezon 73/74 10) Rapid 30 10 7 13 39-42 27p linie clasament sezon 74/75
Rapid Fetești () [Corola-website/Science/326902_a_328231]
-
rolul determinant în vechea apărare a Craiovei, fiind așezată la intersecția drumurilor care vin de la munte și dinspre Dunăre. La capătul acestor drumuri, pe dealul ce domina lunca Jiului, străjuia biserica Sf. Dumitru ]. Din turnul clopotniță se putea vedea din zare până în zare și se dadea alarma îm caz de primejdii. Nu se poate spune cu exactitate cine este primul ctitor al bisericii, originea ei fiind învăluită în mister de legendă. Între ctitorii legendari sunt pomeniți și frații Petru și Asan
Catedrala Mitropolitană din Craiova () [Corola-website/Science/326718_a_328047]
-
în vechea apărare a Craiovei, fiind așezată la intersecția drumurilor care vin de la munte și dinspre Dunăre. La capătul acestor drumuri, pe dealul ce domina lunca Jiului, străjuia biserica Sf. Dumitru ]. Din turnul clopotniță se putea vedea din zare până în zare și se dadea alarma îm caz de primejdii. Nu se poate spune cu exactitate cine este primul ctitor al bisericii, originea ei fiind învăluită în mister de legendă. Între ctitorii legendari sunt pomeniți și frații Petru și Asan, întemeietorii statului
Catedrala Mitropolitană din Craiova () [Corola-website/Science/326718_a_328047]
-
În 1903 Ahmad a pus fundația minaretului pentru a comemora profeția și pentru a reprezenta atât fizic cât și spiritual aspecte ale islamului cu lumină și un ceas fixat în vârful său pentru a simboliza diseminarea luminii islamului în toate zările, astfel încât omul să-i recunoască timpul, iar un muezin va da de acolo chemarea la rugăciune de cinci ori pe zi pentru a simboliza invitația la islam. Construcția acestui minaret a fost terminată în 1916 și a devenit un simbol
Mirza Ghulam Ahmad () [Corola-website/Science/331932_a_333261]