78,666 matches
-
Chilia și Cetatea Albă. La 27 iunie 1484, trupele lui Baiazid au traversat Dunărea la Isaccea pe 6 iulie. După lupte grele, la 14 iulie pârcălabul a predat cetatea Chilia pe mâna otomanilor. Sultanul s-a îndreptat apoi spre Cetatea Albă, pe care a ocupat-o cu succes la 5 august 1484. Ștefan și-a recuperat cetățile cu ajutorul polonezilor. A trebuit să presteze în tabăra militară de la Colomeea, omagiul vasalic, în septembrie 1485, pentru a-l convige pe regele Cazimir să
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
dus o politică antiotomană. Ștefan Lăcustă a fost sprijinit de turci pentru a obține tronul și le oferă Tighina. A fost asasinat de boieri. Alexandru Cornea a avut relații bune cu habsburgii și a atacat garnizoanele turcești de la Chilia, Cetatea Albă și Tighina. Petru Rareș, sprijinit de turci, a obținut tronul pentru a două oară învingându-l pe Alexandru Cornea la Galați. A urmat după moartea sa un lung declin pentru Moldova. Iliaș Rareș a reînnoit tratatul de alianța cu Sigismund
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
A fost primit cu daruri peste tot. La Șelimbăr, pe 28 octombrie 1599, l-a înfrânt pe Andrei Báthory. La 1 noiembrie, a intrat triumfal cu un alai impresionant, călare pe un cal roib, purtând o tunică și o mantie albă, urmat de slujitori, trâmbițași, lăutari, boieri, căpitani și ostași, cete de secui, în Alba Iulia, primind cheile orașului de la episcopul Napragy. L-a numit mitropolit al Transilvaniei pe Ion de la Prislop. Chiar dacă a fost recunoscut de Dietă doar că guvernator
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
arcuri și săgeți, sulițe și săbii realizate în special în atelierele din Transilvania. Din secolul XVI erau utilizate des și armele de foc. Cetățile aveau un rol defensiv, precum Poenari, Podul Dâmboviței, Burlanesti sau cele din Moldova, că Hotin, Cetatea Albă, Neamț, Suceava, Român, Chilia, Soroca etc. Din secolul XVI, domnitorul apela tot mai des la mercenari, renunțând la cetele boierești. Cel care conducea Țară Românească sau Moldova se numea Domn (lat. "dominus"-stăpân). Era considerat că fiind stăpânul recunoscut al
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
detalii și bolnăviciose iar deseori apărea efectul de motion blur. În 1963 MGM cere studioului Sib Tower 12 să creeze alte 34 de scurt metraje, de data aceasta regizate de Chuck Jones. Mami doi Pantofi este înlocuită de un bărbat alb care îl pedepsește în mod repetat pe Tom, bătându-l cu grătarul și turnându-i pe gât o sticlă întreagă de băutără carbogazoasă. Începând cu anul 1965, desenele au fost cenzurate de Chuck Jones la cererea MGM, fiind scoase scenele
Tom și Jerry () [Corola-website/Science/296910_a_298239]
-
întreagă de băutără carbogazoasă. Începând cu anul 1965, desenele au fost cenzurate de Chuck Jones la cererea MGM, fiind scoase scenele care făceau referiri rasiale asupra negrilor (Mami doi Pantofi fiind înlocuită în mai multe dintre desene cu o femeie albă), chinezilor și indienilor. Tom este antieroul înfometat, motanul șmecher și ursuz care nu are decât o dorință, să îl mănânce pe Jerry. Tom încearcă toate șmecheriile posibile pentru a pune mâna pe șoarecele acela, dar nu reușește decât să facă
Tom și Jerry () [Corola-website/Science/296910_a_298239]
-
21 la mărime naturală în șantier. Ca finisaj, plafoanele sunt realizate cu stucaturi din ipsos, cu elemente florale, având ca bază de inspirație elemente din arhitectura brâncovenească. Pardoseala din zona centrală este concepută în forma unui mare covor, cu marmură albă și Căprioara bej, și o bordură de elemente decorative, compoziție în alcătuirea căreia, pe lângă cele din marmura albă de Rușchița și cea bej de Căprioara, mai intră și roșul și negrul de Moneasa. Apoi cele 34 coloane ce sprijină bolțile
Palatul Parlamentului () [Corola-website/Science/296898_a_298227]
-
având ca bază de inspirație elemente din arhitectura brâncovenească. Pardoseala din zona centrală este concepută în forma unui mare covor, cu marmură albă și Căprioara bej, și o bordură de elemente decorative, compoziție în alcătuirea căreia, pe lângă cele din marmura albă de Rușchița și cea bej de Căprioara, mai intră și roșul și negrul de Moneasa. Apoi cele 34 coloane ce sprijină bolțile sunt de formă octogonală și sunt realizate din marmură albă cu elemente decorative sculptate. Aici a mai fost
Palatul Parlamentului () [Corola-website/Science/296898_a_298227]
-
compoziție în alcătuirea căreia, pe lângă cele din marmura albă de Rușchița și cea bej de Căprioara, mai intră și roșul și negrul de Moneasa. Apoi cele 34 coloane ce sprijină bolțile sunt de formă octogonală și sunt realizate din marmură albă cu elemente decorative sculptate. Aici a mai fost folosită și marmura roz de Rușchița. Galeria este iluminată natural de 14 ferestre și porți-ferestre. Iluminarea este completată și de 67 lustre din cristal. Decorul ei reia în fiecare latură a Galeriei
Palatul Parlamentului () [Corola-website/Science/296898_a_298227]
-
Sala, cu un fond de culoare roz, are o arhitectură eclectică având ca element principal de compoziție coloana angajată cu capitel în stil corintic și cu fusul coloanei prelucrat cu motive ornamentale tradiționale arhitecturii stilului Brâncovenesc. Coloanele sunt din marmură albă de Rușchița. Alte elemente ce participă la arhitectura interioară a sălii sunt ușile monumentale sculptate cu motive decorative, încadrate în rame de marmură și măști de radiatoare turnate în alamă, bogat ornamentate. Plafonul, compus din 7 luminatoare ritmate, pe traversele
Palatul Parlamentului () [Corola-website/Science/296898_a_298227]
-
acces la Sala Unirii, considerat foaierul propriu-zis al acestei săli. Foaierul, flancat de cele două noduri de circulație verticală, are o deschidere de 42 m, cuprins între două colonade și două nave laterale de 6 m. Colonadele sunt din marmură albă, ca și ancadramentele celor cinci uși de acces în Sala Unirii. Decorația este concepută într-o manieră ce amintește de arta orientului antic, având atât tavanul cât și restul elementelor de stucatură realizate în acest fel. De remarcat ușile monumentale
Palatul Parlamentului () [Corola-website/Science/296898_a_298227]
-
despărțite între ele prin două colonade. Nava principală are înălțimea medie de 15m, iar cele două laterale de 12,50m cu plafoanele rezolvate cu intersecții de cilindri. Coloanele au caneluri în stil românesc, cu capitel corintic și sunt din marmură albă de Rușchița. Pereții au oglinzi de ipsos cu ancadramente din marmură albă de Rușchița bogat ornamentate. Fundalurile sunt tratate aproape identic cu un arc puternic foarte ornamentat și câmpul din marmură albă. Tavanul este din sticlă. Date fiind dimensiunile sălii
Palatul Parlamentului () [Corola-website/Science/296898_a_298227]
-
15m, iar cele două laterale de 12,50m cu plafoanele rezolvate cu intersecții de cilindri. Coloanele au caneluri în stil românesc, cu capitel corintic și sunt din marmură albă de Rușchița. Pereții au oglinzi de ipsos cu ancadramente din marmură albă de Rușchița bogat ornamentate. Fundalurile sunt tratate aproape identic cu un arc puternic foarte ornamentat și câmpul din marmură albă. Tavanul este din sticlă. Date fiind dimensiunile sălii, pe latura lungă de intrare, ușile au fost tratate ca portale monumentale
Palatul Parlamentului () [Corola-website/Science/296898_a_298227]
-
românesc, cu capitel corintic și sunt din marmură albă de Rușchița. Pereții au oglinzi de ipsos cu ancadramente din marmură albă de Rușchița bogat ornamentate. Fundalurile sunt tratate aproape identic cu un arc puternic foarte ornamentat și câmpul din marmură albă. Tavanul este din sticlă. Date fiind dimensiunile sălii, pe latura lungă de intrare, ușile au fost tratate ca portale monumentale, casetate cu intarsii din lemn de cireș, iar rama din marmură albă, cu motive inspirate din arhitectura tradițională românească. Sala
Palatul Parlamentului () [Corola-website/Science/296898_a_298227]
-
arc puternic foarte ornamentat și câmpul din marmură albă. Tavanul este din sticlă. Date fiind dimensiunile sălii, pe latura lungă de intrare, ușile au fost tratate ca portale monumentale, casetate cu intarsii din lemn de cireș, iar rama din marmură albă, cu motive inspirate din arhitectura tradițională românească. Sala se deschide direct către exterior, către parc, prin niște uși - ferestre înalte de 8m cu ornamente metalice din inox. Luminatorul care ocupă aproape toată nava centrală este executat de către artiștii plastici cu
Palatul Parlamentului () [Corola-website/Science/296898_a_298227]
-
de "Veneția Nordului". Amplasarea Sankt Petersburgului lângă Cercul Polar de Nord, la aceeași latitudine cu orașele Helsinki, Stockholm și Oslo (60° N), fac ca amurgul să dureze toată noaptea în mai, iunie și iulie. Acest fenomen este cunoscut ca nopțile albe. Altă atracție o constituie cele nouă poduri basculante care se deschid deasupra Nevei. Turiștii se înghesuie ca să vadă podurile coborâte și ridicate pentru a permite navelor să traverseze orașul. Centrul istoric al Sankt Petersburgului, numit, uneori, și "muzeul în aer
Sankt Petersburg () [Corola-website/Science/296896_a_298225]
-
sau Idiotul lui Fiodor Dostoevski. Multe filme au descris evenimente din istoria complexă a orașului, unele dintre ele având scopuri clar propagandistice. Festivalul internațional de film din Sankt Petersburg are ediții anuale începând din 1993, desfășurându-se în perioada nopților albe. S-a spus că Sankt Petersburgul a fost capul Imperiului Rus, în timp ce Moscova a fost inima lui. "Cel mai pragmatic oraș din lume", (așa cum îl descria Dostoievski), apare frecvent scriitorilor ruși ca un mecanism amenințător și inuman. Imaginea grotescă și
Sankt Petersburg () [Corola-website/Science/296896_a_298225]
-
și ruteana și grafiile acestora, dar și limbile și grafiile altor popoare, în modul stabilit de lege. Organele Provinciei Autonome Voivodina sunt: Adunarea, Consiliul Executiv și organele provinciale ale administrației. Română este oficială pe teritoriul PAV în comunele Alibunar, Biserica Albă, Zitiste, Becicherecul Mare, Kovăcița, Cuvin, Plandiște și Secanj. În comuna Vârșeț română este oficială doar în localitățile Vojvodinci, Markovac, Straža, Mâli Žam, Malo Središte, Mesić, Jablanka, Sočica, Ritiševo, Orešac și Kuštilj. În recensământul din 2002, cel mai recent desfășurat pe
Distribuția geografică a limbii române () [Corola-website/Science/296912_a_298241]
-
În această poezie vasiliscul semnifică prefigurarea ispitei care marcheaza hotarul dintre inocența copilăriei și deschiderea erotică a Adolescenței. Organizată sub formă de triptic, poezia se prezintă cititorilor pe un fundal de descântec pentru a vindeca dragostea care ucide: fiindca obrazele albe adică inocente sunt tentate să cadă sub puterea sa malefică:
Vasilisc () [Corola-website/Science/296925_a_298254]
-
este un tricolor orizontal format din culorile roșu, alb și albastru. A fost introdus în 1572, fiind unul din primele drapele tricolore și cel mai vechi tricolor în uz astăzi. Drapelul Franței a fost schimbat de la o așezare inițial orizontală a benzilor, la o așezare verticală a benzilor, pentru
Drapelul Olandei () [Corola-website/Science/296929_a_298258]
-
a fost primul drapel al țării. La sfârșitul secolului al XV-lea, când majoritatea provinciilor Olandei erau unite sub un singur suveran, era folosit un steag comun pentru operațiuni combinate. Acesta era stindardul suveranului Burgundiei, care consta într-un fond alb peste care se îngemănau două ramuri de lauri roșii, în forma unui „X”, cu flăcări ieșind începând din intersecție spre extremități: Crucea de Burgundia. Acest drapel a rămas în uz și mai apoi sub Habsburgi. Totuși, provinciile Olandei s-au
Drapelul Olandei () [Corola-website/Science/296929_a_298258]
-
drepturi, deși tricolorului roșu-alb-albastru i se dădea întâietate. Această întâietate provine nu numai de la arborărea în clădiri publice, ci și datorită faptului că tricolorul roșu-alb-albastru a fost ales de primul rege ca stindard personal ce avea stema națională pe fâșii albe. Din aceeași perioadă datează și obiceiul spontan intrat în conștiința populară, de a adăuga o fâșie oranj drapelului național, în semn de fidelitate față de Casa de Orania. Fâșia oranj este adăugată drapelului de Ziua reginei (30 aprilie) sau cu alte
Drapelul Olandei () [Corola-website/Science/296929_a_298258]
-
de Orania. Fâșia oranj este adăugată drapelului de Ziua reginei (30 aprilie) sau cu alte ocazii festive ce au legătură cu familia regală. Pe 19 februarie 1937, prin decret regal sancționat de Regina Wilhelmina, finalmente a fost stabilit ca roșu, alb și albastru să fie culorile drapelului național (culorile heraldice sunt: vemillon deschis, alb și albastru de cobalt). Regina a procedat astfel ca răspuns la activitățile fasciste, care pretindeau că Regatul ar trebui să folosească alt drapel.
Drapelul Olandei () [Corola-website/Science/296929_a_298258]
-
cu alte ocazii festive ce au legătură cu familia regală. Pe 19 februarie 1937, prin decret regal sancționat de Regina Wilhelmina, finalmente a fost stabilit ca roșu, alb și albastru să fie culorile drapelului național (culorile heraldice sunt: vemillon deschis, alb și albastru de cobalt). Regina a procedat astfel ca răspuns la activitățile fasciste, care pretindeau că Regatul ar trebui să folosească alt drapel.
Drapelul Olandei () [Corola-website/Science/296929_a_298258]
-
ei. Pentru a-și necăji nora, într-o zi rece de iarnă, i-a dat acesteia un ghem de lână neagră și a trimis-o la râu să-l spele, spunându-i să nu se întoarcă până când lâna nu devine albă. Fata a încercat să spele lâna, dar chiar dacă degetele sale au început să sângereze, culoarea lânii rămânea tot neagră. De disperare, pentru că nu se putea întoarce acasă la soțul iubit, a început să plângă. Impresionat de durerea fetei, Domnul Iisus
Baba Dochia () [Corola-website/Science/296926_a_298255]