75,521 matches
-
în vara anului 1999, într-o vilă din sudul Franței, cu participarea lui Basaev și a șefului administrației prezidențiale, Aleksandr Voloșin. Mai mult, se presupune că materialele explozive folosite nu au fost aduse din bazele secrete din Cecenia, ci din depozitele GRU de lângă Moscova.”" Ziarul rusesc Novaia Gazeta a susținut că frații Basaev "„fuseseră amândoi recrutați ca agenți ai Direcției Generale de Informații a Statului Major General (GRU), în 1991-1992”". Ziarul „Versia” a publicat dosarele GRU ale lui Basaev și fratelui
Șamil Basaev () [Corola-website/Science/324922_a_326251]
-
fier. Liniile căii ferate miniere ardelene se ramificau și spre secția pentru prăjirea minereului unde se golea minereul în silozurile respective. Tot aici se golea și calcarul. Calea ferată din stație a fost legată cu ajutorul unui pod metalic și de depozitul pentru mangal unde se împingeau și se goleau vagoneții sosiți cu mangal. Pentru transportul minereului pe cale ferată normală s-a construit și o stație pentru transferul minereului din vagoneții pe ecartament îngust în vagoane pe ecartament normal. Această cale ferată
Calea Ferată Minieră Ardeleană () [Corola-website/Science/324917_a_326246]
-
mare altitudine de 517 m, fiind în mare parte împăduriți. Restul depresiunii, cu altitudine medie de 375 m, este aproape plana cu mici denivelări în unele locuri. În acestă zona predomina formațiunile sarmatice reprezentate prin argile vinete peste care urmeaza depozite de nisipuri galben-roșcate, apoi gresii puțin cimentate în straturi, peste care se așterne solul. De pe Dealul Burla - 483 m se deschide una dintre cele mai frumoase perspective asupra Depresiunii Rădăuți . Drumurile și cursurile de apă se văd că într-o
Volovăț, Suceava () [Corola-website/Science/324936_a_326265]
-
mică (1,574 tone / m2) decât a celei de pe râul Suceava (1, 78 - 1,94 tone / m2). Din punct de vedere geologic depresiunea este dezvoltată pe formațiuni sarmatice care sunt reprezentate aici de argile vinete la baza peste care urmeaza depozite de nisipuri galben - roșcate, apoi gresii puțin cimentate în straturi sau lentile și nisipuri peste care se așterne solul, au o ușoare înclinare în jur de un grad, de la NV - SE . Comună Volovăț se găsește în zona F de seismicitate
Volovăț, Suceava () [Corola-website/Science/324936_a_326265]
-
ebraică și literatura religioasă evreiască. În tinerețe Davicion Bally a lucrat în oficiul de avocatură al unchiului său, și acesta absolvent al Universității din Leipzig. În 1823 a înființat o bancă, iar curând după aceea, a fost numit trezorier al depozitelor de sare din porturile dunărene. In 1829 el a salvat la Zimnicea de la distrugere mari cantități de alimente și muniții pe care le adunaseră trupele ruse în cursul ultimului război cu turcii. Drept mulțumire, țarul Nicolae I i-a conferit
Davicion Bally () [Corola-website/Science/324972_a_326301]
-
în anul 1995, împreună cu 50 de VCTM-uri .Numărul celelalte variante ale TAM, inclusiv VCRT, VCLC, VAC n-au fost puse în producție din cauza restricțiilor bugetare. Fabrica TAMSE are 9600 m² (103.300 ft²).Fabrica este complet acoperită, cu două depozite pentru stocarea componentelor, laboratoarele de control al calității, un birou de proiect, o cameră de testare a motoarelor și un poligon de tragere.De asemenea, participă la producția de TAM și componente pentru companiile "Argentina Militar Uzine General San Martín
TAM (tanc) () [Corola-website/Science/324983_a_326312]
-
vedere legal. În august 1914, în timpul Primului Război Mondial, Leuvenul a fost prădat de armata germană. În cursul unei acțiuni de răzbunare au fost incendiate și distruse mai multe cartiere ale orașului. A fost incendiată și hala țesăturilor, în care se afla depozitul bibliotecii universitare. În desfășurarea evenimentelor au fost distruse circa 800 de incunabule, 300.000 de cărți, precum și numeroase manuscrise, printre care tăblița cu textul E în rongorongo, găsită în Insula Paștelui. Au pierit de asemenea numeroase manuscrise și biblioteci aflate
Universitatea Catolică din Leuven () [Corola-website/Science/324478_a_325807]
-
la locul cu pricina și acesta o ia pe urmele ursului ucigaș. Îl găsește ușor și-l izbește cu dinții de gheață. Puiul de urs primește și un nume: Zgăibărici. Cu mirosul mai bun decât al lui Fram, acesta găsește „depozitul” ursului bătut: două morse înghețate. Acolo poposesc cei doi, în adăpost, până ce trece noaptea polară. Se mai întâlnesc cu ursul ucigaș al ursoaicei, care slăbise pentru că Fram îi fărâmase câțiva dinți și el nu mai era la fel de puternic ca înainte
Fram, ursul polar () [Corola-website/Science/324491_a_325820]
-
naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național Secțiunea a III-a - zone protejate") și reprezintă o zonă de interes paleontologic - în speță un deal cu depozite de resturi fosilifere de pești, atribuiți perioadei Oligocenului. Deși existența la Agârcia a unor fosile de pești oligoceni este cunoscută de mai mult timp, săpături regulate aici au fost efectuate doar din 2002 cu sprijinul National Geographic Society. Compoziția sistematică
Locul fosilifer Agârcia () [Corola-website/Science/327411_a_328740]
-
aceea Valea Dâmboviței de la confluența acesteia cu valea Stoenești și până la Oncești este cea mai justificată limită deoarece include și versantul estic al culmii Cireșu-Vâlnău-Groapa Oii, culme cu peisaj tipic subcarpatic și zona din nordul Dealului Perilor (cuestă formată din depozite levantine prin care începe Platforma Piemontană Cândești). Limita sudică separă două unități deluroase asemănătoare în zona de contact dar cu evoluție și peisaj diferite. Deci, această limită nu este destul de tranșantă pentru a putea fi observată ușor în teren dar
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
cauzele care au dus atât la alcătuirea petrografică sau la dispunerea generală a reliefului cât și la formarea principalelor materiale parentale ale solurilor. Astfel sunt ușor de observat variațiunile transgresiunilor și regresiunilor marine prin care au fost sedimentate pe rând depozitele caracteristice fiecărei perioade. Dezvoltate la sud de creasta cristalină Cozia-Frunți-Ghițu, dealurile subcarpatice argeșene s-au format în Depresiunea premontană Getică, apărută în timpul mișcărilor laramice, ca urmare a ridicării sistemului montan de la nord. Depresiunea Getică a funcționat ca avanfosă și se
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
Nămăești pe dreapta Argeșelului și pe dreapta Văii Dâmboviței la Stoenești (Colții Doamnei), ele fiind alcătuite din pietrișuri rotunjite de cuarț, granit, șisturi cristaline, calcar și marne, cimentate de un material nisipos-calcaros puțin cloritos. Tot Cretacicului Superior îi aparțin și depozitele senoniene constituite din gresii marnoase care formează zona centrală înaltă a Culmii Vâlnei-Groapa Oii și mai apare insular între localitățile Albești și Cândești. Din Paleogen și până la sfârșitul Pliocenului, Depresiunea Getică a funcționat ca bazin de sedimentare în care au
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
din gresii marnoase care formează zona centrală înaltă a Culmii Vâlnei-Groapa Oii și mai apare insular între localitățile Albești și Cândești. Din Paleogen și până la sfârșitul Pliocenului, Depresiunea Getică a funcționat ca bazin de sedimentare în care au fost acumulate depozite de molasă dar și evaporite, calcare sau cărbuni. Eocenul reprezintă perioada în care transgresiunea accentuată a dus la acoperirea marginilor de cristalin cu conglomerate, depuse în regim fluvio-torențial de tip piemontan. Acesta este dispus de la vest la est din Valea
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
la est din Valea Argeșului și până în Valea Vâlsanului trecând ușor și pe partea stângă a acesteia iar la sud limita Eocenului trece de la Căpățâneni-Pământeni la Poenari de unde urcă spre nord și de aici se continuă spre sud-est până la Brădet. Depozitele eocene au grosimi mari și sunt alcătuite dintr-un orizont conglomeratic în bază cu roci cristaline, calcare și gresii, materiale ce provin din zona cristalino-mezozoică în curs de ridicare și un orizont superior, marnos, care are la partea superioară un
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
grosimi mari și sunt alcătuite dintr-un orizont conglomeratic în bază cu roci cristaline, calcare și gresii, materiale ce provin din zona cristalino-mezozoică în curs de ridicare și un orizont superior, marnos, care are la partea superioară un pachet de depozite grezoase, gălbui, intercalate de marne, cu dezvoltare locală denumit „Gresia de Corbi”. Acest complex este atribuit Oligocenului, când, apele lagunei Getice s-au retras ușor spre sud și în ele au fost remaniate și sedimentate depozitele eocene. Astfel, în această
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
superioară un pachet de depozite grezoase, gălbui, intercalate de marne, cu dezvoltare locală denumit „Gresia de Corbi”. Acest complex este atribuit Oligocenului, când, apele lagunei Getice s-au retras ușor spre sud și în ele au fost remaniate și sedimentate depozitele eocene. Astfel, în această regiune vom găsi Oligocenul la sud de fâșia eocenă, de-a lungul Râului Doamnei, din depresiunea Bahna Rusului până la Corbșori, în valea Argeșelului de la Nămăești până la Boteni și din culmea Mățăului până în Culmea Vâlnei-Groapa Oii. Oligocenul
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
nisipoase de la partea superioară a Oligocenului de la Nucșoara-Corbșori-Stănești-Galeșu-Corbi-Bucșenești reprezintă faciesul lagunar prin care se încheie sedimentarea Paleogenului. Cel de-al doilea ciclu de sedimentare din Depresiunea Getică începe odată cu Neogenul printr-o importantă transgresiune datorită căreia se vor acumula noi depozite de facies lagunar sau litoral. Depozitele burdigalian-helvețiene (Miocen inferior-mediu) sunt tipic piemontane și ocupă cele mai mari suprafețe din această regiune, apărând la zi din Valea Argeșului și până în Culmea Mățăului. Ele sunt reprezentate de conglomerate constituite din șisturi cristaline
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
de la Nucșoara-Corbșori-Stănești-Galeșu-Corbi-Bucșenești reprezintă faciesul lagunar prin care se încheie sedimentarea Paleogenului. Cel de-al doilea ciclu de sedimentare din Depresiunea Getică începe odată cu Neogenul printr-o importantă transgresiune datorită căreia se vor acumula noi depozite de facies lagunar sau litoral. Depozitele burdigalian-helvețiene (Miocen inferior-mediu) sunt tipic piemontane și ocupă cele mai mari suprafețe din această regiune, apărând la zi din Valea Argeșului și până în Culmea Mățăului. Ele sunt reprezentate de conglomerate constituite din șisturi cristaline, calcare și gresii prinse într-o
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
inferior cu o alternață de gresii calcaroase și marne ce sunt probabil acoperite de sedimentele pliocene deoarece ele nu au fost identificate în muscelele argeșene. Ultima fază de sedimentare în Depresiunea Getică este precedată de mișcările moldavice care cutează și depozitele acesteia conferindu-i caracter de unitate tectonică alpină. Din Sarmațianul mediu până în Pliocenul târziu depozitele marnoase, nisipoase și grezoase au acoperit atât formațiunile cutate ale depresiuni cât și formațiunile Platformei Valahe, apărând la zi în toată partea sudică a Subcarpaților
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
pliocene deoarece ele nu au fost identificate în muscelele argeșene. Ultima fază de sedimentare în Depresiunea Getică este precedată de mișcările moldavice care cutează și depozitele acesteia conferindu-i caracter de unitate tectonică alpină. Din Sarmațianul mediu până în Pliocenul târziu depozitele marnoase, nisipoase și grezoase au acoperit atât formațiunile cutate ale depresiuni cât și formațiunile Platformei Valahe, apărând la zi în toată partea sudică a Subcarpaților Argeșului. Printre depozitele de apă dulce ale Pliocenului apar și stratele de cărbuni pe o
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
-i caracter de unitate tectonică alpină. Din Sarmațianul mediu până în Pliocenul târziu depozitele marnoase, nisipoase și grezoase au acoperit atât formațiunile cutate ale depresiuni cât și formațiunile Platformei Valahe, apărând la zi în toată partea sudică a Subcarpaților Argeșului. Printre depozitele de apă dulce ale Pliocenului apar și stratele de cărbuni pe o direcție est-vest de la Boteni - Jugur - Berevoești - Mușătești - Curtea-de-Argeș. Dispuse de asemenea monoclinal, stratele pliocene se diferențiază de cele miocene prin componența petrografică deoarece în primele predomină depozite fine
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
Printre depozitele de apă dulce ale Pliocenului apar și stratele de cărbuni pe o direcție est-vest de la Boteni - Jugur - Berevoești - Mușătești - Curtea-de-Argeș. Dispuse de asemenea monoclinal, stratele pliocene se diferențiază de cele miocene prin componența petrografică deoarece în primele predomină depozite fine nisipoase și marnoase (dacice) iar în cel de-al doilea conglomeratele și pietrișurile. Meoțianul apare numai pe interfluviul Topolog - Argeș cu caracter ingresiv ce îmbracă un facies de margine mai grosier, și are depozite alcătuite din gresii calcaroase, marne
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
petrografică deoarece în primele predomină depozite fine nisipoase și marnoase (dacice) iar în cel de-al doilea conglomeratele și pietrișurile. Meoțianul apare numai pe interfluviul Topolog - Argeș cu caracter ingresiv ce îmbracă un facies de margine mai grosier, și are depozite alcătuite din gresii calcaroase, marne, marne bituminoase și marne nisipoase. Ponțianul are și el un caracter ingresiv, mai accentuat în partea estică unde a invadat centrul golfului de la Câmpulung, s-a dezvoltat ca o bandă continuă între văile Topolog și
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
Câmpulung, s-a dezvoltat ca o bandă continuă între văile Topolog și Bughea, pe linia localităților Blaj - Valea Danului - Valea Iașului - Domnești - Godeni cu lărgimea maximă de 4 km la Valea Danului și îngustându-se la 1 km la Godeni. Depozitele ponțiene sunt predominant marnoase și aflorează pe aliniamentul descris anterior, acestea continuându-se cu Dacianul, ce are o dezvoltare completă tot în golful Câmpulungului unde este reprezentat prin nisipuri și strate de cărbuni. Dacianul ocupă toată partea sudică, de la Dâmbovița
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
Cotmeana, Cândești și Gruiurile Argeșului. Deși perioada Cuaternară (1,7Ma) este caracterizată de oscilațiile fazelor glaciare și interglaciare, ghețarii au modelat numai zona montană din nord iar în zona subcarpatică a funcționat un sistem de modelare periglaciar care are ca depozit reprezentativ luturile-argilose (depozitele loessoide) de pe platoul Gruiu de la Câmpulung. În Cuaternar datorită coborârii nivelului de bază, râurile s-au adâncit epigenetic și s-au format terasele și luncile acestora ce sunt acoperite de prundișuri, alcătuite din roci cristaline, marne și
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]