369 matches
-
o fiară înfometată. O detestam din adâncul inimii. Dragostea și ura făceau corp comun. Trupul ei proaspăt și palid, corpul ăsta de femeie, se deschise și mă încarceră, ca un naja care se încolăcește de jur-împrejurul prăzii. Pieptul avea un miros îmbătător. Carnea brațelor înnodate în jurul gâtului meu răspândea o dulce căldură. Toată ura pe care o strânsesem se risipi și aș fi vrut să mor. Mă străduiam să-mi rețin lacrimile. Fără să știu când, picioarele i se înlățuiseră de ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
și tinere pătrundea în mine, aspirată de toți atomii corpului meu în flăcări. Târfa mă absorbea ca pe o pradă, iar eu trăiam între teamă și voluptate. Gura ei avea gustul acru al miezului de castravete. Transpiram în această strângere îmbătătoare, nu-mi mai aparțineam și nu ascultam decât de trupul meu care-și cânta victoria. Mizerabil naufragiat al acestui ocean fără margini, mă abandonam valurilor pasiunii. Părul ei mirosind a iasomie mi se lipea de față. Din interiorul nostru se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
inspirat intitulată Peisaj ieșean cu oameni de teatru și spectacole, are atu ul descendenței dintr-o familie de actori. De mică a trăit În culise, ori În sala de repetiții și simte altfel momen tul acela inefabil, magic și chinuitor / Îmbătător al arderii scenice. Iluzia are o altă accepție. Efortul interpretului sau gîndul regizorului , coroborate cu propunerea drama turgului, sunt privite, de privilegiata cercetătoare, „din 189 năutru”(cum se spune În lumea noastră). Comentariul nu e frigid sau anapoda partizan, verdictul
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
așa cum cred că te simt eu pe tine acum... Uită-te bine la tine, dar nu aici; acasă, într-o oglidă mare; ba nu acasă; vino la mine, îți cumpăr una anume și-ai să vezi ce crin alb și îmbătător ești... Vorbele lui Mihai au fost tot mai șoptite, iar tonul lui, cît mai jos, așa cum a fost învățat cîndva că se spun vorbele de dragoste. Și-n tot timpul acesta, mîna lui, care s-a oprit pe sînul femeii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
de singurătate. Până într-o zi, ca în orice poveste, când la întoarcerea de la câmp, ajuns în casă, Niulang a rămas mut de uimire: casa era curată lună, rufele erau spălate, iar pe masă stăteau înșirate mâncăruri calde, cu miros îmbătător. Cu ochii măriți de uimire, Niulang se întrebă: "Ce s-a întâmplat? Oare mi-a intrat în casă vreo zeiță?". Minunea s-a repetat și zilele următoare. Dornic să afle ce se întâmplă, Niulang a pus la cale un plan
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
lumină ajungea pînă la ea dinspre subsolul iluminat, și a stat acolo așa ghemuită mult timp, fără să se miște. A Închis ochii, Încercînd să nu se mai gîndească la durerea cumplită și s-a concentrat În schimb asupra căldurii Îmbătătoare a pivniței, ce i se ridica Încet În trup, ca marea În timpul fluxului. Chestia de metal era delicios de caldă. Suprafața perfect emailată era plăcută la atingere, și și-a lipit trupul tremurînd de ea. Poate că a și dormit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
și, ori de cîte ori aveam posibilitatea, pe ele le alegeam, poate datorită logo-ului lor - un alergător cu o torță. Așa mă vedeam cîteodată, un Alergător cu o Torță. Și vai, ce cărți am descoperit În timpul acelor prime zile Îmbătătoare ! Chiar și azi, simpla recitare a titlurilor mă face să-mi dea lacrimile. Recitați-le, rostiți-le Încet, fără grabă și lăsați-le să vă sfîșie sufletul. Oliver Twist. Marele Gatsby. Suflete moarte. Middlemarch. Alice În țara minunilor. Tați și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
altele, Îngrămădite pe malul canalului negru unde mulți se spălau și Își duceau traiul de azi pe mâine. Duhoarea canalizării și a scursurilor era la fel, dar Își amintea că mai fusese și mirosul de camfor, o aromă de lemn, Îmbătătoare, care o făcea să se simtă bine, În formă, ca un tainic medicament Întări tor care plutea peste tot, n-avea altceva de făcut decât să res pire. Ce Își amintea mai greu era izvorul acela de energie, senti mentul
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
înalță impunătoare cu frunzele ca niște săbii. Apoi crinii cei mai înalți și mai drepți cu floarea lor albă și încărcată de polen galben te îmbie cu mirosul lor amețitor. Trandafirii roșii ca sângele sunt cei mai mirositori și mai îmbătători dintre toate florile. Ei sunt mândria grădinii mele. O plasă de zorele mov se împletește printre toate aceste flori. Regina nopții, fermecătoare și ea, se întrece în miros cu celelalte flori. În grădina mea se află mai multe flori, una
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
de razele cele de pe urmă ale soarelui, zugrăvește o armie întreagă pe întinsul pământ. Din streașina munților, râuri frumoase, dătătoare de viață și nenumărate pâraie se despletesc în cărările de argint peste întinsele șesuri blânde, luminând frumusețile țării. Miresme dulci, îmbătătoare, înconjoară numeroase văi depărtate pe care sclipesc râuri de argint. O zână a acestui paradis mă plasează în mijlocul altei minuni. În fața mea, o cascadă uriașa tulbură liniștea deplină; în stânga, un râu dă viață peisajului, iar animale felurite cum sunt cerbii
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
botanică. În mijlocul ei, gladiole roșii, albe și galbene se înalță impunătoare, cu frunzele ca niște săbii. Apoi crinii foarte înalți și drepți cu floarea lor albă și mirosul lor amețitor, plin de polen galben. Trandafirii roșii ca sângele sunt mai îmbătători și mai mirositori decât toate florile. Ei sunt mândria grădinii mele. O plasă de zorele mov se împletește printre aceste flori. Regina nopții, fermecătoare și ea, se întrece cu celelalte flori. În grădina mea se află și alte flori, una
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
care mai de care principese, toate vreți să fiți regine? Nicio femeie simplă de la țară? Nu, vrem să fim fete de oraș, damele tale de companie, ne cosmetizăm cu alifii care ne mătăsează pielea, încât atunci când suntem citite, emanăm amintiri îmbătătoare care îl tulbură pe cititor și din clipa în care ne gustă, ne dorește și a doua zi, ca pe un drog și nu poate trăi fără noi, viața noastră să fie a lui și el, robul nostru! Vă vreau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
frumoase, voalurile transparente le dezveleau sânii opulenți, le urmăream de la etajul 100 al clădirii, vorbeam cu vântul să le spulbere transparentele mătăsuri, eșarfele zburau pe fereastră, mi se lipeau de față, cădeau moi la picioare, împiedicându-mă, amețit de parfumul îmbătător al zeițelor, să văd visul materializat, în sfârșit, defilând într-o somptuoasă frumusețe prin fața obositei mele existențe, reci, precum problemele de fizică, precum soluțiile chimice din mojarul tinereților uitate, parc-ar fi fost trăite de altcineva da, așa trebuie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
pe când ele erau în plină splendoare, tăcerea este ruptă doar o dată de Teodora : Tufele de liliac, de liliac alb, s-au înmulțit atât de mult încât vara e greu să pătrunzi până la ruine iar în iunie parfumul este atât de îmbătător... Exact ca și atunci... Dora este doar cu gândurile ei, nu reușește să își scoată din minte ultimele spuse ale Teodorei despre legătura cu tatăl ei : Povestea noastră de dragoste a fost scurtă, dar minunată... Am descoperit împreună că în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
ca făcute din plumb. Nu realizează că ochii îi fuseseră închiși și abia când face efortul să îi redeschidă își dă seama că nu este în lumea spiritelor, ci în camera încăpătoare din locuința Teodorei. În aer plutește un parfum îmbătător de liliac. Spovedania Dorei Dora nu reușește nicicum să adoarmă. Întâlnirea cu spiritul tatălui ei a tulburat-o peste măsură. Nu sperase să îl mai simtă vreodată atât de aproape cât i-a fost în prea scurtul răstimp cât i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
deja erau răsărite și încântătoarele flori primăvăratice. Mestecenii și plopii își desfăceau frunzulițele cleioase și înmiresmate, pe ramurile teilor plesneau mugurii plini de sevă. Rândunelele, vrăbiile și porumbeii își clădeau voios cuiburile, gâzele mărunte pretutindeni bâzâiau necontenit, iar priveliștea lor îmbătătoare își revărsa tot farmecul în sufletul omului. Pentru cel aflat în permanente și în chinuitoare tulburări interioare, în totală tristețe și în deznădejde grea, așa un mediu este cel mai potrivit mijloc de îndreptare, pentru a te vindeca pe deplin
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
Dar pentru mine era necesar să-i pot arăta ei, învățătoarei mele din copilărie, că totuși se alesese ceva de mine, că învinsesem greutățile și că, în final, eram un învingător. Și atunci am fost cuprins de o îngâmfare îngrozitoare, îmbătătoare. în beția mea bruscă, am arătat spre mica placă de metal de sub un tablou, spunând: Aici, pe această placă, se poate citi următorul text: Iosif se face cunoscut fraților săi. Pictură de Bernardo Cavallino, Neapole, mijlocul secolului al XVII-lea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
lacrimilor de noapte, care stau să se limpezească: "Acestui norod de vampiri, de-amintiri/ Rătăcitoare, năluci și lumini,/ Farduri fără chip, iasme de ceață/ Ce nu se cunosc și nu se învață,/ }ării lor păzite de șoimi și de crini,/ Îmbătătoarele mele grădini,/ Vreau să le uit - și aromele urmei!" Alunecarea chinuită din visuri, fie ele cît de sleitoare de puteri, în lumea calpă a faptei: "Au căzut toate în robia turmei!/ Un monstru al urii le-a batjocorit/ Vărsând peste
Chinuri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7796_a_9121]
-
prea vii pentru a nu rămâne definitiv în mintea cititorului sau pentru a-i lăsa acestuia răgazul să-și îndrepte atenția și spre celelalte aspecte care definesc valoarea unei opere literare (construcția, stilul, tehnicile narative). Mustul vieții este atât de îmbătător încât puțini - chiar și dintre criticii literari - mai au ochi pentru a analiza textura epică și a-i pune în evidență complexitatea. Romanul Proorocii Ierusalimului a ajuns deja la ediția a III-a. Aceasta demonstrează popularitatea pe care o are
Fără iluzii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7155_a_8480]
-
ar fi, pentru ca, insensibil la cacofonia ironică, să mă umflu în pene și să greșesc mutarea următoare.) O lungă experiență m-a determinat să fiu circumspect cu laudele. Au mai degrabă efecte negative. Am constatat, nu o dată, că sunt mai îmbătătoare decât vinul. Un confrate a reluat relațiile compromise cu mine doar fiindcă am declarat public, lucru pe care nici măcar nu-l spuneam prima oară, că e un mare scriitor. Mi-a fost refuzată de un altul o prefață, pe care
De ce trebuie să fie "rău" criticul by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5927_a_7252]
-
semestrului? Cyrus era profesor, putea Peter s-o creadă întru totul cînd îl asigura că tatăl n-avea nimic împotrivă? - Taci acuma, i-a spus ea pe cînd avionul cobora. Nu-ți mai face griji. Din clipa asta. Avea siguranța îmbătătoare a fetelor tinere, avea cadența accentului de Virginia. Nu-s mah face grij. Din clip-asta. De parcă ar fi fost o soră medicală din război. A promis să încerce. Apoi coborîseră din avion și Julie, prietenoasă și plină de viață ca
Michael Cunningham Pînă la căderea nopții () [Corola-journal/Journalistic/5276_a_6601]
-
ați avut vreodată această impresie”, suspină junele Aspru la unison cu Ragaiac, „dar ori de câte ori am văzut o femeie frumoasă într-o dimineață de iunie, am crezut că ea se încheagă chiar pe loc din nelămuritul acela prea luminos al aerului îmbătător de tare. (...) Înfăptuirea se realiza pe măsura apropierei unuia de celălalt, pentru că vaporoasele înșelăciuni ale surplusului de lumină dispăreau cu cât înaintai spre adevăr...”
Haimanaua, dulcineea și maestrul by Corina Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/5166_a_6491]
-
fost fătate acolo, prin americi îndepărtate. Iar publicul, în timp ce osanalele săreau în văzduh ca niște sîmburi de dovleac, se exterioriza instinctiv ca la concertele rock, ca la festivalul Woodostock. Subtil de tot, cenaclul „Flacăra” propunea tineretului un afrodiziac nou și îmbătător: patriotismul. Se putea regula ca lumea, amețind fetele cu poșircă patriotică. Fetele părea că și-o trag pentru progresul țării”. Nici morala postcomunismului nu sună mai bine, literar vorbind: „...succesul de care se bucură „Muzeul Comunismului” se vede și la
Elucubrații din blocul comunist by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3651_a_4976]
-
cultură, acțiunile tale cresc brusc. Pur și simplu, devii vizibil. Acest parametru, al vizibilității, este, însă foarte specios. Te confiscă. Te schimbă, te mistifică. În primul rând, adrenalina respectului de sine generează o ciudată întunecare a conștiinței. Îți dă sentimentul îmbătător al competenței, al propriei abilități proiectate, magnanim, asupra a toate. Îți sugerează perfid că, de acum înainte, poți vorbi despre orice. Iar acest vorbit frecvent te transformă încet, dar constant, în autoritate. Poți fi consultat pe tema cărților, filmelor, muzicii
Analiștii culturali by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/11107_a_12432]
-
o monstruozitate arhitectonică precum Casa Poporului, Sodoma și Gomora devin niște cetăți aproape simpatice. Dar pentru predecesorii noștri, acel București idealizat de strănepoți constituia un mediu firesc de viață, un oraș cu lumini și umbre, culori calde ori țipătoare, arome îmbătătoare și miasme de hazna. A le percepe - fie și prin intermediar - și pe unele, și pe celelalte mi se pare mai important decât a suspina la nesfârșit lângă catafalcul micului Paris: un oraș fictiv, în ultimă instanță, dacă îl privim
Versuri metropolitane by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10197_a_11522]