96 matches
-
În ape sufocîndu-ne, ori destrămîndu-ne-n văzduh, ori în pămînt închiși. Durerile Eternei nașteri mai bune sînt decît Durerile Eternei morți"334. Ce roșii sînt fiii și fiicele lui Lúvah! cum calcă în picioare Strugurii! Rîzînd și chiotind, si de parfumuri îmbătați, multi osteniți peste măsură cad: 745 Sînt înecați în vin mulți tineri și fecioare; cei ce se află-n preajma Pe piei de tigri îi așază sau ale Pardosului cel împestrițat ori a' Măgarului cel aprig Pînă ce iar la
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
toate fericirile posibile, iar pentru el, nu putea exista mulțumire mai mare1; căci nu gândea - ca Byron, când renegat, când fanatic al dandysmului - că lumea nu valorează nici cât una dintre bucuriile pe care ni le ia. Acestei vanități, mereu Îmbătată, lumea nu i-a luat nici una dintre bucurii. Din 1799 până spre 1814 nu a existat la Londra vreo reuniune, vreo sărbătoare unde prezența marelui dandy să nu fie privită ca un triumf, iar absența sa ca o catastrofă. Ziarele
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
de Pericle Martinescu, Dimitrie Iamandi dezbate problema traducerilor și opera lui Bernard Shaw, în fine Ștefan Roll e preocupat de Vladimir Maiakovski. Secțiunea traducerilor apare mai modestă. Alexandru Balaci traduce din Umberto Fraccarela, Mihnea Gheorghiu transpune în românește poemul Corabia îmbătata al lui Rimbaud, versiunea Cimitir la mare a poeziei lui Paul Valéry îi aparține lui Constantin Chioralia, iar Elenei Celac și Ninei Vasiliu li se datoreaza tălmăciri din scriitorii ruși Boris Pilniak și Maiakovski. Aspectul grafic al revistei vădește aceeași
MERIDIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288091_a_289420]
-
die diplomatischen Beziehungen zwischen Österreich-Ungarn und Rumänien, Köln, Weimar, Wien, 2004, p. 345.</ref>. Un ușor delir naționalist a devenit sesizabil la București, la finele anului 1913, cel puțin În anumite cercuri, vizibil amețite de succesele din vară și „momentan Îmbătate” de ideea „România farà da se” <ref id="65"> 65 1918 la Români. Desăvârșirea unității național statale a poporului român. Documente externe, 1879-1916, vol. I, București, 1983, p. 383 sqq., nr. 69, memoriul contelui Haymerle, consilier pe lângă Legația austro-ungară la
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
acesta se sparse în cioburi mici ce se împrăștiaseră pe toată suprafața mată și pe o parte din podea, se ridică brusc în picioare și se aplecă amenințător peste masă. Crezând că am provocat o namilă de om pe jumătate îmbătată, am vrut să mă retrag, dar ceva nu mi-a permis. Era o voință în interiorul meu care nu-mi dădea voie să mă dau mai în spate, să mă retrag. Ceva adormit începea să se trezească înăuntrul meu. Îl simții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
Blestemul îl invoc; Blestemul mizantropic cu vânăta lui ghiară, Ca să vă scriu pe frunte, ca vita ce se-nfiară Cu fierul ars în foc. Deși știu c-a mea liră d-a surda o să bată În preajma minții voastre de patimi îmbătată, De-al patimilor dor; În preajma minții voastre ucisă de orgie Și putredă de spasmuri, și arsă de beție, Și seacă de amor. O, fiarbă-vă mânia în vinele stocite, În ochii stinși de moarte, pe frunți învinețite De sânge putrezit
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
lasă, Simte inima că-i plină. Și pe umărul lui cade Al ei cap cu fața-n sus; Pe când caii pasc alături, Ea-l privea cu suflet dus. Numai murmurul cel dulce Din izvorul fermecat Asurzește melancolic A lor suflet îmbătat. Lun-atunci din codri iese, Noaptea toată stă s-o vadă, Zugrăvește umbre negre Pe câmp alb ca de zăpadă. Și mereu ea le lungește, Și urcând pe cer le mută, Dar ei trec, se pierd în codri Cu vieața lor
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
Wells În mașina timpului, mi-aș fi păstrat conștiința, dar fusesem catapultată În trecut. Moff și Harry Începuseră imediat să-și spună „Rudyard“, respectiv „George“, după Kipling și Orwell, cronicarii Birmaniei coloniale. Ca și prietenii mei, și eu mă lăsasem Îmbătată de literatura de odinioară, debordând de parfumuri și pastișe ale unei vieți exotice și lascive: umbrele de soare victoriene, pălării de soare și fantezii fierbinți despre sex cu localnicii. Cât despre poveștile mai recente despre Birmania, cât de tare pălesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
doua zi. Bine dispus, desigur pe banii altora, mergea În jurul pieții aducând În biroul lui o prostituată ori două, de cele mai multe ori țigănci jegoase, pline de tot felul de bube, de toate vârstele fără preferință, care trebuiau alimentate mai precis Îmbătate, pentru a corespunde celor ce aveau să urmeze. Cunoscându-i năravul, unii tehnicieni dispăreau rapid, Însă cel care avea proasta inspirație să mai lucreze, urma să facă mai multe drumuri la cârciuma de peste drum. Tony Pavone era socotit omul de
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
de a ne Încrucișa privirile. Mi s-a părut că, pe anumite porțiuni, Bea se grăbea, aproape că trăgea de mine. Pentru o clipă, am crezut că, dacă Îi dădeam drumul la mînă, Bea avea s-o zbughească. Imaginația mea, Îmbătată Încă de atingerea și de gustul trupului ei, ardea de dorința de a o Înghesui pe o bancă, de a o săruta, de a-i recita tot șiragul de nerozii care pe oricine altcineva l-ar fi făcut să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
el se ridică sus și ia proporțiile largi și demne ale unui tip abstract: simbolul unui popor întreg... Uite-l! În schimbul unei închipuite îndreptățiri de sufraj, el este aci îmbrățișat, aplaudat, huiduit, ridicat pe brațe, tăvălit prin noroi, pupat, bătut, îmbătat și mistificat; arareori, parcă și-ar înțelege 48 lucid ciudata soartă, dar e pe loc iar buimăcit de câte i se ntâmplă, mâhnit, dar tot glumeț; beat dar cu minte, vițios, dar cinstit, se supără o clipă de ceea ce, pricepând
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
ca din baladă, Cu răcori de ferigi în rugină și ‐ mi trecură pragul de lumină munții drepți cu scuturi de zăpadă. și presate într‐o carte nouă, un hrisov: Din neagra țărănie, mi‐ a adus, ca în copilărie, dulci zambile îmbătate‐n rouă. Din fântâna ochilor, agale cad mărgele limpezi, sclipitoare, parc ‐ ar bate ‐n sălcii plângătoare dorul meu, pe apele natale. Mâna ei ca frunza arămie când și‐ o pierd în vânt de toamnă‐ alunii mi‐a trecut pe frunte
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
strigăte vesele și râsete, dar nimic din tot ceea ce făceau nu putea să înlăture atmosfera de tristețe. Din timp în timp, o tăcere de gheață și fumul negru emanat, în noapte, de pâlpâirea lămpilor, dezvăluiau, pe cele optzeci de fețe îmbătate, o culoare palidă care nu avea nici o legătură sake-ul. Lămpile arătau că era miezul nopții, dar banchetul continua. Fiicele lui Oichi se rezemară de poala ei și adormiră. Pentru ele, acel banchet devenise prea plictisitor. La un moment dat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
schimb, să trăiești pentru a respira, nu pentru a iubi, nu pentru a crește copii, nu pentru a reuși, nu pentru a atinge țeluri deosebite. Îmi ridic capul deasupra apei și inspir lung, cuprinsă deodată de fericire, sorbind aerul umed, îmbătată îmi ridic unul dintre picioare și îl privesc iertător, cinci degete scurte și împrăștiate neglijent se bucură să îmi întâlnească fața, este fericirea unirii dintre începutul și sfârșitul trupului meu, asta este tot ceea ce mi-a mai rămas, doar un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
jazz sau cvartete de coarde În frac ori clovni făcînd jonglerii pe unicicluri. E foarte greu să nu vă pierdeți cu firea, stratul de prudență de tovarăși cetățeni români s-a subțiat considerabil, dacă nu cumva a dispărut, sînteți și Îmbătați, dar și un pic beți, și toată seara turuiți prostii, fără frînă. Tu le povestești despre presimțirile pe care le-ai avut Înainte să veniți. Clasa a 11-a ți-a fost marcată nu de procesul de educație, ci de
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
raftul 1 al secției de literatură din memorie. Ovidiu Papadima era apreciat și stimat de George Călinescu-criticul și literatul român cu care ce țară din Occident nu s-ar mândri și-i schițează portretul: ...“un om pe de o parte îmbătat de conștiința înaltă a propriei valori excepționale, iar pe de altă parte, un om modest, până aproape de timiditate”... “își primea cu multă prietenie oaspeții” dar îi abandona sub teroarea câinelui Fofează “foarte atașat de stăpân și foarte pornit împotriva cronofagilor
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
târziu, spre amiază, văzând că soțul ei întârzie atât de mult, nevasta a telefonat, să afle, cât va mai dura mult-așteptata inaugurare. Telefonul nu a fost,însă, de nici un folos. A presupus că participanții la inaugurare s-or fi cam îmbătat, și, cine știe, se mai odihnesc, puțin, pe-acolo. Și-a luat cu ea fata, de șaptesprezece ani, băiatul, de nouăsprezece, și s-au dus, toți, la garaj. Au văzut ușa închisă. Au învârtit fluturașul zăvorului de sub clanță, au apăsat
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
surprinse într-o zi sărutîndu-se, dar nu zise nimic. Păru chiar rușinat de lipsa lui de atenție și fugi repede cu capul în piept. Nu-i împiedică niciodată, nu le făcu nici cea mai mică aluzie. Încurajat de consimțirea Otiliei, îmbătat, Felix începu să fie ispitit de un gând insidios. Dacă Otilia îl iubește cu adevărat, ar trebui să aibă încredere în el și să-i dea de acum dovezi mai G. Călinescu temeinice de dragoste. Senzualitatea firească a vârstei se
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
bătrânul să se dezmeticească. Stănică îi șterse locul înțepat cu vată, în vreme ce Simion, repede amețit, privea curios spre propria-i mînă: - Nu cumva vreți să-mi furați mâna, cum mi-ați scurtat hainele?! zise el bănuitor. - Nu! protestă amabil Weissmann. Îmbătat de stupefiant, Simion se lăsă pe un scaun, privind tulbure înaintea lui. Părea foarte fericit. - Ei, cum te simți acum? - Mă simt bine, foarte bine, simt sănătatea în trupul meu. - Nu ți-am spus eu? zise Weissmann, privind pe fereastră
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
Toropeală, aici am venit, aveam biștari să vă-ngrop, numai aur... Știau caramangiii. Mai auziseră povesta asta de o sută de ori. Sandu i-o reteză scurt: - Lasă, Treanfă... Pe urmă au venit comisarii, i-ati pus la masă, i-afi îmbătat și le-afi luat centiroanele, cunoaștem... Ăl bătrân s-a întristat. Nu-l mai ascultau. A dat din umeri și-a luat-o înainte. Noaptea de toamnă, luminoasă și caldă, abia începuse. Pe Calea Negustorilor treceau trăsuri și mașini. În urma lor
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
duhul ființării? De ce ne doare orice apropiere și de ce se-nsuflețește respirația pentru tot ce-i depărtat? Unde-s brațe crude de muiere să-ți strângă oasele, tremurând de gând, și tu să-ți pleci urechea pe bătăile inimii ei îmbătate, nutrindu-ți groaza scumpă și voluptuos neconsolată?! Când ochii mi se-nchid și marginile mele le-ntind spre marginile lumii, ce auz misterios îmi descifrează în zare un cor de copii nebuni? ... În incerta veșnicie a unei după-amieze de vară
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
Dacă nu-l ai în tine, nu există pentru tine și în zadar îl cauți, zise îngerul serios. Odată el își simți capul plin de cântece. Asemenea ca un stup de albine, ariile roiau limpezi, dulci, clare în mintea lui îmbătată, stelele păreau că se mișcă după tactul lor; îngerii ce treceau surâzând pe lângă el îngînau cântările ce lui îi treceau prin minte. În haine de argint, [cu] frunți ca ninsoarea, cu ochi albaștri care luceau întunecat în lumea cea solară
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
plăceri”. În singurătate, poetul melancoliei voluptuoase vede pretutindeni o tânără părere”, frumusețea este la el „jună”, Îndrăgostitul din O noapte de amor mărturisește că a plutit toată viața „prin imagini virginale”. Fericit este acela care răpește amorului „tinerele-i răsfățuri”. Îmbătate, sublime sînt simțurile aceluia ce vede: „Lumina dimineții [ce] se varsă În eter”. În golful Smirnei, grenadul, mirtul, olivierul și laurul se concurează În parfumuri și În culori de aur și de purpură. Aici este o eternă, mirifică primăvară: „Îmbălsămînd
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
iasomie, flori de tei, mușețel sau dediței. Spălări pe cap cu ceai de antonică. Consum de de borș de tărâțe de grâu, de ciorbă de potroace, varză acră, moare de varză sau de "tăria" cu care "am făcut-o lată" (Îmbătat) și suntem mahmuri a doua zi. Cui pe cui se scoate... Oțet de vin și cataplasme cu făină de porumb, muiată În apă rece. Compresele se schimbă până trece durerea. Cataplasme la tâmple cu felii de ceapă, ridichi, lămâie; cu
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
ereziilor. La baza noii mișcări se afla o isterie religioasă extremistă care ajungea la exaltarea mistică și chiar la nebunie, a cărei expresie erau mult lăudatele extaze și contactele cu Duhul Sfânt, prea inactiv pentru a promova continuu niște eunuci, îmbătați și turbați ca niște câini. Pentru a spori credibilitatea revelațiilor, dogmelor și disciplinei sale, Montanus s-a declarat că ar fi Duhul Sfânt, unul și același cu profetesele sale. Reînnoirea creștină a montaniștilor a dat într-un rigorism practic și
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]