190 matches
-
delicat grup de mai maimuțe: „O, Doamne, ce limbaj, ce tărtăcuțe, i-am depășit de zeci de mii de ani pe-acești urmași ai noștri cam sărmani”. Gândește omul de Neanderthal: „Ce aiureală, gângăvit brutal” Pornește cercul marilor bulboane, dresaj îmblânzitorii de baloane. Cum vă spuneam... mai bine hai sictir, hai plictiseală, scroafe, cimitir. Probabil e un început, mai știi? Atâtea alarmante Profeții... Referință Bibliografică: Emancipare / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 265, Anul I, 22 septembrie 2011
EMANCIPARE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348111_a_349440]
-
teamă pe treptele Cuvântului! Cu vipera durerii la șold, Marele Vrăjitor se ascunde în zilele nedormite, în pipa ocultismului și a melanholiei, cu sângele șiroind pe hainele-i mute, adunați deopotrivă: pietrarul și dogarul, cizmarul și tipograful, bancherul și căcănarul, îmblânzitorul de cobre și cinteza, fochistul și acarul din gara Balaci, și mierla ciufută, și primarul cel fălcos și fără maniere, toți cei ce au acces la brațul de turbă al vieții...” De mai bine de 40 de ani, poetul trudește
PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]
-
copii între anii 1985 și 1989. Motivațiile sunt diferite. Odată, pentru că în 1984 s-a născut fiul meu, Răzvan, eroul real al acelor poezii și tot în acel an, am primit interdicția de a mai publica din partea cenzurii, după volumul Îmblânzitor de vieți furate apărut la Editua Albatros. În România acelor ani, cenzura devenise din vigilentă, absurdă, vâna orice fel de trimitere ori aluzie voită sau nu, reală sau nu, la dictatură și la cuplul de dictatori. Până la revoluție nu am
SUNTEM DEPENDENTI DE MIRACOL. DE VORBA CU SCRIITOAREA CARMEN FIRAN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 116 din 26 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350810_a_352139]
-
piață decât după ce numele poveștii pe care avea de gând s-o spună făcuse ocolul medinei și ațâțasea imaginația copiilor. În vreme ce negrul privea pierdut soarele alb și pal scoborându-se în spatele zidurile scorojite, Djemaa el-Fna începea să se umple de lume. Îmblânzitorii de șerpi și negustorii de apă plecară, iar în locul lor sosiră zeci de tarabagii ce vindeau cușcuș, harira și tajine, mâncăruri al căror miros inunda văzduhul. Ceva mai departe copiii acrobați, îmbrăcați în sirwal roșu cu verde și cu pieile
POVESTEA LUI BELAY de IOAN ALEXANDRU DESPINA în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355971_a_357300]
-
știu că se apropia ora la care în piața aveau să-și facă intrarea negrii bantu veniți de dincolo de nisipurile sahelului pentru a spune povești nemaiauzite. Și nimic nu-l atrăgea pe copil mai mult decât farmecul poveștilor și muzica îmblânzitorilor de șerpi. Peste puțin timp, gândi el, aveau să sosească și acrobații, apoi muzicienii, dansatorii, pictorii henna și-n cele din urmă tarabagii. Mahmud strânse plasa de rafie, îi aruncă lui Ahmed cele trei fructe de cactus rămase, apoi fugi
BELAY, REGELE MAIMUŢĂ de IOAN ALEXANDRU DESPINA în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/355994_a_357323]
-
copii între anii 1985 și 1989. Motivațiile sunt diferite. Odată, pentru că în 1984 s-a născut fiul meu, Răzvan, eroul real al acelor poezii și tot în acel an, am primit interdicția de a mai publica din partea cenzurii, după volumul Îmblânzitor de vieți furate apărut la Editua Albatros. În România acelor ani, cenzura devenise din vigilentă, absurdă, vâna orice fel de trimitere ori aluzie voită sau nu, reală sau nu, la dictatură și la cuplul de dictatori. Până la revoluție nu am
INDIA CA SPAŢIU SPIRITUAL INTACT ÎNTR-UN DIALOG CU SCRIITOAREA CARMEN FIRAN, AUTOAREA ROMANULUI “INDIA ÎMPOTRIVA CUVINTELOR” de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 243 din 31 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/356068_a_357397]
-
Ediția nr. 1182 din 27 martie 2014 Toate Articolele Autorului A urcat pe trepte neliniștea înfrigurare a minții, a rămas în urmă așteptarea cu fructe pe ramuri. Dintr-o năzuință cu fruntea pe cer unde din voință armă își face îmblânzitoare de inimi. În afară totu-i în tot tipărind verbele în munții gândului. Aripi deslipește de pe umerii goi crezând că așa o să zboare îngerul său păzitor. Cu trupul dintru-nceput refăcut de sufletul primit prin fereastra de abur cu ochii
DINTRU-NCEPUT de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1182 din 27 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370183_a_371512]
-
Ardelean brașovenii îl cunosc de multă vreme. Mai întîi, ca muzician, Flavius fiind drummer-ul formației de funk The Others. La debut a surprins pe toată lumea, pentru că, deși și-a ținut bine ascuns acest hobby, literatura, cartea sa de debut, „Îmblînzitorul apelor” (publicată cu pseudonimul A.R. Deleanu) a fost una din cele mai plăcute surprize din ultima vreme. O carte tare norocoasă, publicată în mai multe ediții, la edituri diferite (CDPL, Herg Benet), premiată și primită foarte bine și de
Recomandarea Librăriei Editura Humanitas Braşov [Corola-blog/BlogPost/100201_a_101493]
-
împărat, c-o lume-ntreagă are la picioare... în adierea vântului de seară îi trec discret prin minte întâmplări așa de vechi ca munții-n care zboară - așa departe-s prietenii de el... și, totuși, sunt pe undeva prin lume îmblânzitorii veșnici și pierduți: îi vede-n ochii reflectați în unde, și-i simte-n dor și-n aripă ascunși... de-ar înțelege blânzii lui odată că nu au fost și nu vor fi uitați, că timpul macină de toate-n
POVESTE CU ȘOIM de CARINA ANCA IENĂȘEL în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373528_a_374857]
-
împărat, c-o lume-ntreagă are la picioare... în adierea vântului de seară îi trec discret prin minte întâmplări așa de vechi ca munții-n care zboară - așa departe-s prietenii de el... și, totuși, sunt pe undeva prin lume îmblânzitorii veșnici și pierduți: îi vede-n ochii reflectați în unde, și-i simte-n dor și-n aripă ascunși... de-ar înțelege blânzii lui odată că nu au fost și nu vor fi uitați, că timpul macină de toate-n
CARINA ANCA IENĂȘEL [Corola-blog/BlogPost/373566_a_374895]
-
noastre: Bucură-te, podoaba cuvioșilor; Bucură-te, prin care și noi câștigăm nădejdea mântuirii; Bucură-te, mângâietorul bolnavilor; Bucură-te, vindecătorule al suferințelor ascunse; Bucură-te, îndreptătorule al celor greșiți; Bucură-te, cel care înmoi inimile celor învrăjbiți; Bucură-te, îmblânzitorul celor înrăiți; Bucură-te, alungarea farmecelor necurate; Bucură-te, dezlegătorule al legăturilor vrăjitorești; Bucură-te, ocrotitorul celor feciorelnici; Bucură-te, scăparea de duhul desfrânării; Bucură-te, Sfinte Preacuvioase Părinte Noule Antonie! Condacul al 9-lea Douăzeci și opt de ani te-ai
VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, MINUNILE, SFÂRŞITUL PĂMÂNTESC ŞI ACATISTUL SF. CUV. ANTONIE DE LA IEZERUL VÂLCII – 23 NOIEMBRIE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379239_a_380568]
-
în toate sălile pariziene. Un teatru adevărat presupunea pentru noi clinchetul ușor al enormului ciorchine de sticlă, destul de copt ca să se desprindă din tavan la răsunetul unei fiorituri sau al unu alexandrin... Cât despre adevăratul circ parizian, știam că acolo îmblânzitorul era întotdeauna sfâșiat de fiare - ca acel „negru cu numele Delmonico”, atacat de cele șapte leoaice ale sale. Charlotte lua aceste informații când din cufărul siberian, când din amintirile ei din copilărie. Multe dintre istorisirile ei evocau o perioadă mai
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
și-l săgetează, ci să vie numai c-un fluier în mână și să cânte cîntecu tătîne-său și s-or ivi roiurile de albine. 4 2279 Din lungi cărări de codru, din munți cu vîrfu-n nouri Ieșit-au Dragoș Vodă îmblînzitor de bouri; Mulțimea curgătoare s-a fost întins pe vale Și buciumele sună și oile-s pe cale, Nainte merg moșnegii cu pletele bogate Țiind toiage albe în mînele uscate Astfel ieșeau tot rânduri viind din verzii ramuri Copii - ciobani de
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Arta trebuie să lase virtuții toate trăsurile ei și viciului tot ultragiul ei neacoperite. Actorul care-ar crede că triumful conceperei sale e acela ca să pună într-un caracter criminal și plin de imoralitate cât se poate de multe trăsuri îmblînzitoare acela ades ar ridica morala pe ruinele artei și preciziunea acută și plastică a unei icoane el ar preface-o într-o figură fără fizionomie, care n-ar dezvăli nici energia răului, nici a binelui. Așadar conceperea ideală vom pune
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Zeu primordial al cerului (de tip Dyaus), Gebeleizis a devenit - proces bine cunoscut în istoria credințelor și ideilor religioase - zeu al furtunii (fulgerului) și al fertilității (ca Zeus sau Baal) (41, p. 67). El era aducătorul ploilor utile și stăpânitorul (îmblânzitorul și nu provo- catorul) furtunii. El era, probabil, imaginat ca atacând cu fulgere balaurul furtunii (ca, mai târziu, Sf. Ilie) și stăpânindu-l prin punerea frâului și încălecarea lui (ca, mai târziu, solomonarii). Preoții zeului efectuau un act cultual pozitiv
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
în Univers. Echilibru instaurat odată cu actul cosmogenezei și care, de atunci, trebuie să fie menținut, clipă de clipă, de zeul demiurg și de preoții acestuia. Toate cele spuse până aici îmi permit să nu consider plauzibilă părerea potrivit căreia „învingătorul/ îmblânzitorul balaurului” (cate- gorie din care face parte și solomonarul) ar fi fost „anexat” la un moment dat la „mitologia” autohtonă a balaurului. Așa cum am arătat, părerea mea este că balaurul și învingătorul acestuia sunt și au fost întotdeauna două entități
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
și Dumnezeu în opera eminesciană, Videle, 2001; Măreția viciilor ascunse, Videle, 2001; Parteneriate educaționale comunitare. Itinerar italian, Videle, 2001; Caragiale și „eternul feminin”, Videle, 2002; O filieră educațională neolatină. În Dublin, Videle, 2003; Romanul adolescentului clarvăzător, Videle, 2003. Antologii: Arca îmblânzitorilor de fantasme, Videle, 2000 (în colaborare). Repere bibliografice: Ion Bogdan Lefter, Vitrina „Contrapunct”, CNP, 1992, 7; Traian T. Coșovei, Reverii sinucigașe, CNT, 1992, 8; Geo Constantinescu, Cronica sentimentală, „Azi. Pagini culturale”, 1993, 299; Cristea, Teleorman, 397-398; Adrian Bucurescu, O antologie
MARINESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288035_a_289364]
-
alături de care cerul paște în ochii uzi, într-o figurație ușor stranie, cu o nuanță de fantastic. Alt ciclu, Veac și răzmeriță, exprimă solidaritatea cu suferința celor ce mor „cu rănile culcate pe năsălia humii”. Două caiete rămase în manuscris, Îmblânzitorul de cuvinte și Plecările și popasurile poetului, conțin versuri care par a se așeza într-o matcă. Poemul Prefață e o profesiune de credință și o încercare de autodefinire: „Am îmblânzit cuvinte sălbatice, sfioase”, se destăinuie R., din „pacea” lor
ROBOT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289290_a_290619]
-
vasăzică, pentru un destin tragic, iar demnitatea lui este, dacă nu să scape acestui destin, cel puțin să îl supună judecății spiritului. Problematica eseurilor lui Camus și, în genere, a existențialismului, este pusă în termenii unei fabule în care simbolurile (îmblânzitorii de cobre, dresorii de câini, mangustele imperfecte) vin să dubleze ideile, exprimate în lungi și remarcabile eseuri epice. Pustnicul din sala de așteptare are pasiunea proceselor, modul lui de a cunoaște este a pune în acuzație, adevărul - pentru a fi
PALER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288629_a_289958]
-
istoric (ce s-a întâmplat / ce se întâmplă de fapt?), aspectul psihologic (ce sunt, ce vreau cu adevărat?) și un al treilea aspect, textual sau mai degrabă metatextual (ce este de fapt această poveste, cine și de ce scrie această carte?). Îmblânzitorul de lupi (1991) inaugurează tema exilului, pe o tramă inițiatică amintind de Baltagul lui Mihail Sadoveanu: o femeie însoțită de fiul ei își caută bărbatul iubit, emigrat cu mai mulți ani în urmă la Paris. Romanul angajează aceeași problemă: cine
NEDELCOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288399_a_289728]
-
că atacă sau că se apără?) - soluție de a se salva sau de a uita agresiunile la care a fost el însuși supus. În fond, este tot un roman despre puterea malefică a trecutului și despre imposibilitatea evadării din trecut: „îmblânzitorul de lupi” reușește să trăiască concomitent, dar cu o inumană seninătate, în prezent și în trecut. Finalul pare optimist: fiul se vindecă de surzenie prin sacrificiul tatălui, iar câinii-lupi, „îmblânziți”, sunt eliberați. O caracteristică a scriiturii de aici o constituie
NEDELCOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288399_a_289728]
-
1977; Zile de nisip, București, 1979; ed. (Crime de sable), tr. Alain Paruit, Paris, 1989; Somnul vameșului, I-III, pref. Nicolae Manolescu, postfața autorului, București, 1981; Le Second Messager, tr. Alain Paruit, Paris, 1985; ed. (Al doilea mesager), București, 1991; Îmblânzitorul de lupi, București, 1991; ed. (Le Dompteur de loups), tr. Alain Paruit, Paris, 1994; Oratoriu pentru imprudență, București, 1991; Le Matin d’un miracle, tr. Alain Paruit, Paris, 1992; ed. (Dimineața unui miracol), București, 1993; Aici și acum, București, 1996
NEDELCOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288399_a_289728]
-
valea Oltului. Cântece bătrânești (1976). Este și autorul unei culegeri de povestiri - Satul copilăriei (1983) -, al unor cărți de versuri - Cântece de libertate (1994), Epigrame (1995) -, al romanului Satul meu (1984), de factură neosămănătoristă, și al unor povești adunate în Îmblânzitorul de păsări (1995). Colaborează la „Cadran”, „Sfarmă-Piatră”, „Universul literar”, „Oltul”, „Analele Universității din Craiova”, „Argeș”, „Revista de etnografie și folclor”, „Limbă și literatură”, „Philologica”, „Ramuri” ș.a. Elev al lui D. Caracostea, N. are o contribuție deosebită la culegerea folclorului oltenesc
NIJLOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288459_a_289788]
-
specificului graiului local, selectate după criteriul estetic, textele din colecție propun imaginea unei bogate și originale vetre folclorice. SCRIERI: Satul copilăriei, București, 1983; Satul meu, București, 1984; Făt-Frumos ca Soarele, Craiova, 1987; Cântece de libertate, Craiova, 1994; Epigrame, Craiova, 1995; Îmblânzitorul de păsări, Craiova, 1995. Culegeri: Poezii populare de pe Argeș și Olt, în Folclor din Oltenia și Muntenia, IV, București, 1969, 429-826; Jos, pe valea Oltului. Cântece bătrânești, București, 1976; Basme populare românești, în Folclor din Oltenia și Muntenia, VIII, București
NIJLOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288459_a_289788]
-
studențească” și „Amfiteatru” (1986-1990), redactor-șef la redacția Muzică, spectacole, varietăți din Televiziunea Română (1990-1991). Este membru al grupului „Divertis” (1984-1996), realizând și emisiuni de televiziune. Este membru fondator al Așezământului Cultural „Academia Cațavencu” și editor al revistei „Academia Cațavencu”. În Îmblânzitorul de metafore (1981) și în Decorul sau urmarea (1984), cicluri publicate în volume colective, M. reia formulele generației ’80: cultivarea livrescului, ridiculizarea realului fals, amestecul de tragic și ironic, acestea rămânând constante ale discursului său poetic. În poemele din Vară
MORAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288239_a_289568]