311 matches
-
îmi este nespus de rușine. De prostii, de răutăți, de scârnăvii. De toane. De viclenii. Rușine. (9) Asupra apropierii de Hristos, proba care nu înșeală, criteriul definitiv este buna dispoziție. Numai starea de fericire dovedește că ești al Domnului. Virtuosul îmbufnat nu e prietenul Mântuitorului, ci jinduitorul după diavol. Ascetul arțăgos nu e autentic. Există mijloace obiective, în artă, de a recunoaște autenticul și a da la o parte copia. Pentru a deosebi creștinul de caricatura ori imitația sa nu există
O SCURTĂ INCURSIUNE ÎN GÂNDIREA CREŞTINĂ A LUI NICOLAE STEINHARDT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 89 din 30 martie 2011 by http://confluente.ro/O_scurta_incursiune_in_gandirea_crestina_a_lui_nicolae_steinhardt.html [Corola-blog/BlogPost/349628_a_350957]
-
în fapt de seară Iarăși dalbă plăpumioară. Ramurile-mbobocite, Niște vrăbii cam zburlite Tremură si se-nfioară Întrebându-se-ntr-o doară: Dochia, oare ce mai face, Iarăși nu ne lasă-n pace?! După cum se vede-afară, Încă nu e primăvară! În zbor trece un sticlete Îmbufnat că n-are ghete, Ba iar trebui, se pare Și-un cojocel în spinare! Doar pe-o margine de zare Sub a cerului hotare, Cât privirea se-odihnește Plăpumioara se topește! Referință Bibliografică: Peste zări de primăvară / Costică Nechita : Confluențe
PESTE ZĂRI DE PRIMĂVARĂ de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 1910 din 24 martie 2016 by http://confluente.ro/costica_nechita_1458819880.html [Corola-blog/BlogPost/373235_a_374564]
-
mi vine într-o zi, nu am de lucru și-l întreb dacă se întâlnește și el cu vreo fată, fiindcă se cam apropiase timpul să-mi aducă o noră, ha-ha-ha!... Iar tu, ingratule, i-ai răspuns pe un ton îmbufnat: „Nu-i treaba ta!” și nu te-ai gândit c-o rănești profund pe măicuța ta. ...Cum sunt toate mamele, după ce am chibzuit îndelung la viitorul copilului meu, i-am sugerat că ar fi bine să urmeze o anumită carieră
SCRISOARE UITATĂ (MAMEI CEA MAI IUBITĂ FIINŢĂ DE PE PĂMÂNT) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 941 din 29 iulie 2013 by http://confluente.ro/Scrisoare_uitata_mamei_cea_marin_voican_ghioroiu_1375113316.html [Corola-blog/BlogPost/340525_a_341854]
-
VIOARA ȘI ARCUȘUL Autor: Mihaela Alexandra Rașcu Publicat în: Ediția nr. 1382 din 13 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Picurând din coapsa curbă Sub arcuș a ei povară, Lângă floarea din fereastră, Lung, suspină o vioară. Un căluș ca abanosul Îmbufnat și încleștat, O cuprinde în strânsoare Prea dramatic, pasionat. Coardele i se revoltă Mult întinse pe-al ei gât Și-l cheamă, gălăgioase, Să le țină de urât. Doar arcușul, nestatornic, Cu-ale lui plete prea lungi, Le răsfață, cu
VIOARA ŞI ARCUŞUL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1413177097.html [Corola-blog/BlogPost/383705_a_385034]
-
nu era prea încântată de fusta ei de cerșetoare. I se părea că este prea elegantă pentru „meseria” luată în discuție. - Unde ai văzut tu o cerșetoare așa bine îmbrăcată? La Paris? La Madrid? mă întreba ea în timp ce mă privea îmbufnată, după ce-și arunca bluza probată pe pat. - N-am văzut nicăieri. De ce le-ai luat pe astea? Trebuiau unele mai ponosite... - De unde naiba să am mai ponosite? Ai văzut tu la mine așa ceva? Cu astea mă îmbrac prin curte
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1413532786.html [Corola-blog/BlogPost/383818_a_385147]
-
în care doamna Rodica mă atenționase să nu uit costumația. Ei bine, mi-am amintit că m-a amuzat atunci, am râs, am făcut și o glumă sau două și... am uitat! După ce am stat amândoi, fiecare pe patul său, îmbufnați vreo cinci minute, am pufnit în râs și am trecut la strângerea lucrurilor. Timpul trecea repede. După vreo jumătate de oră eram, din nou, neliniștiți și iritați. Am plecat să o caut pe doamna Gabriela Maxim, dar din cei puțini
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1413532786.html [Corola-blog/BlogPost/383818_a_385147]
-
nori cu frunți cutate, Cu grația-i divină, domol, dansează neaua, Adusă de-anotimpul cu pletele-i buclate. Stăpână peste ghețuri, alunecă agale, Își poartă senectutea pe umerii-i, cu fală, Ascunsă de broboade și-adusă rău de șale, Pășește „îmbufnata”, pufnind câte-o rafală. Cu țurțuri la ferestre, ne-ntâmpină-ncruntată, Sub cearcăne de stele, șireată, stă la pândă, Îi scapără sub gene privirea-i rimelată, Când toarnă peste vise, rânjind, a ei osândă. Pe chipu-i fantomatic se-nghesuie, livide, Secunde
CAMELIA ARDELEAN by http://confluente.ro/articole/camelia_ardelean/canal [Corola-blog/BlogPost/381207_a_382536]
-
nori cu frunți cutate,Cu grația-i divină, domol, dansează neaua,Adusă de-anotimpul cu pletele-i buclate.Stăpână peste ghețuri, alunecă agale,Își poartă senectutea pe umerii-i, cu fală,Ascunsă de broboade și-adusă rău de șale,Pășește „îmbufnata”, pufnind câte-o rafală.Cu țurțuri la ferestre, ne-ntâmpină-ncruntată,Sub cearcăne de stele, șireată, stă la pândă,Îi scapără sub gene privirea-i rimelată,Când toarnă peste vise, rânjind, a ei osândă.Pe chipu-i fantomatic se-nghesuie, livide,Secunde
CAMELIA ARDELEAN by http://confluente.ro/articole/camelia_ardelean/canal [Corola-blog/BlogPost/381207_a_382536]
-
viață// Nepoata mă tot trage înapoi/ cu chipu-i blând și fin că de păpușe/ și lângă ea îmi pare foarte rău/ că nu mai sunt copil de corcodușe// Să prind iar fluturii pe deal/ și mama sa ma strige, îmbufnata/ să ascult același cântec din caval/ redevenind copilul de altădată. ” Catinca se uită, lung, la mine și zice: Tu vrei să fii iar copil? Da! Lasă că te învăț eu ce să faci. Treci și desenează cu mine. Apoi privim
BUCURIA ÎNTOARCERII ÎN TIMP DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Bucuria_intoarcerii_in_timp_de_titina_nica_tene.html [Corola-blog/BlogPost/355617_a_356946]
-
perdea de ceață, că picioarele nu răspund prea bine la comenzi, că mâinile se mișcă în reluare, că ochii refuză să stea deschiși și că neuronii refuză să relaționeze cu prietenii lor, ceilalți neuroni, stând într-un colț de creier, îmbufnați și cu brațele încrucișate. În momente ca astea, ajungi să faci duș în chiuveta de la bucătărie, să mănânci din găleata de gunoi și să te speli pe dinți cu ceară epilatoare, deasupra laptopului. Pipi vei descoperi de-abia seara unde
Când ajungi să faci duş în chiuveta de la bucătărie by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19436_a_20761]
-
arbitrul este corect? A fost penalty? Sau ne fură? - A fost, n-a fost, ce mai contează... - Da’ e henț când dai cu mâna în minge sau cand mingea îți lovește mână? - Lasă-mă să văd meciul (încruntat)... - Bine, mă... (îmbufnata). Apară Duckadaaaam!!! Pardon, apară Tudor!!! - Moamaa, ce-a sărit portarul ! - ...(dușca de bere, cu sete). Pauză Ea: Amestecat în ciorbă, scurte comentarii și impresii (“ai facut că la porci pe canapea”/”vezi că lași urme pe masa”/”hai să gusti
Cum să te uiți la meci cu nevasta by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18622_a_19947]
-
ziua, auzim: mami, tati, vin și eu! ei aș, în secunda doi e peste noi și se ofilește și cel mai tare temerar,capabil să facă sex în condiții extreme. ne sculam “fericiți”, bem cafeaua, mancam.vine tata, ne vede îmbufnați, cu fundu’n sus și om bătrân înțelege că e rost de drum. îl ia pe Ianu cu bicicleta să meargă, departe,departe.anunta galant:tata,lipsim cam o oră și pe ma-ta am aranjat-o cu toate,așa că
Mă ajutați să vă ofer două minivacanțe la Predeal? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20760_a_22085]
-
trăiască ziua când toată lumea va fi de acord cu el. Dragoș, Am citit ultimul tău răspuns la comentariile plasate aici și m-a dezamăgit. Celor care te critică nu le poți răspunde așa, par toate o replică a unui puști îmbufnat. Precizările sunt importante întotdeauna în situațiile acestea. Nu știu motivele lui Laurențiu, dar și eu promit să uit această adresa. Florin @dan ai dreptate, cam violență, și n-o meritai întru totul. dar sper măcar că va liniști corul de smiorcăiala
Intelectualul de stanga by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83011_a_84336]
-
salam? Îți iau altădată, acum ți-am oferit covrigi”. S-a strâmbat nemulțumită, dar a acceptat. La fața locului, a cerut mai întâi cu mac, după aia parcă ar fi vrut cu susan, după aia iar cu mac. A rămas îmbufnată că, pe lângă mac, aveau și sare. Of! Oare, data viitoare, când o să am vreme să intru să-i iau salam, o să-mi reproșeze că nu i-am luat sushi?
Tanti, luaţi-mi şi mie nişte salam! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19442_a_20767]
-
zadar. La prânz am servit mâncarea preferată a națiuni israelite încă de pe vremea lui Moise - mană. După prânz, tensiunea a atind apogeul. Însă Comisia Suedeză se lăsa așteptată. Un băiat din L 417, văzând că oaspeții nu sosesc, a declarat îmbufnat: „M-am spălat degeaba aseară”. Dar să nu mai irosim timpul cititorilor cu detalii. Trebuie, totuși, să punctăm faptul că, spre dezamăgirea tuturor, Comisia nu a apărut, iar la cină am avut supă din extract.[9] Îmi închei astfel reportajul
„Cu mândrie, înainte!” Revista secretă a copiilor din lagărul Terezín (1942-1944) () [Corola-website/Science/295725_a_297054]
-
mai că nu-ți vine să crezi că autorul și-a dat osteneala de a o scrie numai pentru a le da peste nas liberalilor care-l acuză pe el de atitudini fasciste, adică de a striga ca un copil îmbufnat „ba tu!”. Tânărul Jonah Goldberg (născut în 1969) este un reacționar aprig, aproape caricatural de neînduplecat. În activitatea publicistică susține idei de genul: Africa a avut numai de câștigat de pe urma colonialismului; Franța trebuie distrusă cu totul (cu precizarea ulterioară că
Ca musca-n lapte by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5817_a_7142]
-
din beznă. Într-un târziu, Koroku își mută privirea. — Un copil, spuse el, calm. Hiyoshi nu răspunse. Ochii săi, ca săgețile unui arcaș, continuau să țintească drept spre chipul lui Koroku. — E un copil, repetă acesta. — Despre mine vorbești? întrebă îmbufnat Hiyoshi. — Firește. Mai e și altcineva înafară de tine pe-acolo? Tânărul își îndreptă puțin umerii. — Nu-s copil. Am avut ceremonia bărbăției. — Chiar așa? se scuturară de râs umerii lui Koroku. Dacă ești un adult, am să te tratez
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
pregăti imediat pentru întoarcerea la Ichijogadani. Confuzia din Kyoto însemna confuzie în întreaga țară. În mod absolut firesc, acest eveniment urma să aibă efecte ulterioare în provincii. Fără îndoială, chiar în acel moment se făceau pregătiri grăbite. „Aș putea sta îmbufnat și necăjit de fleacuri, dar ar fi rușinos pentru un om în floarea vârstei,” conchise Mitsuhide. Boala de piele i se vindecase la boi, iar acum Mitsuhide se înfățișă în grabă la seniorul său. Yoshigake abia dacă-i luă în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
bucătărie. Are o părere despre mine de-mi vine să-mi iau câmpii... Ei, lasă, nu ți-i mai lua. Tu cam repede îți iei câmpii. Și te rog lasă tonul mai jos. Noel se ridică, își luă cartea și, îmbufnat, plecă în camera lui. Mihai plecă după el. Totuși, ce se întâmplă cu tine de ești așa țâfnos? Nici nu se poate discuta. Iei droguri, bei prea multă cola? Ce se întâmplă? Alta acum. Mai vii cu multe tâmpenii? Că
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
său de revoluție socialistă. Cum destinatarul e nimeni altul decât autorul Mistrețului cu colți de argint, iar vina pentru moartea activistului o poartă un "mistreț reacționar" și pe deasupra doct, întregul episod devine savuros. Nu și pentru pixurile lipsite de umor, îmbufnate, ale securiștilor, care se limitează la a încercui sintagmele periculoase, ignorând ceea ce capitaliștii sălbatici numeau, atunci ca și acum, story-ul. Tac muzele, tac mieii, dar tac - mai abitir - și ofițerii. În subsoluri. Un comunism ilariant În bătrâna și buna revistă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8997_a_10322]
-
de savanți precum Nicolae Cartojan. Citarea edițiilor cu toptanul, fără discernământ critic filologic și istorico-literar, discreditarea "buchiselii" lingvistice comparate, absolut necesare, precum și a minuțioaselor cercetări bibliografice preliminare, fără de care nu pot fi realizate ediții corecte, de încredere, precum și tăcerea savant îmbufnată a majorității lingviștilor, cărora s-ar părea că nu le prea plac dialogurile polemice, au înlesnit și înlesnesc pătrunderea în textologie a impostorilor, a șarlatanilor, a plagiatorilor - căci există și în textologie plagiatori -, și a tot soiul de furi și
Câte ceva despre altceva by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/12483_a_13808]
-
sărutului dispăruse și ea, probabil irevocabil. Anca se săruta cu Yves. M-am alăturat unui grup de prieteni care discuta despre cum ar trebui reformat sistemul școlar din România. Am mai stat un sfert de oră și am plecat acasă îmbufnat și singur. Și totuși, pentru că nu sunt un om foarte groaznic, a doua zi am sunat-o pe Anca și mi-am cerut scuze. Nu că aș fi crezut că am de ce, dar nu voiam să periclitez prietenia mea cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
fără tată, așa că a nu-i spune lui James că nu era bine-venit (mă tem că doar până aici eram dispusă să merg) era prețul pe care trebuia să-l plătesc. —Deci? Să vin la tine? m-a întrebat el îmbufnat. Ce naiba era în neregulă cu el? Se comporta ca un copil care încearcă să-i manipuleze pe toți cei din jur. —Vai, James, i-am spus amabilă. N-aș vrea să vii aici dacă nu te simți bine-venit. Amândoi vrem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
-și numere turiștii. Lumina Îi lovi drept În ochi pe călătorii chinuiți de greață care se grăbiră să geamă și să-și acopere ochii cu mâinile. Unu, doi... Îi numără pe Bennie și pe Vera, apoi pe Dwight și pe Îmbufnata lui nevastă, Roxanne. Cinci, domnișoara drăguță, Heidi cea care avea un fel precaut de a se purta ce Îi amintea de prietena lui din Yangon. —Șase, șapte... Adică Moff și fiul lui, apoi mama și fiica ei cu cățelușul... Walter
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
nu mișcase vreo trăsătură de pe chipul străinului. Care, iată, se Îndepărta fără o vorbă. - Străinule... Domnule străin! strigă, bâlbâindu-se, Erina. Vreau să... Nu apucă să-i mulțumească. Ciudatul salvator Încălecase deja și gonea spre Cetatea de Scaun. - Mojicul... murmură, Îmbufnată, Erina. Apoi se gândi mai bine, și un zâmbet Îi lumină fața. Dar ce mojic... 14 septembrie 1458, Cetatea de Scaun a Sucevei Dangătul clopotelor bisericii domnești mai dăinui deasupra zidurilor cetății, ca o pânză fină, aurie, așezată din Înălțimi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]