560 matches
-
cine știe ce uliță, la capătul căreia tot dădea de un gospodar dispus să-și piardă vremea la o tacla cu domnul adjutant. Vinul era cel știut, negru ca smoala, îl puneai pe unghie și nu aluneca, după ce goleai o măsură te îmbujorai, ți se înroșeau urechile, era bine, dar nu mai simțeai în gură nici gust, nici buchet, nici dulceață, nici amăreală, era vinul dintotdeauna, de care el se săturase. Uite așa se întîmplase în acel sfîrșit de iarnă, început de primăvară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
nevoie de cîteva clipe de răgaz, să rupi ritmul, să iei inițiativa. Nici vorbă, încă au s-a atins măsuhra, domnule dihrector, nu s-a atins măsuhra cehrută." A clătinat din cap a supărare prefăcută, a încercat chiar să se îmbujoreze în obraz, dar nu i-a reușit. În treburile sale doar el este în măsură să stabilească măsura! Mihai Mihail a măturat o firimitură invizibilă de pe măsuța de mahon care se afla între ei, discuția nu mergea așa cum i-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
i se făcu foarte cald, bine că nu-și Încheiase mantaua, mai tuși o dată și zise: Așa, fără interpretare, n-am ști? Că s-a dat la televizor, În direct. Au fost morți... Am văzut cu toții... Ascultă, Gavrile! Dionisie se Îmbujoră la față. Degetele i se Încleștară pe tăblia mesei În căutarea unui punct de sprijin de care, după părerea lui Gheretă, un om care citește atâtea ziare s-ar fi putut lipsi. Cu pleoapele lăsate, nemișcat, parcă ar fi o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
timp vom căuta ceva mai bun. Ceva mai bun avea să Însemne plasator cu posibilități de avansare la cinematograful „Municipal”. Un post care Îi permitea să o vadă pe Marta și seara, o dată pe săptămână, când, Însoțită de părinți, intra Îmbujorată de emoție la proiecția de la ora opt. Dacă o Întreba ce mai face, ea Îi răspundea „bine, mulțumesc”. Până și iarna, când lumea mai suferă de frig. Avea dinți strălucitor de albi, gropițe În obraji, și tropăia ușor ca să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
aștepte dimineața împreună. Aha, ocazia să înceapă ceva între ei, pricepe Tano. Construiesc o imagine roz a lor. Proteguiți de membrana livingului, înconjurați de picturi, stînd de vorbă. Conversația se întinde ca ierburile crescute în iazul Dorobanț. Chipul lui Șichy, îmbujorat de sfială și de foc, pîinea prăjită, un tacîm scăpat, butucul prăbușit în jar, respirația gură la gură, dinții mici. Rusalin căutîndu-i cu limba gropițele din obraji. Șarpele casei ticăie ca un ceas demodat. Percepi iepurele rață și rața iepure
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Se bâțâiau și săreau de pe un picior pe altul și-și frecau mâinile de bucurie. Doar din profil, spatele lor aduse și umerii gârboviți le trădau vârsta. Fețele le erau întinse, radiante, aproape fără riduri, destinse și puternic râzătoare, obrajii îmbujorați de ninsoare. Băteau din picioare ritmic și se agitau ca niște păsări nerăbdătoare să-și ia zborul. Și-au luat în primire rând pe rând cadourile; pesemne fiecare dintre ei i-a spus sau recitat câte ceva lui Moș Crăciun, pentru că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
ca un bulgăre uriaș de gheață cu obrajii roșii, paralel cu drumul uneori înainte, uneori în urmă dar tot pe lângă el uneori aproape, uneori departe ocolind pădurea ca să răsară în față prin gura de peșteră a depărtării, tensiunea i-a îmbujorat obrajii pentru că urmărește dihăniile care nu o lasă până nu o zdrobesc și oglinda gheții o răsfrânge, o sfărâmă, cioburi de Lună sub copite, sar așchii de Lună înghețată. Un strigăt nefiresc opri caii din zborul avântat și spectrele se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
de bunătăți și o cană cu vin roșu. Eu nu beau, sare nepotul, sînt cu mașina. Dar eu beau, spune Cazacioc vesel. Vîntul mîngîia dealul lui Cazacioc și de jur împrejur era o priveliște de basm. Nevasta nepotului s-a îmbujorat, nepotul s-a smochinit a plictiseală și moș Cazacioc a tras un cazacioc. Puțin obosit, intră în bordei și iese cu o cutiuță acoperită cu catifea aurie. Am fost la Paris și am cumpărat un medalion pentru tine, pentru cînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
ne mai dăm o dată, m-a Înhățat tata confiscîndu-ne și sania. Dracu’ ne pusese să ne alegem traseul chiar pe lîngă crama În care-și exercita el autoritatea locală. Era pălincia comunală. Cald și mireasmă tare În beciul acela, bărbați Îmbujorați la față, voioși că nu mi se Întîmplase nimic rău, fiindcă pare-se că, de multă vreme, se chinuiau să ne dibuie. Tata a ieșit pînă la crama vecină să aducă pentru odorul lui recuperat niște vin, doar nu era
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
lua ochii de la minunea din fața ei... În timp ce o bărbierea, a Întrebat-o: ― Ia spune-mi, Stăncuțo! Tu știi ce-i acela un bărbat? Dacă ar fi fost lovită cu pleasnă de bici, nu ar fi tresărit așa. Și, cum era Îmbujorată după baie, s-a făcut stacojie, iar ochii o scrutau pe infirmieră ca și cum s-ar fi așteptat la cine știe ce urmare a acestei Întrebări. Infirmiera a Înțeles reacția „Arăpoaicei”... ― Fii liniștită, Stăncuțo. Te-am Întrebat și eu așaaa.... Când totul a
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
de o duioasă sărutare: Drum bun și ia seama la chiroșcă, fata mamei... fiind sigură că fiica nu o mai poate dojeni. În schimb fătuca, observând un zâmbet abia schițat în colțul gurii la o doamnă de-alături, s-a îmbujorat până în vârful urechilor și și-a fixat privirea asupra unui loc liber din spatele vehiculului, pe care s-a grăbit să-l ocupe pentru a se elibera de niște priviri mult prea insistente. Proaspăta liceană s-a liniștit totuși din momentul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
capete lor creanga bradului sub care se aflau și-a scuturat zăpada la adierea unei boare line, binecuvântându-le iubirea. Erau plini de zăpadă pe păr, pe ochi, pe buze, dar nu le păsa de această răcoare, fiindcă ei erau îmbujorați de căldura sufletească simțindu-și inimile bătând în același ritm. S au sărutat și s-au sărutat parcă să recupereze timpul irosit fără acest minunat dar al firii. La un moment dat, Cecilia desprinzându-și buzele a rostit ca pentru
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
de-acum, unde viața și moartea fuseseră unite până la identificare și unde Manfred își pierduse un număr neștiut din cei mai buni ani ai săi. Privirea sa interioară putea vedea sala redacției, unde domnea aceeași febră ușoară. Toți obrajii erau îmbujorați de trandafirii febrei, cei ce se aflau acolo încercau cât puteau să ascundă rănile lor secrete, iar distanța dintre viață și moarte era mult prea mică. Da, am zis, chiar așa trebuie să fie acolo. Fiecare loc de pe pământ trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
de fapt? Bart o lămuri calm: Sunt jurnalist. Jurnalist?! nu-și putu ascunde Arm mirarea. Da, jurnalist, confirmă el, nu este nimic neobișnuit în asta. Sper că nu ți-a crescut tensiunea arterială sau temperatura. Sper că nu te-ai îmbujorat la față... Pauză prelungită și stupoare maximă la celălalt capăt al net-ului. Apoi Arm replică mucalit, arătând că simțul umorului nu-i era nici ei străin: „Va să zică nu ești administrator de forum. Bravo!... Și m-ai lăsat să vorbesc
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
sfinte îl îndemnă să ducă mai departe dialogul. Desigur, simțea și o plăcere deosebită să o contrazică, Arm devenea întotdeauna foarte serioasă, preocupată să convingă, să vină cu argumente, și cum să nu-i placă să vadă fața aceea frumoasă îmbujorându-se de emoție și concentrare. Ce meserie mai ai și tu, remarcă el. Vezi, Biblia spune să nu te închini la nimic altceva decât lui Dumnezeu. Ea spune să nu-ți faci chip cioplit și să nu i te închini
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
iasă din ei balauri duioși, cu solzii neglijent-ruginiți, roiuri de zîne date-n zambila mă-sii, vrăjitori și vrăjitoare matlasate apetisant, călărind știuleii de porumb ai însuși Domnului Ion Creangă! Armata de verișoare (mă înrudeam cu tot satul!) dansa săltat, îmbujorată de plăcere, la orice mică întîlnire, incitată de admiratori, chiuind scurt, răsfățat, impudic - parcă erau străpunse toate deodată și învîrtite într-o frigare uriașă, alegorică. Tractoriști comuniști și beți conduceau tractoarele lor comuniste, deh!, cu remorcile doldora de pîini cît
Emil Brumaru „M-au eliminat de la grădiniță pentru că, iarna, trînteam fetițele în nămeți...” by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7573_a_8898]
-
tachina ușor oaspeții, se amuza pe seama unora și asta cu mult succes. Invitații hohoteau de râs. Eu nu-mi amintesc nimic, dar mi s-a întipărit în memorie un gest caracteristic lui: termina de spus bancul, rămânea răvășit, i se îmbujorau obrajii și se apuca cu mâinile de bărbie. Această combinație o arăta adesea - timiditatea și înclinarea sa spre tachinare erau însușiri ale tânărului Brodski.(...) Am plecat de la nuntă împreună. În Leningrad, la începutul nopților albe, pe la orele trei dimineața, cerul
Brodski: Drumul de la pierde-vară la laureat Nobel by Ludmila Stern () [Corola-journal/Journalistic/5895_a_7220]
-
oră. „Ce anume." „Chestia asta, să mă obosești, ai făcut-o înadins." „Ba nu", a mințit el. Era ridicolă Diana și chiar urâtă, cum nu fusese niciodată până atunci. Deși făcuse un duș și se odihnise puțin, avea încă obrajii îmbujorați de efort. Sânii ei i se păreau prea mici sau prea moi; Diana dintotdeauna cu ceva nou în ea îi apărea acum nu dezagreabilă, ci fadă, deloc atrăgătoare. Îl deruta faptul că tocmai sânii ei îl dezgustau acum, căci ei
Andrés Barba - Buna intenție by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/6158_a_7483]
-
Anca Murgoci Există persoane care atunci când beau alcool se îmbujorează intens, iar acest lucru ascunde un lucru cel puțin interesant. Până acum se spunea că este vorba despre o caracteristică genetică, legată de o insuficiență enzimatică. În prezent, medicii sud-coreeni au făcut o descoperire importantă - persoanele care se înroșesc la
Dacă te înroșești la față când bei alcool, trebuie să afli ASTA by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/63001_a_64326]
-
n-are emoții, e rațional și extrem de cultivat. Are o duzină de diplome, vorbește o duzină de limbi, e foarte dur - cel puțin așa mi s-a părut mie. Și la înfățișare e la fel. Atâta doar că e prea îmbujorat pentru un om care-și petrece viața în birou. Asta în treacăt fie spus! Am ajuns la Roma cu trei zile înainte de vizită. Nu-s pentru prima oară la Roma, o știu destul de bine și nu-mi place, în ciuda farmecului
Ludmila Ulițkaia Daniel Stein, traducător () [Corola-journal/Journalistic/5104_a_6429]
-
emisiunii "Punctul de întâlnire, pe Dinu C. Giurescu și Ilie Șerbănescu, contestatari ai proiectelor Roșia Montană și exploatarea gazelor de șist. În timpul dezbaterii de la Sinteza Zilei pe tema exploatării resurselor naturale, Ciuvică a spus că "mumia lui Lenin s-ar îmbujora puțin" dacă ar ști că ideile sale încă mai sunt purtate de minți ale secolului XXI. Analistul politic Radu Tudor a luat cuvântul, vizibil iritat de "jignirile" colegului de platou, și le-a cerut scuze academicianului și economistului în numele lui
Contre dure Radu Tudor - Ciuvică: ce l-a iritat pe jurnalist by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/66754_a_68079]
-
ghici ce... tocmai o opinie. Eu fiind telespectator mă gândesc că am dreptul" să am o opinie referitoare la o emisiune difuzată, a explicat Ciuvică. "Eu am o bănuială, o bănuială temeinică, că mumia lui Lenin din mausoleu s-a îmbujorat puțin pentru că, uite, n-a trăit degeaba", a adăugat președintele GIP. El i-a mai transmis lui Radu Tudor că "vinde pielea ursului din pădure cu aceste gaze de șist".
Contre dure Radu Tudor - Ciuvică: ce l-a iritat pe jurnalist by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/66754_a_68079]
-
datorită bărbii brunete, păreau mai mari și mai albi, și s-a uitat la Cook cu o privire hămesită, lingându-și buzele, de parcă ea însăși ar fi fost o prăjitură pe care tânjea s-o devoreze; iar Cook s-a îmbujorat și mai tare. După asta ne-a întrebat dacă aveam ceva de vânzare, căci se știa că oferea prețuri bune; așa că Agnes și-a vândut cerceii din coral pe care-i avea de la mătușa ei, spunând că-i erau inutili
Alias Grace () [Corola-journal/Journalistic/4738_a_6063]
-
găsește lui Moș Crăciun o origine medievală. El ar fi un urmaș al Sfântului Nicolae pe care reclama de la Coca-Cola l-a dezbrăcat de rasa călugărească și l-a împopoțonat în costumul roșu cu căciulă de blană, rotunjindu-i și îmbujorându-i obrajii palizi și supți de pe urma postului, ai predecesorului, totul după gustul american contemporan. Lăsăm la o parte detaliul că actualul Moș Crăciun poartă costumul cu pricina cu mult înainte de a exista Coca-Cola. Presupunem că alte observații ale Chiarei Frugoni
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4959_a_6284]
-
fi nici o îndoială: era Natașa, și el o iubea. Chiar din prima clipă, Pierre, fără voia lui, îi dezvălui și ei, și prințesei Maria, și mai cu seamă lui însuși taina pe care nici el nu o știa încă. Se îmbujoră de bucurie și de suferință. Și voia să-și ascundă tulburarea. Dar cu cât dorea mai mult să și-o ascundă, cu atât mai limpede - mai limpede decât cele mai explicite cuvinte - el își spunea sieși, îi spunea ei, îi
Lev Tolstoi - Război și pace - o nouă traducere () [Corola-journal/Journalistic/5564_a_6889]