226 matches
-
utopii. Norocul nostru a fost o pană a mașinii Securității de la Pitești, care se afla în drum spre Rucăr și, cum spuneam mai sus, înțelegerea, bunătatea șefului de post, plutonier-major Vasile Codreanu, de loc din Puchenii Dâmboviței și care se împământenise la Rucăr și devenise om al satului (până când, ceva mai târziu, va fi ostracizat din pricini oarecum asemănătoare). Săracul și-a dat seama de „pritoceala aghesmuită”cu lichior și bere a aparatcik-ului care ancheta cu spirit de gauleiteri gestapoviști cazul
BONGOLA, BONGO-CHA-CHA-CHA CU... CÂNTEC ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366822_a_368151]
-
s-a cam pervertit, nu neapărat fiindcă orașul a fost dat pe mâna oltenilor, dar pentru că s-a aciuat multă lume de strânsură prin el, port fiind, eu însumi sunt, că veni vorba, străin, grec de obârșie. Dar m-am împământenit, vorba aceea, după atâta amar de vreme. Numai numele ce mă mai dă de gol, în rest ... Brânzoaice caldeee!... Brânzoaice caldeee!... Haideți la brânzoaice, lovi-v-ar foamea! Un tânăr tuciuriu, cu hălățel alb și bonetă așișderea, împinsă pe ceafă
MEDEEA DE PE ISTRU (1) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366789_a_368118]
-
Tică, Elena și Ion (Țică) Botorog, Ionel și Neta Istrate, Geta și Ion Stelea, Mariana și Tiberiu Lambescu, Maria (Rica) și Nicolae Rucsanda, Ion (Ninel) și Elena Bucur, Petrinia și Ion Mădulărea, etc. Cei mai mulți dintre ei rucăreni de baștină, alții împământeniți prin căsătorie sau îndrăgostiți de frumusțea peisajului, de acțiunea benefică pentru sănătate a aerului și climei, de ospitalitatea, bunătatea și solidaritatea oamenilor, alții din considerente pur personale. Nici unii dintre ei nu și-au dat proprii copii să frecventeze alte școli
COOLEGII MEI, SOŢII RICA ŞI NICU RUCSANDA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367041_a_368370]
-
atributul solemn al unei restituiri inedite, undeva pe un câmp de la marginea orășelului Ceres, la sud de Modesto. Merg împreună cu Elena și Darrell după ce mă vor fi convins cu greu, ei se duc de vreo 6-7 ani însă “obiceiul” este împământenit de mai mulți ani și are rezonanțe de o smerenie vădită în orișicare participant. Vin cu mașinile încărcate, ei care de regulă nu călătoresc în mașină mai mult de doi și atunci destul de rar, cu copilași în cărucioare sau în
CRĂCIUN LA CERES ÎN CALIFORNIA! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 177 din 26 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367252_a_368581]
-
acordă premiul de popularitate. Măiestrit de către maestrul Cornel Borza, ca de către nimeni altcineva, cântecul bihorean zboară la bolta sufletelor tuturor, interpretul fiind iubit de tot neamul românesc, indiferent de provincia în care, prin destin ori alte diverse conjuncturi s-a împământenit unul sau celălalt dintre români. Însă, ca specific de identitate folclorică, repertoriul și interpretarea luminată de originalitate și valoare a lui Cornel Borza, aparține zonei colinare a Bihorului, ca reprezentant al folclorului din satul Borșa, comuna Săcădat - zona de folclor
CORNEL BORZA. TREZORIERI AI PATRIMONIULUI MELODIC FOLCLORIC AL NEAMULUI ROMÂNESC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/364710_a_366039]
-
CORNELIU TINCU S-A ÎNTRERUPT Autor: Tiberiu Cosovan Publicat în: Ediția nr. 66 din 07 martie 2011 Toate Articolele Autorului „Zborul colorat” al artistului plastic Corneliu Tincu, „un exponent de marcă al etosului românesc în arta contemporană care s-a împământenit la Gura Humorului”, s-a întrerupt duminică dimineață. A uitat să soarbă din clondirul sigilat care conținea “elixirul tinereții fără bătrânețe și al vieții fără de moarte” La numai câteva luni după expoziția retrospectivă organizată în contextul aniversar al împlinirii vârstei
„ZBORUL COLORAT” AL MAESTRULUI CORNELIU TINCU S-A ÎNTRERUPT de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 66 din 07 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349040_a_350369]
-
de douăzeci de ani, o femeie cu care în orice moment avea o deplină încredere să se consulte, pentru că o asculta cu atenție, n-o ridiculiza niciodată, n-o critica vehement, ci o trata cu îngăduință, cu un firesc și împământenit bun simț, indiferent care ar fi fost subiectul discuției. Desigur că ăsta era și secretul unei prietenii reușite: să te comporți cu celălalt cu căldură, compasiune, înțelegere, respect, bun simț, să nu-l faci să se simtă inferior vreodată, să
CAP. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361907_a_363236]
-
misterul Mântuirii, pe care numai Ea l-a facilitat a se împlinii. Este un adevăr de credință, este culmea Glorificării trecând direct de la 'viața la "Înălțare, depășind chiar acele stări ale morții și chiar ale Învierii, așa după cum s-a împământenit de la Isus, care a vrut să indice înainte de toate, culmea culmilor vieții - "Învierea"! E adevărul de credință împământenit încă de la primele veacuri ale apăriei Sfintei Biserici, ori ceea ce a apărut după aceea... începând de la prima schizma a Biserici, numită de
ADORMIREA MAICII DOMNULUI de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 958 din 15 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366471_a_367800]
-
Pornind de la numele topice întâlnite în zona în care viețuiește și de la informațiile culese din documente de epocă sau din alte izvoare, inventivul autor găsește motive suficient de credibile pentru ca întâmplările narate să pară autentice și, de ce nu, să se împământenească în memoria locului, îmbogățind un tezaur etnofolcloric prețios, însă puțin explorat până acum. Fie că i-o șoptește într-o seară „un pui de cerb care venise să se-adape în apele Trotușului“, fie că el însuși este cel „dăruit
LECTURI ALEATORII. BASNE TROTUŞENE de LEONID IACOB în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366509_a_367838]
-
număr de elemente grecești și sud-dunărene întreprinzătoare care reușeau să acceadă la dregătorii și ranguri și în Oltenia. Tuturor acestora li se adaugă slujbașii și dregători domnești originari din Muntenia, trimiși în Oltenia pentru perioade mai lungi și care se împământeneau aici prin căsătorii cu fiice de boieri, dobândire de moșii ș.a. Dar cea mai importantă preocupare, ambiție și tentație pentru boierii Olteni era și în Epoca Brâncoveanu, dobândirea marilor dregătorii ale Țării Românești de membrii ai Sfatului Domnesc și asimilate
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352358_a_353687]
-
grada elvețiană va rămâne doar o amintire, în ciuda faptului că administrația statului papal de la Vatican nu acordă nici un sfânt pentru serviciile prestate de aceasta. ►de aceea, este și primul Papă exuberant, simplist, om printre oamenii de rând, renunțând la etichetele împământenite de milenii, a băgat în sperietii gărzile de corp: "Celebra Gardă elvețiană și jandarmeria Vaticanului, care se ocupă de siguranță suveranilor pontifi, vor trebui să se resemneze: primul Papă latino-american a dat dovadă din primele zile ale pontificatului sau de
UN PAPA FERICIT! (II) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350568_a_351897]
-
6 al proiectului acestei Constituții, conform căruia "religia nu poate fi un obstacol la împământenire". Moldovenii, cei mai năpăstuiți români în fața rapacității evreilor, au înaintat proteste Adunării Constituante, cerând să nu se dea drepturi politice evreilor și să nu fie împământeniți. O serie de manifestații anti-evreiești s-au lăsat cu arestări, iar evreul francez Isaac Adolf Cremieux (președinte al Alianței Israelite și fost ministru în "guvernul provizoriu"de la 1848 din Franța) se deplasează la București și are o consfătuire intimă cu
CAP. 3 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355858_a_357187]
-
dantelăriile și broderiile erau destinate doar împodobirii locuințelor, încet, încet, cei mai îndrăzneți dintre localnici au început să cutreiere lumea, ducând cu ei cu colecții întregi din aceste adevărate măiestrii artistice. Renumitul stil de coasere-brodare se presupune că s-a împământenit aici, fiind preluat în antichitate de la asirieni. Chiar dacă nu se poate localiza în timp acest meștesug, vechimea lui este incontestabilă; unele obiecte de ceramică veche au încrustații și picturi care imită stilul „Lefkaritiko”. Mult mai târziu, venețienii l-au „împrumutat
LEFKARA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355004_a_356333]
-
munca și amintesc aici faptul, că în zilele de peste an, obiceiurile, diversificate, alăturate dorinței omului, au înscris în calendar un timp al torsului, al țesutului etc., despre care femeile de la țară cunosc aceste lucruri. Ritualul sacrificării acestui animal s-a împământenit atât de puternic în obiceiurile românilor încât a devenit tradiție, ce au sanctificat-o prin ceremonii domestice, ridicate la nivelul unui sacru ritual. 14.11.2011 Referință Bibliografică: SĂRBĂTOAREA DE IGNAT ÎN SATUL ROMÂNESC / Ștefan Lucian Mureșanu : Confluențe Literare, ISSN
SĂRBĂTOAREA DE IGNAT ÎN SATUL ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355177_a_356506]
-
Răni care odată cicatrizate, l-au îndemnat din nou la luptă. Cel care încărcat cu medalii, după războiul de Independență, nu s-a dus după glorie. S-a dus la Mănăstire. Istoricul: În drum, o mulțime încearcă să evite ideile împământenite de o mai multă vreme în România, unde tradițiile, munca, cinstea, patriotismul...purtau rang de virtute și nu eram codași ai Europei. Călătoru: Purta întrebările după el: - De ce astăzi fleacurile, negativismele, aburelile, olălăielile... prostioarele metaforizate, sexul, au cea mai mare
MONUMENTUL DE LA …URSOAIA! (LUMINA DE LA CERNICA STRĂLUCEŞTE ŞI ACASĂ) TABLOUL (SCENA) 2 de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370900_a_372229]
-
mărturia împăratului), nu a fost vreodată rănit de săgețile dușmanului. (Viața lui Constantin cel Mare, cartea a 2-a, cap. 7, PSB, vol. 14, Ed. I.B.M. al B.O.R., București 1991) Împăratul Constantin a înțeles rapid marea înșelare a politeismului împământenit de milenii, în care se bălăcea și se cufunda tot mai adânc și Roma păgână, precum și predispunerea înaintașilor săi-cezari, despoți-tirani la ura, prigoana, persecuțiile și uciderea creștinilor, aleșii Împăratului Dumnezeu-Iisus Hristos. Așadar, Constantin a trecut de grabă și necondiționat sub
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
s-au insinuat (nu fără prejudecăți), ubicuitățile și cutumele din țara de origine (Irlanda) au devenit puțin dezirabile, ele trebuind adaptate sau lepădate. Cum se spune, nimeni nu venea dinspre vreun țărm vidat de obișnuințe și urâciuni, pentru a se împământeni într-un spațiu defrișat de inconsecvențe și năsărâmburi, aparținând unui timp moralmente imaculat ! Pregătirea întâlnirii cu cuscrii a urmat cu minuție o anumită cale protocolară și cunoscându-mi puțina trecere pe care o acord unor atari “prețiozități solemne” începusem nu
NUNTĂ SÂMBETISTĂ ÎN CALIFORNIA! (5) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357302_a_358631]
-
grecești și sud-dunărene întreprinzătoare care reușeau să acceadă la dregătorii și ranguri și în Oltenia( anexele I-II). Tuturor acestora li se adaugă slujbașii și dregători domnești originari din Muntenia, trimiși în Oltenia pentru perioade mai lungi și care se împământeneau aici prin căsătorii cu fiice de boieri, dobândire de moșii ș.a.(anexele I-II). Dar cea mai importantă preocupare, ambiție și tentație pentru boierii Olteni era și în Epoca Brâncoveanu, dobândirea marilor dregătorii ale Țării Românești de membrii ai Sfatului
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
327 din 23 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Zile de arșiță, zile de sete, se topesc nisipurile deșertice ale lunii pe boabele de muștar ale soarelui, istovindu-se-n căutatele ape. Se zbuciumă sângele urcând prin rădăcinile copacului din trup, împământenind sămânța coaptă cu irizări cuibărite-n miez. Alunecă prin simțurile mele uscate firul de apă-n dans, izvorul câmpiei, încremenite fibre atinse de pîrjol, așteaptă să respire ploile repezi. Tu-mi apleci cumpăna-n interior până-n limpede ochiul fântânii și
ZILE DE VARĂ de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358801_a_360130]
-
totul, suferă totul, înțelepțește totul... , este aducerea aminte a unui discipol care l-a venerat. Și pe care continuă să-l readucă printre noi, cei care l-am iubit... Emil Nica (1950) Este născut la Stroești în anul 1950 și împământenit prin căsătorie la Rucăr din anul 1972. A fost mulți ani director la Clubul elevilor din Rucăr și director al Școlii generale nr. 2 din Rucăr. Începând cu anul 2003 a fost numit director al Școlii generale nr. 1, unde
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXXV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 343 din 09 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359514_a_360843]
-
un parlamentar nou ales, a venit cu o propunere , care a făcut să le sticlească ochii celor mai mulți dintre colegii săi din înaltul for legislativ. Respectivul a lansat în Parlament o inițiativă cât se poate de rațională pentru modul de gândire împământenit pe acel tărâm, el dorind, nici mai mult, nici mai puțin, decât dezincriminarea „valorilor” real apreciate de popor, respectiv, furtul, înșelătoria, falsul, evaziunea, trădarea, minciuna etc. și scoaterea lor de sub incidența Codului penal. În același timp, a propus incriminarea celor
POVESTE de LIVIU GOGU în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360066_a_361395]
-
au lăsat ca moștenire germanilor exploatările miniere din regiunea Rinului, din munții Taurus și Erz. Este probabil că aici să fi avut loc transformarea salutului roman „Fortuna Salutaris" în germana „GLÜCK AUF" (Noroc bun), salut care a fost preluat și împământenit și în mineritul românesc prin colonizarea minerilor aduși tocmai din regiunile miniere ale Germaniei- Köln, Eiberenfel sau Mainz. În „De Re metalica" de Georgius Agricola din 1556 nu se regăsește cuvântul de Gluck Auf, ceea ce face să credem că salutul
SFÂRŞITUL LUMII ÎN ANUL 2016 (AGONIA ŞI DECESUL UNEI LUMI) (PARTEA A ŞASEA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1809 din 14 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360139_a_361468]
-
au putut sta cu mâinile-n sân, după toate aceste șoapte care îi ocoleau. I-au descusut pe câțiva căldărari din preajma celor care păstrau taina și, astfel, au aflat identitatea celor doi făurari ambulanți și locul în care s-au împământenit ai lor. Ajunși într-un sat de lângă Roznov, la vatra statornică a nomazilor veniți dinspre părțile Nistrului, cei doi frați miroslăveșteni găsiră acolo un bătrân căldărar care-și pierduse de mult graiul. Ori, poate, se prefăcea că i s-a
FANTASMA SOLDATULUI NEÎNTORS DE LA RĂZBOI (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 454 din 29 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359725_a_361054]
-
Kentucky, Tennessee, Virginia, Virginia de Vest, Pennsylvania și o mică fărâmă din nordul Georgiei), unde în văile fertile s-au stabilit încă din secolul XVII imigranți irlandezi, scoțieni și englezi. Fiindcă zona nu are terenuri întinse, aici nu s-au împământenit plantațiile și nu au fost aduși sclavi negri. Majoritatea populației a rămas pentru secole cea de proprietari de ferme mici, crescători de animale, muncitori forestieri și - mult mai târziu - de mineri. Primii veniți au adus cu ei instrumentele muzicale cu
Blue Grass, muzica zonei Apalașe () [Corola-blog/BlogPost/338816_a_340145]
-
plasament „Mihail și Gavril” din orașul Solca tainele exprimării prin desen și culoare și meșteșugul mânuirii dălții în căutarea formelor ascunse în fibra lemnului. Meșterul cu brațe vânjoase Meșterul cu brațe vânjoase, care a plecat din Cajvana și s-a împământenit în orașul Solca, povestește că, în copilărie, mergea la un unchi de-al său care picta prapuri bisericești și-și spunea, privind la chipurile de sfinți care răsăreau treptat pe pânză, c-ar putea să facă și el asemenea lucruri
TALENT, PASIUNE ŞI MEŞTEŞUG de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341685_a_343014]