177 matches
-
cetățean român. Așadar legile de împămîntenire sânt legi simple, cari sânt nule dacă nu sânt în deplin acord cu Constituția. O împămîntenire votată în neconformitate cu condițiile de împămîntenire înscrise în Constituție e nulă și neavenită. Prin urmare "biuroul de împămîntenire" n-are viitor lucrativ spre marea părere de rău a inimelor liberale-naționale și esclusiv patriotice. {EminescuOpX 336} Acest punct de vedere a fost apărat c-o argumentațiune strâns logică și științific exactă de către d. Conta în ședința de ieri a
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
acelora? Va avea oare efect în privința familiei militarului mort? Nicidecum; pentru că, după principiele stabilite de Codul nostru civil, naturalisarea tatălui nu trece decât asupra copiilor născuți în urma naturalizărei. Naturalizarea acestor izrailiți militari nu poate trece la copiii lor născuți înainte de împămîntenire. Dar dacă s-ar interpreta legea de față în sensul că calitatea de român trece și la copiii soldatului izrailit născuți înaintea votărei acestei legi, atunci am călca principiul stabilit de noi la revizuirea Constituțiunei noastre; ar fi adică a
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
înțelegem pe roșii: oameni cari n-au nimic, sau săraci sau scăpătați, cari vor să facă avere prin mijlocul statului. Așa de es. d. Fleva e geambaș de cai, arendaș neplătitor a mai multor moșii ale statului, deschide biurou de împămîntenire și vrea să se facă și ministru. Rezon! De ce să nu fie? Nu e de ai noștri? Nu e din popor? E un punct de vedere pe care-l dezaprobăm, dar îl înțelegem logic vorbind. Dar Centru? Ce-nsemna Centru? Daca
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
înțelegem pe roșii, oameni cari n-au nimic, sau săraci, sau scăpătați, cari vor să facă avere prin mijlocul statului. Așa, de esemplu, d. Fleva este geambaș de cai, arendaș neplatnic a mai multor moșii ale statului, deschide biurou de împămîntenire ș. c. l". {EminescuOpX 348} Vă întreb: La atâta sărăcie de argumente ați ajuns încît în polemica d-voastră să nu găsiți alt mijloc de luptă decât acel al personalităților? Și atât de puțin luați în serios misiunea ziaristicei și
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cu plata câștigurilor. Consultând aceste registre ați fi putut constata asemenea în care partidă se găsesc mai mulți păsuiți în paguba statului, între nobilii conservatori sau între mojicii radicali. Cât despre afirmarea d-voastră că am deschis un biurou de împămîntenire, insinuând că aș putea face un trafic din datoria mea de mandatar al țării, eu stimez prea mult pe concetățenii mei ca să bănuiesc că s-ar găsi în orice partidă un român cu suflet atât de jos și vă desfid
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
întrebările pe cari d. Fleva și le pune, căci a răspunde la ele ar însemna a ne substitui proorocilor partidului roșu și a uzurpa drepturile câștigate ca învățător al partidului de către d. C. A. Rosetti. O singură observație: Biuroul de împămîntenire i-l atribuie d[-lui] N. Fleva nu noi, ci "Ștafeta" din Iași. Primo: "Ștafeta" ca organ liberal și guvernamental, ni se părea că nu va putea aduce o calomnie asupra unui deputat asemenea liberal și guvernamental; Secundo: "Ștafeta", ca
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
terminată după pofta inimei d-lui Brătianu și după ce d-nii deputați au dat dovezi splendide și suficiente despre elasticitatea tinerelor lor conștiințe în cestiunile vitale ale țării, se va începe un alt joc de bursă în toate diminețele, acela al împămîntenirii individuale. Se aude de ex. că d. Brătianu, cu ocazia votului răscumpărării, nu aștepta decât o probă oarecum supremă de docilitatea și elasticitatea conștiinței ciracilor săi în cestiunile cele mai grave și acum, această siguranță câștigată, se va începe realizarea
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
din 1879. Numit la Universitate, el a predat nu numai cursul de fizică pentru care era numit, ci cincisprezece ani și cursul de chemie, acest din urmă gratis, până la înființarea catedrei de chemie, ocupată azi de d. Poni. Legea de împămîntenire a lui Șt. M. s-a promulgat abia în fevruarie 1868. Pe motivul că numai de la data împămîntenirii i se poate da pensia, Comitetul Casei pensionarilor nu a recunoscut văduvei și copiilor nici un drept la pensiune. Scrierile lăsate în urmă
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cincisprezece ani și cursul de chemie, acest din urmă gratis, până la înființarea catedrei de chemie, ocupată azi de d. Poni. Legea de împămîntenire a lui Șt. M. s-a promulgat abia în fevruarie 1868. Pe motivul că numai de la data împămîntenirii i se poate da pensia, Comitetul Casei pensionarilor nu a recunoscut văduvei și copiilor nici un drept la pensiune. Scrierile lăsate în urmă sunt: Un compendiu complect de fizică, care e o prelucrare a Fizicei Mueller-Pouillet și un compendiu de chemie
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
și un singur Costinescu ia din spinarea poporului românesc de zece, de douăzeci de ori cât lua un boier mare de pe atunci, și pentru ce? Pentru că cumpără în numele statului cu 60 procente hârtii depreciate cari fac 18 procente, pentru că propun împămîntenirea străinilor pe categorii, pentru c-au făcut negustorie de vorbe treizeci de ani încoace. Așadar 8 1/2 milioane lua guvernul așa numit al boierilor de la exploatatul popor; în Moldova cam tot pe atâta, deci, luând maximul, ajungem la 17
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cauză d' a bănui motivele schimbării. Prințul director de bancă ori de drum de fier nu vrea să se facă, pensie reverisbilă n-a cerut, răscumpărare de drum de fier n-a propus, naturalizare pe categorii cu anume birou de împămîntenire n-a voit, c-un cuvânt tendența de-a face avere în socoteala patriei n-am putut-o descoperi pîn' acum la d-sa. Dar motivele schimbării sale sunt plauzibile sau nu? îl privesc. Pe noi nu ne privește din
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
portofoliu. Până azi am avut tot ministerii de resort. De azi nainte vom avea unul care-n momentele când nu va tăia bondarilor frunze se va ocupa în special cu toate cestiile lucrative: cu interesele lui Strusberg, cu răscumpărările, cu împămîntenirea en masse a ovreilor, cu colonizarea țării cu nemți, cu sporirea lefurilor și cu alte lucruri și plăcute, și folositoare. Noi, poporul românesc de plugari, păstori și prisăcari, am fi avut în adevăr nevoie de un ministeriu al nostru special
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
plătește această negustorie? Cine nu știe afacerile scabroase (sau scârboase pe romînește) săvârșite de corifeii partidului, rechizițiile Mihălescu - warszawsky rămase nepedepsite, jocurile la bursă cu ocazia răscumpărării căilor ferate și a acțiunilor Băncii Naționale, bacșișurile luate cu ocazia {EminescuOpXII 129} împămîntenirilor evreilor denunțate prin presă de însăși victimele? Pe lângă acestea oricare deputat sau senator roșu, fie omul cel mai mărginit sau cel mai necinstit, ceea ce se întîmplă mai adeseaori, este un mic satrap în județul său. De este proprietar, numai tocmelele
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Și adevărul este că străinii ar fi prea exigenți daca n-ar fi mulțumiți de d. Brătianu! Nu le-a dat oare tot ce-au cerut? Nu a dat Rusiei Basarabia; Germaniei, răscumpărarea drumurilor de fier; Austriei Arab - tabia; tuturor, împămîntenirea evreilor? Nu, nu! Străinii nu pot să nu iubească pe d. Brătianu, căci niciodată nu vor găsi în această țară un guvern așa de slugarnic, așa de gata a le îndeplini toate dorințele! Dar d. Brătianu este obosit, ne zice
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
să fie dizolvată după atâtea fapte meritorii pe cari le-a comis. Iată ceea ce foaia oficioasă nu înțelege deloc. Auzi, dizolvată? O Cameră ai cării membri s-au îmbogățit cu ocazia răscumpărării, o Cameră în care există tainice biurouri de împămîntenire, unde cu bani peșin fiece izraelit {EminescuOpXII 147} de treabă poate câștiga onoarea și avantajele cetățeniei române fără a fi îndeplinit condițiile înscrise în Constituție? Auzi, dizolvată o Cameră care, fără rezistența opoziției întrunite, era să împămîntenească propunerea Costinescu cu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
a republicanilor de la Ploiești și încheind cu virtutea jocului de bursă, pentru titluri 6 la sută? Ce bine bunăoară s-a purtat Camera actuală în cestiunea evreilor? Trebuie s-o credem; Romînul" o zice: Absurditatea că maioritatea ar fi voit împămîntenirea în masă sau chiar pe categorii este vădită; daca ea ar fi voit în adevăr aceasta, ar fi făcut-o, deoarece era maioritate. Auzi d-ta? Va să zică era maioritate și putea face orice poftea. Da, în adevăr era maioritate, dar
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
între maioritatea roșie (simplă, nu de două treimi ), care voia să dea totul. Nu propunerea maiorității, cunoscută sub numele de categoriile Costinescu, au fost admisă de Adunări, ci, pentru a se avea unanimitatea, s-au stors de la opoziție minimul posibil, împămîntenirea personală pe baza unor condiții înscrise în Constituție. Numai minimul posibil, formulat de deputați opoziționali din Iași, au putut întruni maioritatea necesară. Cu simpla maioritate roșie Camera era constituțional incapabilă de-a da vro hotărâre; ar fi trebuit deci dizolvată
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
buget. Degeaba lumea se zvârcolește, arătând că la 1848 nici nu era născută, că, de când e, n-a avut a face nici în clin nici în mânecă cu roșii și se știe nevinovată de conivență or complicitate cu birourile de împămîntenire, că-i e silă de onoarea problematică de a fi priviți de concetățenii lor ca spioni ai guvernului central sau ca agenți electorali ai lui Warszawsky! Toate sunt în zadar. Suplica măsluită se publică în "Romînul" și vorbe oncțioase de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
urca prețurile, nu a înmulți sau adăoga bunurile și valorile. Cât despre noi, lăsăm "Romînului" lucrativa sarcina de-a face reclamă pentru Creditul Mobiliar, precum a făcut-o pentru Stroussberg, pentru răscumpărare (cea mai populară cestiune... impusă de la Berlin), pentru împămîntenire (categoriile costinescu ), și ne permitem a ruga pe samsarul cointeresat al afacerii ca să nu ne mai domirească. Ne domirim noi singuri cu mult mai bine. [23 iulie 1881] [""PESTHER LLOYD", OFICIOSUL... "] "Pesther Lloyd", oficiosul ministeriului unguresc, ne spune că în
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
d' a recunoaște dreptul de cetățenie acordat la mai mulți străini de către puterea legiuitoare, pe baza Constituțiunii, criticând pururea legile respective și atrăgând prin discursuri învăpăiate ura și disprețul cetățenilor, și asupra împămînteniților și asupra puterii legiuitoare, care-a acordat împămîntenirea. Acest caz s-ar putea lua drept un act de rebeliune, deoarece se refuză recunoașterea legilor votate de Corpurile legiuitoare și sancționate de puterea esecutivă, după formule constituționale. Vom observa la punctul întîi că bunurile cedate de stat comunei Iași
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
pe noii săi cetățeni. Dar oare consiliul comunal e de vină dacă deputații guvernamentali iau mită și pretind mită ca să încetățenească oameni ce nu împlinesc condițiile stipulate de Constituție? Vina consiliului comunal e că în Cameră există oculte biurouri de împămîntenire cari pentru bani ar încetățeni și pe dracul! O lege votată de Adunare trebuie să fie în acord cu Constituția, Nefiind în acord, ea e nulă și neavenită și nimeni nu poate obliga nici pe cetățeni, nici pe consiliile comunale
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
o politică sănătoasă de conservare națională. De ani întregi durează molestarea Corpului electoral. Pentru acest scop, s-a înființat un jurnal evreiesc susținut din fonduri secrete, s-a numit prefect de poliție un om care, pentru mită, susținea în Cameră împămîntenirile, s-a creat un anume secretariat la Ministerul de Interne, ba s-a nimicit chiar moralicește fostul ministru al instrucției prin friponeria cu care trădă grupul politic ce-l ridicase la guvern. Iată în adevăr creșterea ce o dă partidul
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
timpii Basarabilor cu anume privilegii, sunt familii evreiești, puține în adevăr, dar vechi, cel puțin de după Petre cel Șchiop, apoi maghiari, germani, mai știm noi ce. Ei bine, la toți aceștia, pentru ca să exercite drepturi politice, se cer încă formalități de împămîntenire. Întrebat-au oare cineva daca d. Fleva, Caligaris, Giani, Carada, Cariagdi, Pherekydis, Culoglu etc. sunt împămînteniți în regulă? Ne rămășim că cei mai mulți dintre ei sunt neîmpămînteniți, au fost până ieri supuși turcești și grecești, azi supușii nimărui. Chiar d. Rosetti
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
o contestare a suveranității României. Astfel d. C. A. Rosetti, pentr-un interes momentan, nu pregetă a opta pentru cetățenia turcească, lovind în față suveranitatea pretinsei sale patrii. Iată în adevăr unde am ajuns. De la români ardeleni ori macedoneni cerem împămîntenire. De la Flevas, Giani, Carada n-o cere nimenea. [17 - 18 august 1881] {EminescuOpXII 297} [""PESTHER LLOYD" POLEMIZEAZĂ... "] "Pesther Lloyd" polemizează cu "Neue freie Presse" asupra unui articol în care această din urmă foaie luase apărarea României în contra articolelor ungurești. Foaia
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
30. În nici un caz rabinii și mai marii evreilor nu-și pot aroga vro jurisdicțiune sau dirigerea de moșteniri pupilare. 31. Evreilor străini nu le e permis a se așeza în statele noastre până ce nu vor fi câștigat dreptul de împămîntenire prusian. 32. La câștigarea drepului de pămîntenie nu pot ajunge decât după propunerea guvernământului provinciei în care vor să se așeze și cu, aprobarea ministerului nostru din lăuntru. 34. Evrei străini nu pot fi primiți nici ca rabini, nici ca
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]