177 matches
-
necesitatea comunicării, a instrucției reciproce, în beneficiul întregului. Blajul și tiparul românesc se ridică astfel la nivelul artei tipografice contemporane din Transilvania, valorificând experiența lui homo novus. „În realizarea acestui plan (din care nu lipsea cultivarea alianței cu romano-catolicii și împământenirea tiparului latin la români - n.n.) episcopul (Aron - n.n.) a fost sprijinit și materialicește de către tezaurarul Bornemisza Ignăc, protectorul Bisericii Unite, și de Friedrich Wilhem Dietrich, consilier al Camerei Aulice și al Tezaurariatului.” (Jakó) Ce ne divulgă această ridicare a exigențelor
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Olahus, primul umanist de origine română, Aninoasa-Gorj, 1939, p. 13. Istoria Clujului, Cluj-Napoca, 1974, pp. 146-147. Dankanits Ádăm, XVI szăzadi olvasmănyok, București, 1974, pp. 18-20. Autorul apreciază că marea cotitură survenită în viața intelectualității transilvănene se datorează întâi de toate împământenirii; el vorbește de consolidarea unei burghezii, cu rolul decisiv pe care l-ar fi avut aceasta în dezvoltarea eonomică și în mișcarea spirituală din acest secol. Or, breslele meșteșugarilor sau corporatiilor negustorilor brașoveni, sibieni, medieșeni, clujeni, bistrițeni, sighișoreni erau totuși
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
lunga deschidere de vorbe forma pentru ea tot atâtea bandaje secționate de curgerea zilelor, cu care-și oblojea nerostitele răni sufletești, căci cu plecarea Margăi Popescu se ștersese și ultima rudă ce-i mai deschidea ușa și care-i amintea împământenirile spiței ce-i urca, sub control până spre mijlocul veacului trecut, rânduitori de cherestea sau cereale și negustori modești, toți de aici din părțile Levantului, cât despre spița soțului, nici unul - pieriseră mult înainte în pulberea câmpiei răsăritene. Era acum veselă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
extrem de diverse, precum și cauzele care le sunt atribuite; întâlnim sintagme precum pesimism / optimism cultural, mundan, social, situațional, dispozițional, cronic, recent ș.a. Wallerstein (1996:7) vorbește de pesimism mundan ca despre un mod de a vedea "lumea socială ca imperfectă" și împământenirea credinței că a rămâne așa și de optimism mundan ca despre o credință în posibilitatea îmbunătățirii lumii sociale. Bennet (2001) discută conceptul de pesimism cultural ca o chestiune de dispoziție psihologică sau biologică. Sandu (1999:44-7) diferențiază între pesimism cronic
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
secolului al XVIII-lea, când majoritatea marilor culturi europene au urmărit în mod programatic impunerea clasicismului în spațiul propriu pentru a duce la o regenerare, revitalizare spirituală. Poeticile lui Gottsched, Luzán sau Muratori sunt tocmai concretizarea acestor aspirații către o "împământenire" a modelului clasic, care să funcționeze drept un impuls pentru literatura autohtonă care, în acel moment istoric, se afla într-o postură net inferioară celei produse de Franța Regelui Soare. Aceeași viziune însuflețește spiritele pașoptiștilor români care la aproape două
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
din filozofia universală, de o apreciere deosebită bucurîndu-se Dimitrie Cantemir (prin calcurile sale pentru traducerea categoriilor lui Aristotel: ceință, feldeință etc.), dar și alți învățați din vechime, precum Eufrosin Poteca (la care remarcă pe estime). Atitudinea aceasta este specifică literaților, "împămîntenirea" noțiunilor filozofice prin cuvin-te analizabile nefiind, de fapt, cum crede Noica, o reconstrucție a filozofiei, ceea ce ar presupune și reconstrucția noțiunilor, ci numai o reconstrucție de forme lingvistice predispuse la interpretări intuitive. Dar, printr-o asemenea atitudine nu se
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
să ducă la imagini-ghid, precum hărțile sărăciei la nivel de județ, de comună sau sat. Ulterior, până în 2002, să văd cum este cu sărăcia comunitară, facilitarea, capitalul social, birocrația, prejudecățile, experții, antreprenorii sociali promotori ai dezvoltării comunitare și granturi în împământenirea unei instituții de circulație mondială, în contextul de aici, ca membru în Consiliul Director al Fondului. A fost destul de greu să mai joc acum rolul cercetătorului obiectiv, care face o evaluare neutră a acestei instituții. Și totuși, am acceptat invitația
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
obiecte ritualice care prezic destinul noului născut: o rămurică de busuioc de la Ziua Crucii, bani de argint, o floare de bujor, lemnul Domnului, o bucățică de fagure de miere, una de pâine, zahăr, un ou, lapte dulce, agheazmă. "Cuvântul" consacră "împământenirea" noului-născut, realizând un posibil portret al destinului: "Scump ca argintul,/ Dulce ca mierea, / Bun ca pâinea, / Sănătos ca oul, / Rumen ca bujorul,/ Atrăgător ca busuiocul, / Și alb ca laptele" sau "Să fie sănătos / Și norocos / Și mintos / Și voios / Și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
serviciu. De atunci sunt patru luni jumătate și nu i s’a dat nici un rezultat, pe motiv că a fost sionist și a fost deportat în Germania”. O acuzație extrem de gravă, avându-se-n vedere „contribuțiile” aduse de evrei la împământenirea comunismului sovietic pe meleagurile noastre, de aici ordonarea urgentă a unei anchete la susnumita instituție pentru aflarea adevărului. Iată răspunsul Oficiului de Plasare a Brațelor de Muncă Vaslui: „La adresa dv. no. 612 din 06 iulie 1949, vă comunicăm că în
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
circa 400 de evrei, atrași de acțiunea de colonizare în Argentina a baronului Hirsch. Este cunoscut faptul că, până la sfârșitul Primului Război Mondial, statul român a avut o politică extrem de reținută de acordare a cetățeniei române pentru locuitorii străini. Prevederile legale stabileau împământenirea pentru fiecare caz în parte, după dezbateri ce aveau loc în cadrul ședințelor parlamentare, procedurile fiind extrem de complicate. Grupul etnic cel mai afectat de această politică a fost, fără îndoială, cel evreiesc. Spre exemplu, până în anul 1900, în orașul Bacău au
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
27 august 1918). Pe baza legii Marghiloman, în luna octombrie 1918, președintele Comisiei județene de Naturalizări a cerut Primăriei Bacău să anunțe pe toți cei îndreptățiți că pot depune cererile de naturalizare. În adresă era precizat faptul că „legea de împământenire, dă dreptul tuturor străinilor ce nu sunt supuși unui stat străin, fără distincțiune de religiune, să ceară a fi declarați de cetățeni români”. Anunțul a provocat o adevărată avalanșă de cereri, în special din partea locuitorilor evrei. Pentru intervalul 5 octombrie-12
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
cetățeniei române, este susținută și confirmată - cel puțin în domeniul economic - de datele statistice „din teren”. „Oficializarea” preponderenței evreiești în economia locală avea să se petreacă odată cu debutul perioadei interbelice, ca urmare a efectelor produse de noua legislație privind acordarea împământenirii pentru „străini”: 30 decembrie 1918 - decret-lege pentru obținerea cetățeniei române; 28 mai 1919 - decret-lege pentru acordarea drepturilor cetățenești evreilor născuți în țară. Stau mărturie în acest sens, listele cu alegătorii pentru nou înființata Cameră de Comerț și Industrie Nr. 13
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
grecească Ventura răspîndit în epocă. Conul Leonida sugerează o continuitate ciudată între mica boierime românească (conul, conașul) și mica burghezie iar contrastul dintre decrepitudinea pensionarului și numele eroului grec Leonida e pentru efect comic dar ilustrează și un fapt istoric împămîntenirea alogenilor; Coana Efimița este cea care îl aprobă admirativ, eufemizînd relaționarea verbală, dependentă fiind, în postura sa de consoartă, așa cum dependent era poetul Eufemiu de bogații pețitori ai Penelopei. Prefectul județului din Scrisoarea pierdută impune prin prenume (Ștefan, Fănică) ideea
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
locuri și nu vreu să mă ieie oamenii la ochi” dorința omului modest de a nu atrage atenția, de a nu ieși în evidență între semenii săi; p. 87, r. 11 12: „omul bun n-are noroc; asta-i știută” împământenirea credinței potrivit căreia omul înzestrat cu unele calități deosebite 58 pare a nu avea noroc din cauza manipulării celor din jur, care iau calitățile lui drept slăbiciuni; r. 19: „La calic slujești, calic rămâi” influența mediului asupra individului; stăpânul poate condiționa
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
stipula drepturi, privilegii și obligații pentru o burghezie română cvasiabsentă, lipsită de fond, situație pe care Eminescu nu va ezita să o supună unei dezbateri publice, alături de alte subiecte de actualitate și interes general, cum ar fi situația din Ardeal, împământenirea evreilor, liberalii și liberalismul momentului, cestiunea Dunării, Războiul de Independență etc. sunt tratate cu profesionalismul unui gazetar minuțios documentat. În plus, frecventarea Junimii și afinitățile culturale și politice cu membrii acesteia amprentează substanțial conservatorismul in nuce al poetului. La Prelecțiunile
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Domnul, avea largi prerogative executive, legislative și judecătorești dar actele sale trebuiau contrasemnate de miniștrii de resort. Sistemul electoral, prevăzut de constituție se baza pe votul cenzitar, iar corpul electoral era Împărțit În colegii În funcție de avere. Articolul 7, lăsa posibilitatea Împământenirii doar străinilor de rituri creștine, iar articolul 19, conferea proprietății private, drept sacru și inviolabil. Deși prezenta unele limite Constituția din 1866, a fost una din cele mai liberale din Europa, și a deschis cale pluralismului politic. Statul modern, care
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
ca unicitate, însă fără impunerea supremației în fața altor tradiții. Către ce anume trimit religiile și care este miza ierarhiilor divine ca tărâm privilegiat al oricărei tradiții religioase? Ierarhiile divine reprezintă, în același timp, expresia autentică a experienței religioase personale și „împământenirea“ acesteia în forma secularizată ori instituționalizată a cunoașterii cu privire la lumile de sus, cristalizată ca tradiție (orală sau scrisă) ori ca teologie. Ierarhiile reprezintă puntea deschisă dinspre principiu (termen utilizat aici convențional) către om și invers. Modurile de întruchipare a ierarhiilor
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
judecătorească); instituții reprezentative; responsabilitate guvernamentală. domnul avea prerogative executive, legislative, judecătorești; actele domnului trebuiau contrasemnate de miniștrii de resort; menținea votul censitar, corpul electoral fiind împărțit în colegii în funcție de avere (4 pentru Adunare, 3 pentru Senat); articolul 7 lăsa posibilitatea “împământenirii” doar “străinilor de rit creștin”; articolul 19 conferea proprietății private “drept sacru și inviolabil”; După elaborarea și aplicarea acestei Constituții a avut loc cosolidarea principalelor instituții ale statului: monarhia; parlamentul; partidele politice. în linii mari au fost respectate regulile jocului
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
lunga deschidere de vorbe forma pentru ea tot atîtea bandaje secționate de curgerea zilelor, cu care-și oblojea nerostitele răni sufletești, căci cu plecarea Margăi Popescu se ștersese și ultima rudă ce-i mai deschidea ușa și care-i amintea Împămîntenirile spiței ce-i urca, sub control pînă spre mijlocul veacului trecut, rînduitori de cherestea sau cereale și negustori modești, toți de aici din părțile Levantului, cît despre spița soțului, nici unul - pieriseră mult Înainte În pulberea cîmpiei răsăritene. Era acum veselă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
a face, prin urmare ea e lovită de nulitate înainte de a se fi pus. Defectul cel mai mare însă al moțiunii fracționiste e desigur acela că n-a găsit nici o formulă reală, nici un remediu real contra periculului social și economic. Împământenirea acordă drepturi politice, dar oare de drepturi politice ne arde nouă și le arde lor? Pentru România e cu desăvârșire indiferent dacă în locul d-lor Pantazi Ghica, Holban, Anghel ș. a. vor veni deputați evrei, ba credem chiar că țara ar
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cauză o soluțiune cestiunii prin Tratat, ar fi respins Tratatul din cauza acelui articol. Credeți oare, d-lor, că Europa nu va înțelege, nu a înțeles chiar, cu toate uneltirile unora, că ar fi a ne sinucide dacă am da astăzi împămîntenirea la toți izraeliții în masă, așa cum pare că le e frică, la câțiva, că unii români ar fi dispuși să o facă? Aceasta este o supozițiune monstruoasă, inadmisibilă, care nu poate fi rădicată aci decât ca o armă de partidă
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
De aici înainte nu mai avem a face decăt cu străini, de orice religie ar fi ei. Toți locuitorii țării cari nu s-au bucurat în trecut de drepturile cetățenești sânt din acel moment niște străini cari pot dobândi deopotrivă împămîntenirea, conform legilor țărei. Atunci declarăm că în termen de atâtea luni, șase luni spre esemplu, toții străinii născuți în țară cari nu s-au bucurat niciodată de o protecțiune străină, după cum zice art. 8 din Codicele civil și cari prin
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
impozitul sângelui, trăgând până acum la sorți, căci de aci înainte mulți ar trage la sorți dacă ar ști că aceasta este de ajuns spre a deveni cetățeni români. Toți ceilalți sânt considerați ca străini, și dacă voiesc să dobândească împămîntenirea, n-au decât să vină a o cere individual de la Camera, ca și străinii creștini. Pe de altă parte, cred că trebuie să se înscrie în Constituțiune și în alte legi garanțiile pe cari le-am enumerat și altele cari
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
aceste amenințări ar avea oarecari perspective de realizare, d. Cogălniceanu va putea să esclame, nu fără mîndrie: Două lovituri de stat s-a făcut în România, una de Cuza și Cogălniceanu pentru a împroprietări țăranii români, alta de roșii pentru împămîntenirea ovreilor. Alăturarea pur și simplu a unor asemenea două antiteze ar cuprinde osânda roșilor în istoria României, ca a unor oameni cari au deschis porțile unei epoce cu mult mai triste, mai umilitoare, mai scârboase decât epoca fanarioților. Ce însemnează
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
intervenit de mai multe ori în lucrarea comisiei, a făcut câteva tirade patriotice, a arătat că țara e în primejdie mare și, cu tonul cel mai desperat, a conjurat majoritatea să adopteze propunerea d-lui Costinescu pentru salvarea patriei prin împămîntenirea unei mase de evrei împărțită pe categorii. Maioritatea comisiei a refuzat, și-a urmat lucrarea și a hotărât să-și citească raportul în ședință publică înaintea Adunării. Prezidentul Consiliului, în fața neizbîndei încercate în sânul comisiunii, a cerut ca Adunarea să
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]