1,052 matches
-
ce împrăștie în jurul său lumină și adevăr. Un far care veghează o părticică din civilizația oamenilor Dunării. Pentru a-l salva, pentru a-l ocroti, de invadatorii ce sosesc dintoate părțile la această Meccă, apele s-au grăbit să-l împresoare, trăgând mantia lichidă peste el, ținându-l cât se poate de ferit de indiferența omului care, de la o vreme, s-a transformat în agresivitate. N-au fost puțini cei care s-au gândit la salvarea sa, la transformarea acestui Păcui
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93752_a_95044]
-
de-ai purta o mie și-una brîie, O ie te-ar preface, în înger ideal. Femeie, cununi de flăcări ții pe creștet, Din ele statuezi purpure flori- Pe chipul tău să-și lase nemurirea Albirea zorilor, din care te-mpresori... Ai Universul absorbit de-o mare, Curăță, precum lacrima-i de neînvins bărbat, Femeie, blajina ți-e suflarea, Cănd ochii, cu izvoare, stau la sfat... A SCRIE A scrie poți orice, dar cum Să te oprești acolo, unde doare, Si
POEME de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377143_a_378472]
-
încântat să constate cât de prodigioasă poate fi simplitatea. De-a lungul unui perete se înșiruiesc într-un dimensionat crescendo mulțime de monitoare identificabile prin ordinea alfabetică inversă, de la dreapta la stânga. În fața lor, pupitrul decupat în formă de semilună e împresurat de o luminiscență argintiu-moderată, geamănă cu cea dată de led-urile care marchează încăperea la nivelul solului. Pe blatul pupitrului tronează o tastatură covârșită de butoane care, atinse, par potențate de sonuri picurate din muzica Universului. Nimic altceva. Ba nu
PROGRAMATORUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377205_a_378534]
-
Acasă > Versuri > Iubire > GÂNDURI SUB ZAPEZI Autor: Mihaela Mircea Publicat în: Ediția nr. 1752 din 18 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului GÂNDURI SUB ZAPEZI Fiului meu Ionuț Tic-tac ceasornicul măsoară Gânduri troienite de zapezi Solemn și elegant mă împresoară Un timp filozofal,dar ce să vezi ! Pe bolta fără margini curcubeie Adună anotimpurile laolaltă Dintr-un buchet de gânduri o idee Neninsă încă spre eter mă salța Aș vrea să mai străbat Calea Lactee Pe coama-naripatului ast timp Cât de
GANDURI SUB ZAPEZI de MIHAELA MIRCEA în ediţia nr. 1752 din 18 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382195_a_383524]
-
Neam! Ieroschimonahul Daniil Tudor a fost și este slova de foc a logosului dumnezeiesc, care a întrupat în constelații Rugul Aprins. Și-a făcut din poezie consoartă sihastră, iar din schimnicie, logodnă mistică a poeziei. Cu mireasmă de psalm a împresurat dragostea lui Dumnezeu cu o înfiorare a trăirii care permanent flămânzește și însetează de Duhul Sfânt. El a adâncit în suflet strigarea Luminii de sus ca pe o pasăre măiastră prefăcând-o în Imnul Acatist închinat Fecioarei Maria, care i-
Cinstirea Fecioarei MariaI în slova marilor poeţi creştini [Corola-blog/BlogPost/93237_a_94529]
-
responsabil, pe tema acestui "Pact pentru educație", stau și mă întreb dacă are vreun rost. Dacă nu cumva impulsul meu cu civică motivație nu rămâne doar o reacție de defulare într-un moment de apelpisire față cu absurditățile care ne împresoară. Căci - vorba unui vajnic bărbat - ce se întâmplă? Se întâmplă că ceea ce, la o primă vedere, pare o inițiativă în fine salutară - mai bine mai târziu... - nu este de fapt decât o consacrare retorică a unei normalități ce se lasă
Să scriem despre by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/8485_a_9810]
-
ne mărturisește Gheorghe Simon în puțina sa scrisoare către noi - aici, la Mânăstirea Agapia, respir aerul primenitor al ascezei mântuitoare. Vă mulțumesc pentru cuvintele care au însoțit poemele mele de acum doi ani și pentru atât de fireasca întâmpinarea sufletului împresurat de duhul înălțării prin cuvânt. Am ales 12 poeme prefigurând Verbul în atât de apriga-i desfigurare." Aceste 12 texte, parte poeme în proză, parte poeme desfășurate normal pe pagini, le-am despărțit în două și le propun pentru o
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/8564_a_9889]
-
intră nimeni să întrebe dacă aici mai locuiește cineva, doar vântul răscolește ceea ce prisosește din ora casei de pe colină, iar tu mătăcești răvășit de incertitudinea clipei. în noaptea calmă se aud clopotele învierii zvonind judecata din urmă. Cenușa fulgerului ne-mpresoară sufletul, iar mâinile precum flăcările se-mpreună a rugă neîntreruptă: Deisis și înfiorarea nunții cerești. Semnele timpului se urzesc într-o clipă cum se-nfiripă sămânța în floarea luminii, iar sufletul se minunează când ia zborul spre Hobița. Arde cămașa
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/8564_a_9889]
-
de două ori și jumătate mai mică decât a noastră). Dacă legiuitorii draconicului cod rutier pe bază de puncte invocă statisticile accidentelor de circulație (cât de cât mai concrete decât umbra lui Bin Laden), în schimb, fervoarea cu care suntem împresurați de camere video dă frisoane prin arbitrarietatea ei securistică. Ochiul electronic îi urmărește pe portughezi - ca demni cetățeni ai muribundei civilizații apusene - în bănci, ascensoare, cartiere rezidențiale, pe coridoare de spital, la oficiile poștale, de pe cornișele edificiilor și zidurile ambasadelor
Idila pândită de suspiciuni by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/8588_a_9913]
-
celălalt, au traversat o experiență vizionară; botezul în apele Iordanului de către Ioan Botezătorul a reprezentat pentru Iisus ocazia unei viziuni mistice: deschiderea cerurilor, coborârea Sfântului Duh, glasul ceresc proclamând demnitatea de Fiu (Marcu 1, 9-11). Pe drumul Damascului, Pavel e împresurat de un cerc de lumină orbitoare și interpelat de o voce celestă: „Saule, Saule, de ce mă prigonești?” (Faptele Apostolilor 9, 3-9). Așadar, amândoi au fost mistici. Și unul, și celălalt, au dus o viață itinerantă, înconjurați de discipoli, trăind din
Cine a fondat creştinismul? Hristos sau Pavel? () [Corola-journal/Journalistic/70795_a_72120]
-
ce în 1944 urma să cadă prizonier și să trăiască drama miilor de camarazi nimeriți în captivitatea sovietică. Infernul de la Valea Lupului A căzut prizonier în Valea Lupului, în preajma Iașilor. Atunci, în 21 august 1944, își amintește el, i-au împresurat rușii. „Nu-i auzeai decât zorindu-ne și suduindu-ne în limba lor: Davai, davai, prakliatii! Duhneau a vodcă și ne strâgeau la un loc cu patul armelor”, spune fostul sublocotenent de geniu: „Ofițerii de-o parte, soldații de cealaltă
Agenda2006-17-06-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284937_a_286266]
-
Cum a ajuns acest vers pînă la Dosoftei, e greu de spus; însă frapează utilizarea lui în cîteva dintre cele mai expresive fragmente, destinate să evoce slăbiciunea ontologică a omului, precaritatea definitorie a ființei noastre. „ Giuncii și cu tauri mă-mpresoară, Cu căscate guri, să mă omoară, Ca leii ce apucă și zbiară, Cu gurile rînjite, pre hiară. Și ca apa fui vărsat afară, Și oasele mi să rășchirară. Inema-n zgău mi să veștezește, Ca o ceară cînd să răstopește
Apariția poeziei românești culte: Dosoftei (1623-1692) by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4307_a_5632]
-
a fost concepută că o bătălie, la capătul căreia ar trebui cucerit nu doar subiectul, ci mai ales auditoriul. Așa a fost construită și cartea de la care aceasta conferinta pornește, Amazoanele. O poveste. Cu dublă țintă în față, vor fi împresurate treptat cele mai importante teme legate de povestea amazoanelor. Mitul amazonic creat de vechii greci va fi atacat în cercuri concentrice: de la originea numelui, la genealogie (cine sînt părinții și proteguitorii amazoanelor, ce obîrșii are neamul luptătoarelor) și pînă la
Povestea amazoanelor poposește la Teatrul Național București () [Corola-journal/Journalistic/43423_a_44748]
-
mi se pare Ermetică, aridă, îngăimare De noimă văduvită, anatemă. Un osândit mă socotesc și cred Că vorbele-mi ființe sunt ciudate: Bărbați chirciți, femei încovoiate Ce vor să mă ucidă. Se reped De pe birou la mine, dintre file, Mă împresoară, mintea-mi răvășesc Ca-ntr-un coșmar și spaimele-mi sporesc. Împotriviri, proteste-s inutile. Deodată, însă, vorbele se leagă. Abia atunci poema se încheagă. Blas de Otero Orbește Fiindcă trupul ți-l doresc orbește Și-n chipul tău mă
Poezie spaniolă () [Corola-journal/Journalistic/4345_a_5670]
-
nouă», spuse, «am întâlnit-o și la bătrânii noștri evrei, reîntorși din lagăre, cărțile nu o numesc și nu-i găsesc leacul»”. Descriind modalitățile de distrugere a poporului armean, autorul scrie: „De la convoaiele duse în locuri izolate și ușor de împresurat pentru a fi măcelărite și de la lagărele de concentrare până la moartea prin împușcare, înfometare, scufundarea în apă înghețată ori arderea de vii a muribunzilor, toate mijloacele folosite pentru uciderea armenilor, pe drumurile Anatoliei, de la Constantinopol și pînă la Deir-ez-Zor și
Cartea Șoaptelor – un strigăt al suferinței by Any Shilon () [Corola-journal/Journalistic/4214_a_5539]
-
că nu mă las până nu reușesc. Dacă reușesc vom vedea noi ce va fi după aceea, ținând cont că sunt acum căsătorită cu el, dar nici dezlegată legal de tine nu sunt... Se lăsă inert pe masă închizând ochii, împresurat de-o legănare moale și-un zumzet ca de albine care-l luară pe sus și-l destrămară în bâzâitul monoton, din ce în ce mai stins și-ndepărtat. Adormi cu pumnul strâns. E frig, simțea răceala nopții, muchia ascuțită, zgrunțuroasă ca o țărână
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
se petreceau toate minunile: nu numai boncăluitul prietenului bătrân, dar și nunta cailor, a iepurilor, veverițelor și-a vidrelor care se iubeau în apă. Până și lupii, cu îngăduința Tudorei, veneau aici să se-mperecheze. În cuprinsul acestei vieți ce-o împresura și cânta în ea ca o muzică, Cerboaica se-mpăcase și cu gândul că unde-i Tudor sunt "tot oameni, e bine", numai ea să-i poată trimite cât mai des pachete, care să-i păstreze sănătatea: lăptișor de matcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
străini unul de celălalt ca toți străinii! "Lupul acesta, neajutorat acum și vlăguit, dar temerar și, spune-se, înțelept, cu chipul desfigurat de cine știe ce experiențe îngrozitoare și cu mintea confuză, acesta este tatăl meu?" Alergînd cu viteza fulgerelor care-i împresurau din toate părțile, informațiile adunate în timp căpătară sens. Lupul înțelept plecase să-și caute familia, o femelă și un pui. Era oare posibil ca, în tot acest timp, să fi fost chiar pe urmele tatălui său? Și mama? Unde
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
din filme. Când plecăm de aici, port cu mine o lungă trenă de nostalgii. Pe una dintre "Diagonale" mergem apoi și tot mergem, cu un scurt popas de espresso energizant la "Cafe Saula", în căutarea Sagradei. O găsim pe la cinci, împresurată de gigantice macarale-girafă și de mulțimi perplexe. Cum devenim și noi. Pentru un arhitect normal, numai gândul de a concepe proiectul unei catedrale unice, cu cinci nave, care să poată cuprinde 30.000 de suflete, presupun că ar fi ireversibil
În căutarea Spaniei by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/8767_a_10092]
-
tot mai adînc în fluxul vieții imediate, ca într-o baie demistificatoare. Chiar dacă și acesta e un de-ghizament, e unul ce rimează cu stilistica ansamblului, modelat de o desolemnizare, de o depoetizare, de o complicitate cu "miracolele" neomologate ce ne împresoară: "Ninge peste această localitate idilică despre care / se spune că ar avea și un telefon.// cît de frumoasă este iarna la noi în Balcani / emblema ei e șoricul de porc // stau la fereastră și privesc țurțurii de gheață / iată-mă
Retrospectivă Petre Stoica (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8840_a_10165]
-
din a doua jumătate a secolului. între ele, Cerul stelit și Meditația unui îmbătrînit poet sunt mici capodopere: "Va veni ziua în care să va stinge focul vinelor mele, în sînul meu va lăcui iarna, fulgii cii albi îmi vor împresura tîmplele și negurile vor întuneca ochiul meu. în mormintele cele așezate zac prietenii; numai eu am rămas, ca un singuratic spic pe carile săcerătoriul au uitat a-l tăie! Un nou neam au răsărit, cu nouă dorințe și idei nouă
Gheorghe Asachi și cerul italic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8989_a_10314]
-
Daniel Cristea-Enache Înveți să citești literatură ținându-i pumnii strânși protagonistului pozitiv. Lăcrimezi când necazurile îl împresoară, când dușmanii se-nmulțesc și răul pare să triumfe definitiv. Dar ajungi să închizi romanul cu un sentiment de bucurie sărbătorească: printr-o uimitoare răsturnare de situație, eroul tău a câștigat bătălia deja pierdută, convertind înfrângerea iminentă într-o răsunătoare
Clopotul spart by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9271_a_10596]
-
consecința, urmarea cuceririi și a colonizării" (135). Contextele în care găsim verbul a descăleca îi atestă polisemantismul: verbul apare ca tranzitiv, cu complement direct - care indică fie ocuparea, fie întemeierea: "au început despre Răsărit a pogorî limbi noao și a împresura și cu sila a descăleca părți de-ale Apusului" (C. Cantacuzino); "acest Roman vodă au descălecat tîrgul Romanul și au mutat scaonul țărîi la Roman. Și de pre numele său să numește tîrgul Romanul, unde și cetate au fost făcut
Descălecare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9296_a_10621]
-
În orice caz, citatele din textele vechi spun în continuare mai mult decît definițiile: unul, din Cantemir (Hronicul...) vorbește de descălecăturile vandalilor, vizigoților și gepizilor. Iar la stolnicul Cantacuzino sînt dese utilizările care nu se pot reduce la clișeul "întemeierii": "împresurând goții, vandalii, slovénii, hunii și alții ca aceștea și călcând și descălecând mare parte a Evropei..."
Descălecare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9296_a_10621]
-
nu se potrivește pentru locuitorii din trei ținuturi ale Moldovei, care, ce-i drept, nu țin de boierime, dar nu sunt supuși niciunui boier și fac la un loc un fel de republică. Cel dintâi este Câmpulung, în ținutul Sucevei, împresurat de piscurile unor munți foarte înalți. Acest ținut are cam 15 sate, toate cu obiceiurile și judecățile lor deosebite. Uneori primesc și doi vornici trimiși de la domnie; însă de multe ori îi gonesc afară din ținut, la câmpie, când aceștia
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]