118 matches
-
plural,/ Nefericit ca ploile de munte,/ C-un felinar pleci noaptea după var,/ Să-ți torni în oasele, spre neguri punte./ Înaintașii tăi, pieriți în lupte,/ Te-ndeamnă să fii dârzul lor stegar./ Dar bătălia unde-i, iar și iar?/ Împresurarea, ah, pe dedesubt e.// Departe-i trilul susei ciocârlii,/ Chemată-n cer pe scara de mătasă.../ Te potrivești din cârji și dioptrii.// Și ca-ntr-o apă adâncă lunecoasă,/ Ca un copil te rătăcești în casă,/ Pleci în oglindă-ncet
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289796_a_291125]
-
mari puteri. — Probabil că aici s-a terminat, spuse Nobunaga, privind Castelul Itami. Ceea ce Însemna că, după părerea lui, totul era În ordine. Deși complet izolat, Castelul Itami nu capitulase. În ochii lui Nobunaga, Însă, căzuse deja. Părăsind armata de Împresurare, se Întoarse, pe neașteptate, la Azuchi. Era sfârșitul anului. Nobunaga plănuia să-și petreacă Anul Nou la Azuchi. Fusese un an plin de tulburări și de campanii neașteptate dar, În timp ce privea peste străzile din cetatea, simți aroma unei culturi noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
zidul dinspre apus avea loc o acțiune minoră. Un grup de vasali și infanteriști, sub comanda lui Murai Nagato și a fiului său, năvăliseră afară din conacul guvernatorului, care se afla În vecinătatea Templului Honno. Atacând din spate forțele de Împresurare ale clanului Akechi, Încercară să intre În curte pe poarta principală. În noaptea trecută, Nagato și fiul lui stătuseră de vorbă până târziu cu Nobunaga și Nobutada, revenind acasă ca să se culce abia la ora schimbului al treilea. S-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
cuib; cunoscut; de cunoștințe; curiozitate; deal; decor; deosebit; deschis; desemnat; dor; drag; Dubai; durere; eveniment; exactitate; excursie; existență; familie; ferit; foculețe; frumusețe; de frunte; GPS; gratuit; grătar; Hawai; hotel; iarbă; ideal; iluzie; imens; imensitate; indiferent; integrare; intimitate; ioc; izvor; împrejurime; împresurare; în spate; închis; încîntător; îndepărtat; înghesuit; întins; întunecos; întuneric; învechit; Tîrgu-Jiu; de joacă; joc; lăcaș; liniște; lîngă; loc de parcare; locuitor; lume; luminos; magazin; magic; mai bun; Mamaia; maștere; mediu; meleag; mijloc; minunat; moment; mult; nație; născut; neam; negru; neliniștit
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
a avangardei. Promovînd nu o dată fronda, anticalofilismul, inovația lexicală, refuzînd pseudo-aventura «trăirismului» și parada producțiilor rimate în ritmul conformismului din acea vreme, poeții ei, fără vreun program și fără mentori, au întruchipat reflexul acut și fertil al apărării poeziei de împresurarea negurii istorice”. Din păcate, sufocarea culturii prin impunerea, ca unică formulă de creație, a aberantului „realism socialist”, a făcut ca multe voci poetice ale generației în chestiune, numite, printr-o analogie cu o celebră formulă a Gertrudei Stein, și „generația
Răspunsurile poetului Alexandru Lungu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13617_a_14942]
-
dintîi roade; cînd îi scuturi, smochinele cad în gura cui vrea să le mănînce. 13. Iată, poporul tău este ca femeile în mijlocul tău; porțile țării tale se deschid înaintea vrăjmașilor tăi; focul îți mistuie zăvoarele! 14. Scoate-ți apă pentru împresurare! Drege-ți întăriturile! Calcă pămîntul, frămîntă lutul, și gătește cuptorul de cărămidă! 15. Acolo te va mînca focul, te va nimici sabia cu desăvîrșire, te va mistui ca niște lăcuste, căci te-ai înmulțit ca forfăcarul, te-ai îngrămădit ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85120_a_85907]
-
cetate cu care ești în război, ca s-o cucerești, pomii să nu-i strici, tăindu-i cu securea; să mănînci din ei și să nu-i tai, căci pomul de pe cîmp este oare un om ca să fie nimicit prin împresurare de tine? 20. Numai copacii pe care-i vei ști că nu sunt pomi buni de mîncat, vei putea să-i strici și să-i tai, și vei putea să faci cu ei întărituri împotriva cetății care este în război
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85078_a_85865]
-
Te Deum oficial în toate bisericele. La Sinaia, reședința de vară a regelui, serviciul divin se celebrează de mitropolitul Moldovei, cel primat lipsind din țară. Au trecut cinci ani de când principele Carol de Hohenzollern comanda dinaintea Plevnei armata ruso-romînă de împresurare care, la 12 septemvrie, au întreprins asaltul asupra întăririlor turcești. Primite din toate părțile de un cumplit foc de artilerie și de puști, dat din pozițiuni cu totul acoperite, trupele năvălitoare dădeau înapoi pe toată linia, când principele Carol se
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
an. 7. Apoi, întoarce-ți fața și brațul dezgolit spre Ierusalimul împresurat, și proorocește împotriva lui. 8. Și iată, voi pune funii peste tine ca să nu poți să te întorci de pe o coastă pe alta, pînă nu vei împlini zilele împresurării tale. 9. Ia-ți și grîu, orz, bob, linte, mei și alac, pune-le într-un vas, și fă pîine din ele cîte zile vei sta culcat pe coastă: trei sute nouă zeci de zile să mănînci din ele. 10. Hrana
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
sabie ascuțită, ia-o ca brici de ras, și trece-o peste cap și barbă. Ia apoi o cumpănă de cîntărit, și împarte părul. 2. O treime din el arde-o în foc în mijlocul cetății cînd se vor împlini zilele împresurării; o treime ia-o și taie-o cu sabia de jur împrejurul cetății; iar o treime risipește-o în vînt, căci voi trage sabia după ei. 3. Totuși, ia vreo cîțiva peri din ei, și strînge-i în poalele hainei tale. 4. Din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
n-am parte daca nu s-o afla că mănâncă șerpi. {EminescuOpVIII 371} [JUDEȚUL LUI VODĂ] 2277 [VODĂ, TOADER BĂLAN, ȘTEFAN VULPE] [VODĂ] Cum te cheamă și ce pricină ai? [TOADER BĂLAN] Mă cheamă Toader Bălan și mă judec pentru împresurarea ce pătimește un loc al meu despre megieși. [VODĂ]1 (dîrz)Ce te judeci cu megieșii? împăcare nu se poate? Pentru fiece lucru de nimic, la Domnie, ha? Ce socotiți voi, că altă treabă n-am decât să vă număr
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
îmi vor putea purta numele și unde cuvântul „eliberare” nu e o vorbă goală! Nimeni nu subestimează de ce e în stare Mao. Toți membrii Biroului Politic își aduc limpede aminte că Mao e cel care a salvat Armata Roșie din împresurarea mortală a lui Chiang Kai-shek, Mao e cel care a transformat devastatorul exil al Marșului cel Lung într-un periplu al victoriei. După o săptămână în care nu se înregistrază nici un progres, bărbații decid să negocieze. Corabia nu poate naviga
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
ce iaste în Dealul Călugărițelor... dzicând Irina fămeia lui Pavel, și Mihalachi, nepotul său, precum aceea vie i-au lăsat Pavel, bărbatul ei, să-i fie de comându ei... Și acmu se scoală călugărițăli de au luat acea vie cu împresurare”. Norocul călugărițelor a fost că au avut zapisul „de la mâna lui Pavel și de la Irina și cu iscălitura a duhovnicului său, anume popa Grigorie... Deci tâmplânduse de față și preotul Grigorie, duhovnicul lui Pavel, au mărturisit drept pe cum iaste
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
cu de-a sila. Tuturor cruciaților din Ungaria, bunăoară, cari s-ar fi arătat gata de-a merge în Slavonia pentru stârpirea ereticilor papa le dădea ocrotirea sa, pre cât de zeloasă pre atât de puternică, în contra oricării supărări sau împresurări în vremea campaniei, i recomanda spre acest sfârșit îngrijirii deosebite a episcopului Bosniei și a celui din Agram, autoriză pe cel dintâi să poată da absoluțiune de multe penalități bisericești, încurajă pe rege și pe ducele din Slavonia, Coloman, care
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
o mică coroană de aur pe cap [... ] și papuci roșii în picioare, ceea ce era numai prerogativa împăratului. Românii cercară mai întîi să surprindă și să ia orașul întărit Pristav din Em, dar nu izbutiră, deci, considerând greutatea și primejdia unei împresurări mai îndelungate, hotărâră a ocoli orașul și a se coborî din-nălțimile și ponoarele Emului la șes. Se aruncară pe neașteptate asupra orașelor grecești (romeice) și a altor localități din poalele munților, prinseră mulți oameni și târâră cu sine o
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
folosească de pacea ce li se dăduse și întăriseră poziția lor după putință. Cetățile și orășelele din munte erau parte apărate cu ziduri și valuri proaspete, parte prevăzute cu cele cerute pentru război și cu merinde contra primejdiei unei lungi împresurări. Împăratul, surprins de această stare a lucrurilor, se abținu cu prudență de la orice întreprindere cu urmări mai întinse și mărgini din capul locului durata campaniei la două luni. Românii iarăși, credincioși tacticei lor, se feriră de orice bătălie la larg
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
pîn-acuma în părăsire și făr-de nici o garnizoană din partea romeilor; deci el încunjură cetatea cu mașine de zvârlit proiectile de piatră și cu alte soiuri de praștii de tot felul, adună mari provizii de nutreț, bucate și vite în prevederea unei împresurări mai lungi și așteptă inimos și {EminescuOpXIV 91} cu tărie oastea romeică. Singurul neajuns de care suferea întrucîtva garnizoana lui era lipsa de apă bună de băut, care trebuia adusă cu ciuturele din râu. Între acestea domneau în tabăra romeilor
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
mecanic meșter, odinioară la romei, acum însă cu leafă mult mai mare în serviciul românilor, îndreptă mașinele-praștii c-un efect zdrobitor asupra năvălitorilor și prăvălea mari bucăți de stânci asupra lor. Garnizoana, făcând o ieșire noaptea, dărmă toate lucrările de împresurare ale romeilor, risipi străjile lor și puse o mare parte a oștirii în așa neorânduială încît protovestiarul Ioan, unul din cei dentăi generali, fugi din cortul său, fără de papucii lui în floarea broaștei, pe cari-i purta ca o prerogativă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
trupă de 140 de cavaleri, cu suita lor de arcași și scutieri, precum și cu trupele mai sus-numiților doi tovarăși de luptă, înaintînd cu curaj spre Adrianopol. Înaintarea acestei oștiri de agresiune, cam puțină la număr, contra orașului întărit, a cărui împresurare se hotărâse, a urmat în chipul următor: mareșalul Gottfried de Villehardouin conducea avangarda, corpul principal era sub contele Ludovic de Blois, ariergarda sub bătrânul doge Dandolo. Lucrările de-mpresurare începură cu mare zel, și ei nu cruțară nici o osteneală pentru a
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
lor, asemănătoare cu fuga însă făcută cu plan, să apuce același drum pe care-l vor fi apucat la atac. Cu toate că întreaga campanie îndrăzneață a latinilor se făcuse în contra sfătuirii cumpătatului mareșal Villehardouin și cu toate că cea dentîi urmare rea era împresurarea micei armate de asediu de către numeroasele cete ale dușmanilor întruniți, totuși împăratul Balduin și contele de Blois comiseră în fierbințeala luptei o greșală și mai pierzătoare, care hotărî soarta zilei. Precum odinioară parții și mai târziu tătarii, tot așa ușor-înarmații
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
atât de strălucit din cucerirea latinilor, primi însă răspuns negativ. Supărat pentru impertinenta amăgire în care-l ținuseră într-adins fățarnicii greci pe câtă vreme avuseră trebuință de el, hotărî să răpească cu puterea ceea ce i se refuza de bunăvoie și-ncepu împresurarea orașului. Totuși nu-i prea mergea cu sporiu, pentru că romîno-bulgarii nu știau bine meșteșugul împresurării și mânuirea mașinelor trebuitoare, împrejurare ce punea izbânda sigură într-un viitor prea depărtat. {EminescuOpXIV 104} Deci hotărî să ridice împresurarea și să mute aiurea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
care-l ținuseră într-adins fățarnicii greci pe câtă vreme avuseră trebuință de el, hotărî să răpească cu puterea ceea ce i se refuza de bunăvoie și-ncepu împresurarea orașului. Totuși nu-i prea mergea cu sporiu, pentru că romîno-bulgarii nu știau bine meșteșugul împresurării și mânuirea mașinelor trebuitoare, împrejurare ce punea izbânda sigură într-un viitor prea depărtat. {EminescuOpXIV 104} Deci hotărî să ridice împresurarea și să mute aiurea teatrul războiului. Ioainnițiu, apucând din Tracia spre Macedonia și mai strângând la sine ajutoare de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de bunăvoie și-ncepu împresurarea orașului. Totuși nu-i prea mergea cu sporiu, pentru că romîno-bulgarii nu știau bine meșteșugul împresurării și mânuirea mașinelor trebuitoare, împrejurare ce punea izbânda sigură într-un viitor prea depărtat. {EminescuOpXIV 104} Deci hotărî să ridice împresurarea și să mute aiurea teatrul războiului. Ioainnițiu, apucând din Tracia spre Macedonia și mai strângând la sine ajutoare de oaste, ținti la cucerirea bogatului și importantului oraș Tessalonic, din care apoi avea să puie la cale orânduirea provinciei după gândul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ele nu ispitiseră nici pofta de cucerire a latinilor. Acești oameni ai Apusului, cutremurîndu-se de atâtea neizbânzi, se concentrară acuma la Constantinopol ca la cel din urmă adăpost de refugiu, reparară zidurile cetății despre uscat, se așteptară la o lungă împresurare, îngrijiră s-adune provizii îndeajuns și îngăduiră romeilor locuitori în oraș să se retragă în libertate de cu vremea. Căci începuseră a roi numeroase cete de călăreți romîno-cumani împrejurul mândrei rezidențe a împăraților, se bizuiau a pătrunde în toată forma
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
în apropiere și mânau din urmă neopriți cârduri de prizonieri și nenumărate turme de vite, apoi se-ntorceau iarăși la trupa lor principală. Astea au fost faptele a o samă de cete de ale contingentului auxiliar al oștirii române unite. Împresurarea orașului Didymotichos și amenințarea Adrianopolei. Cu puterile sale de căpetenie și cu trupele cele mai alese Ioannițiu se aruncă asupra a două orașe, a cărora câștigare avea să fie adevărata plată și premiul de onoare pentru întreaga campanie: Didymotichos și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]