113 matches
-
stăpînindu-să acel loc de biserica ungurească”... Dacă ai să crezi cumva că Locman gerahul s-a putut liniști te înșeli, fiule. Drept dovadă, ascultă ce spune el la 8 septembrie 1777: „Pre înălțate doamne, jeluiesc mării tale pentru o mare împresurare ce are locul casălor și a dugenelor mele despre locul dughenei ficiorilor lui Fote lipscanul; și din poronca mării tale au trimes dumnealor veliții boieri vornici de poartă de au cercetat și n-au putut îndrepta;...Milostivește-te măriia ta
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
această dată, ca unul care a dăruit mănăstirii Dancu „o casă cu pivnițe și cu două dughene” aflate „pe Ulița Tărbujenească”, fapt întărit de Constantin Nicolae Mavrocordat voievod la 23 mai 1735 (7243). Apoi pe ulița asta nu lipsesc nici împresurările locurilor celor mai liniștiți din fire de către alții mai îndrăzneți și zurbagii. Nu-i de mirare, fiule, pentru că aici totți își fac loc în fel și chip. Acum să-mi spui la cine te-ai gândit când ai vorbit de
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
locurilor celor mai liniștiți din fire de către alții mai îndrăzneți și zurbagii. Nu-i de mirare, fiule, pentru că aici totți își fac loc în fel și chip. Acum să-mi spui la cine te-ai gândit când ai vorbit de împresurări? La Neculai Zamolitu, care a încălcat locul lui Constantin Cojocea, aflat puțin mai colea. Și asta o știu din mărturia lui Neculai Toma vornic, care a fost trimis de Iordache Cantacuzino vel logofăt din porunca lui Constantin Mihai Cehan Racoviță
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Maxim, egumenul mănăstirii Bărboi, cere ajutorul Divanului. Marii boieri de aici trimit vornicii de poartă, care, după obicei, adună „ulicenii”, aleg locul, hotărnicindu-l. Mărturia asupra celor înfăptuite o dau la 15 iunie 1693 (7201). Pe când sfinția ta vorbea despre împresurarea acelui loc, gândul mi-a fugit la Măriuța, soția lui Statie, care a făcut o faptă bună. Nu am decât să mă bucur de așa veste. Numai că trebuie să și dovedești acest lucru. La 1 iunie 1745 (7253), Măriuța
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
milui, iar nu a lua și a lipsi”. Ba mai mult, domnul a dat și mănăstirii „Sventîi Ioan” tot atât cât a apucat să ia mănăstirea Galata. Acest lucru s-a făcut cu respectarea locului „de treaba haznalelor”. Apoi cu împresurările locurilor altora sau locurilor obștești îi mare neorânduială. Uite că Scarlat Ghica voievod, la 8 octombrie 1757 (7266), trimite vornici de poartă să limpezească calea Podului Vechi și a ulițelor din jur. Aceștia adună „oameni buni mahalagii, armeni și moldoveni
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Vezi dugheana aceea? E a „Tofanei jupînesăi răposatului Ilie ce au fost spătar mare”. Și ce-i cu asta, părinte? Afară de faptul că e mai arătoasă, încolo seamănă cu toate celelalte. Dar poate ascunde niște tâlcuri... Este o pildă de împresurare din partea unui vecin. Tofana a avut noroc, pentru că, plângându-se lui vodă Nicolae Alexandru (Mavrocordat), la 3 mai 1713 (7221), a primit carte de împuternicire ca să o stăpânească în voie fără nici o asuprire. Dar ce s-a întâmplat cu dugheana
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
ce iaste în Dealul Călugărițelor... dzicând Irina fămeia lui Pavel, și Mihalachi, nepotul său, precum aceea vie i-au lăsat Pavel, bărbatul ei, să-i fie de comându ei... Și acmu se scoală călugărițăli de au luat acea vie cu împresurare”. Norocul călugărițelor a fost că au avut zapisul „de la mâna lui Pavel și de la Irina și cu iscălitura a duhovnicului său, anume popa Grigorie... Deci tâmplânduse de față și preotul Grigorie, duhovnicul lui Pavel, au mărturisit drept pe cum iaste
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
îmi vor putea purta numele și unde cuvântul „eliberare” nu e o vorbă goală! Nimeni nu subestimează de ce e în stare Mao. Toți membrii Biroului Politic își aduc limpede aminte că Mao e cel care a salvat Armata Roșie din împresurarea mortală a lui Chiang Kai-shek, Mao e cel care a transformat devastatorul exil al Marșului cel Lung într-un periplu al victoriei. După o săptămână în care nu se înregistrază nici un progres, bărbații decid să negocieze. Corabia nu poate naviga
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
a unor imense averi ale mănăstirilor moldovenești închinate locurilor sfinte. Cred că cei de la locurile sfinte veneau doar în crugul toamnei, când se adunau roadele. Acestea trebuiau prefăcute apoi în parale, care, după tipicul știut, să ia calea Ierusalimului... Toate “împresurările” despre care fac vorbire patriarhii sunt drept urmare a lăsării în paragină a moșiilor și locurilor mănăstirilor închinate. Nimeni n-ar fi venit să se facă stăpân “peste noapte” pe un loc care s-ar fi văzut că este în grija
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
cetate cu care ești în război, ca s-o cucerești, pomii să nu-i strici, tăindu-i cu securea; să mănînci din ei și să nu-i tai, căci pomul de pe cîmp este oare un om ca să fie nimicit prin împresurare de tine? 20. Numai copacii pe care-i vei ști că nu sunt pomi buni de mîncat, vei putea să-i strici și să-i tai, și vei putea să faci cu ei întărituri împotriva cetății care este în război
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85078_a_85865]
-
an. 7. Apoi, întoarce-ți fața și brațul dezgolit spre Ierusalimul împresurat, și proorocește împotriva lui. 8. Și iată, voi pune funii peste tine ca să nu poți să te întorci de pe o coastă pe alta, pînă nu vei împlini zilele împresurării tale. 9. Ia-ți și grîu, orz, bob, linte, mei și alac, pune-le într-un vas, și fă pîine din ele cîte zile vei sta culcat pe coastă: trei sute nouă zeci de zile să mănînci din ele. 10. Hrana
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
sabie ascuțită, ia-o ca brici de ras, și trece-o peste cap și barbă. Ia apoi o cumpănă de cîntărit, și împarte părul. 2. O treime din el arde-o în foc în mijlocul cetății cînd se vor împlini zilele împresurării; o treime ia-o și taie-o cu sabia de jur împrejurul cetății; iar o treime risipește-o în vînt, căci voi trage sabia după ei. 3. Totuși, ia vreo cîțiva peri din ei, și strînge-i în poalele hainei tale. 4. Din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
Iese... vine către țărmuri... stă... În preajma ei privește... RÎul Înapoi se trage... munții vîrful Își clătesc. Ascultați... ! marea fantomă face semn... dă o poruncă...” Acest „ascultați” cheamă la ordine imaginația descriptivă. Prologul s-a Încheiat. Urmează un alt fel de Împresurare a temei: pur didactică, oratorică, Întreruptă din loc În loc de judecăți morale: „Întreprinderea-ți fu dreaptă, a fost nobilă și mare.” După voiajul istoric, discursul revine la punctul de plecare. Împresurarea nopții a devenit, acum, mai puternică, Întunericul se Întinde, se
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
descriptivă. Prologul s-a Încheiat. Urmează un alt fel de Împresurare a temei: pur didactică, oratorică, Întreruptă din loc În loc de judecăți morale: „Întreprinderea-ți fu dreaptă, a fost nobilă și mare.” După voiajul istoric, discursul revine la punctul de plecare. Împresurarea nopții a devenit, acum, mai puternică, Întunericul se Întinde, se adună (imagini ale orizontalității!), spațiul dispare În timp ce muzica valurilor se Întărește: „Dar a nopței neagră mantă peste dealuri se lățește, La apus se adun norii, se Întind ca un veșmînt
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
În ritmurile cosmice ale materiei etc. * Alecsandri cîntă, ca toți poeții romantici, umbrele nopții, fără Însă un simț deosebit al fantasticului. Noaptea lui este un vast tablou animat: insule de nori, foc tainic pe deal, adunare - În jurul lui - de păstori, Împresurare liniștită, răcoroasă a lucrurilor. Elementul nocturn este, cel puțin În Pasteluri, sărac. Imaginația surprinde doar somnul nepăsător al firii: „Acum Însă viața-i lină; țara doarme-n nepăsare”, dulcea (iarăși dulcea) amorțire, freamătul stins al vieții, căderea văpăilor reci ale
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
morți din armata sârbească. Față cu aceste știri, telegrame sârbești spun că micile ciocniri pe care le-au avut trupele acestui general nu au schimbat întru nimic situația militară; cu toate acestea se pare că generalul a renunțat deja la împresurarea Bielinei și că se află cu puterea trupelor sale pe teritoriu sârbesc, avându - și numai avangardele în Turcia, se {EminescuOpIX 181} vede deci că a renunciat de a mai începe ofenziva în Bosnia. Acelaș ziar susține că Ahmet-Eiub Pașa ar
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
turci. O altă telegramă confirmă retragerile rușilor, zice că centrul lor e acuma dincolo de Kars, că cei bătuți la Alașgerd au început să se deie înapoi spre Baiazid și că turcii prind a lua ofensiva. Karsul ar fi scăpat de împresurare și se mai zice asemenea că la Suhum-kale [rușii ar fi fost din nou bătuți. De pe câmpul de război din Europa știrile constantinopolitane [nu sunt mai puțin favorabile turcilor. Optsprezece batalioane rusești trecând prin șistov au voit să ieie drumul
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Heiman s-au retras la Ardost ca să se 'mpreune cu Tergusakof, care la 16/28 iunie fusese bătut la Alasgerd. La 20 iunie/2 iulie Tergusakoff fu din nou bătut la Karakilissa. Muktar Pașa aleargă spre a scăpa Karsul de împresurare. Din șiștov se anunță că un corp de armată rusă compus din cavalerie și artilerie a luat Tîrnova cu asalt. Acest oraș era apărat de 3. 000 de nizami și redifi, precum și de artilerie. - Turcii au fost respinși spre Osman-bazar
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
se va schimba nici printr-un atac al rușilor asupra Plevnei, nici prin agresiunea turcilor asupra liniei Iantrei, atunci comanda rusească rămane să realizeze două operații care se pot face tocmai iarna în împrejurări foarte priitoare. Aceste două operații sînt: împresurarea Plevnei și a Rusciucului. În împrejurările de față e hotărât că întreaga armată rusească va rămanea în Bulgaria și va continua din răsputeri operațiile împrotiva Plevnei și a Rusciucului cât va ținea toamna și iarna. Părerea că Serbia nu va
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
că nu are temei. Tocmai iarna e pentru Serbia momentul cel mai priincios de a interveni: pentru că iarna ofensiva turcească dinspre Novi Bazar sau Seraievo mai că nu-i cu putință sau e prea ușor de impiedecat, pe când, din contra, împresurarea Vidinului de cătră sârbi, uniți cu detașamente române, este una din operațiile cele mai ușoare. Schimbarea în comanda supremă turcească au fost urmată de trimiterea părții cei mai mari din garnizoana Varnei și Șumlei la armata de operație, încît aceasta
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
întăririle turcești. Apoi, de la sosirea generalului Totleben, s-au început la sud-ost de Plevna lucrări de pământ în stil mare. S-așteaptă numai ca românii să ieie reduta cea mare a Griviței (Osman) pentru a păși la lucrările generale de împresurare. În aceeași vreme s-au sporit cordonul de impresurare dindărătul Plevnei. Vodă Carol voia chiar să ocupe în Telis, cu 15. 000 de oameni, o poziție șănțuită și să puie o stavilă intre Plevna și ajutoarele ce vin din Orhanie
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
martie 1803 pentru moșiile Voronețul și Bușăuca de la ținutul Orheiului, prima a boierului Manolachi Donici biv vel spătar, iar a doua a vel logofătului de Țara de Sus, Mihail Sturza, se precizează că ele se despărțeau la capete înainte de reclamata „împresurare prin linii drepte, adică dintr-o piatră ce esti chiotoare și colț la capătul moșiilor de sus numite și pără în ceialaltă piatră ce esti chiotoare și colț moșiilor. Și așa să se despartă”. Noțiunea din hotărnicie referitoare la colțurile
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
însoțită și de un bine lucrat plan hotarnic de teren, trebuia să servească doar pentru susținerea documentară a cauzei reclamantului, nu rezultă dacă acesta a avut câștig la proces, deci dacă a intrat efectiv în ceea ce planul consemna ca fiind „împresurarea ce face statu cu moșia sa Geru în moșia Torceștilor, adică din Valea Herătăului și până în Valea Călmățuiului, în întindere de trei sute treizeci și cinci (335) fălcii”. Anterior, familia Balș se judecase pentru aceeași pricină și cu mănăstirea Răchitoasa, deținătoarea până la secularizarea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Mavrocordat), tot la același an iulie 5, precum și la 1767 ghenar 29, cu cartea domnului Grigorie Ghica Voevod; 2-lea; că la anul 1799 fevruarie 6, având giudecată răzășii din partea din gios a Umbrăreștilor cu răzășii de moșia Săneștii pentru împresurare, nu să vedi că răzășii de Umbrăreștii de gios să fi tras pi stăpânitorii de Umbrăreștii de sus spre împărtășire nici la stăruința giudecății, nici la pagubele ce vor fi suferit din acea împresurare. După care să înțălege, de la hotărâtura
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cu răzășii de moșia Săneștii pentru împresurare, nu să vedi că răzășii de Umbrăreștii de gios să fi tras pi stăpânitorii de Umbrăreștii de sus spre împărtășire nici la stăruința giudecății, nici la pagubele ce vor fi suferit din acea împresurare. După care să înțălege, de la hotărâtura Zberei, tot feliul de înpărtășire răzășască au lipsit dintre stăpânitorii părții de sus și dintre acei de gios și fiștecare au rămas în osăbire pentru proprietaoa lor a să îngriji și a o ocroti
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]