773 matches
-
iar celor care aveau 4 boi li s-au dat 6 fălci. Pe lângă toate acestea, li s-a mai dat și o bucată de teren mai ponoros pentru pășunatul animalelor. și după știu, din auzite, de la bătrânii satului, au fost împroprietăriți toți clăcașii majori și, în special, cei căsătoriți. Multe din cele scrise mai sus, le-au auzit din gura bunicului meu Neculai tefan Boca și a fratelui lui Vasile Ștefan Boca, ambii porecliți „Bahnă”, căci străbunicul meu, Ștefan Boca, când
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
grădină 12,5 prăjini - erau cuprinse căile de acces - ulițe, piețele și cimitirele, așa că cei din categoria amintită n-au primit mai mult de 10 prăjini, adică 1790m2. În temeiul Jurnalului Consiliului de Miniștri, din 18 septembrie 1864, au fost împroprietăriți și țiganii lingurari, care au primit locă de casă și grădină. Legea rurală din 14 august 1864 dădea dreptul la împroprietărire și însurățeilor, precum și celor care se stabileau pe moșiile altor proprietari. Câțiva locuitori din satul Lunca au plecat și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
însurățeilor, precum și celor care se stabileau pe moșiile altor proprietari. Câțiva locuitori din satul Lunca au plecat și sau stabilit pe moșia „Gloduri” (Izvoarele Berheciului) a proprietarului Mihai Botez care luase în căsătorie pe Elena Rosetti, proprietara moșiei Dobreana, fiind împroprietăriți acolo. În această situație au fost Dumitrache Boghean și Luca Costan care, având câte doi boi, au fost împroprietăriți cu 5 fălci și 50 de prăjini, pe lângă locă de casă și grădină. Clăcașii Constantin Pintilescu, Simion Pintilescu, Costache Galeș și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
stabilit pe moșia „Gloduri” (Izvoarele Berheciului) a proprietarului Mihai Botez care luase în căsătorie pe Elena Rosetti, proprietara moșiei Dobreana, fiind împroprietăriți acolo. În această situație au fost Dumitrache Boghean și Luca Costan care, având câte doi boi, au fost împroprietăriți cu 5 fălci și 50 de prăjini, pe lângă locă de casă și grădină. Clăcașii Constantin Pintilescu, Simion Pintilescu, Costache Galeș și Ion Galeș au fost împroprietăriți cu câte 2,5 fălci (120 prăjini) la care s-a adăugat locă de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
au fost Dumitrache Boghean și Luca Costan care, având câte doi boi, au fost împroprietăriți cu 5 fălci și 50 de prăjini, pe lângă locă de casă și grădină. Clăcașii Constantin Pintilescu, Simion Pintilescu, Costache Galeș și Ion Galeș au fost împroprietăriți cu câte 2,5 fălci (120 prăjini) la care s-a adăugat locă de casă și grădină. Familiile de luncași împroprietărite în comuna Gloduri nu au rămas acolo din motive neelucidate; fie că și-au vândut pământul și au cumpărat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
prăjini, pe lângă locă de casă și grădină. Clăcașii Constantin Pintilescu, Simion Pintilescu, Costache Galeș și Ion Galeș au fost împroprietăriți cu câte 2,5 fălci (120 prăjini) la care s-a adăugat locă de casă și grădină. Familiile de luncași împroprietărite în comuna Gloduri nu au rămas acolo din motive neelucidate; fie că și-au vândut pământul și au cumpărat altul în Lunca, fie că nu au avut cu ce plăti ratele de despăgubire a proprietarilor pentru pământul primit și a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
moșiile boierilor Rosetti sau Sterian, în condiții dezavantajoase, chiar grele, după cum relatează cei care au trăit la începutul secolului al XX-lea. Reforma agrară din 1864 s-a făcut cu despăgubirea proprietarilor care au fost expropriați. Țăranii cu 4 boi împroprietăriți cu 4 fălci, 40 prăjini și 12,5 prăjini loc de casă și grădină, aveau de plătit suma 133 lei (aur) și 24 parale, cei cu 2 boi împroprietăriți cu 2 fălci, 40 prăjini și 12,5 prăjini loc de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cu despăgubirea proprietarilor care au fost expropriați. Țăranii cu 4 boi împroprietăriți cu 4 fălci, 40 prăjini și 12,5 prăjini loc de casă și grădină, aveau de plătit suma 133 lei (aur) și 24 parale, cei cu 2 boi împroprietăriți cu 2 fălci, 40 prăjini și 12,5 prăjini loc de casă și grădină plăteau 100 lei și 4 parale, pălmașii care au primit 2 fălci plăteau 70 lei și 24 parale, iar cei cu loc de casă și grădină
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cu alte categorii, cea a slujbașilor boierești: fierarii, lemnarii, pietrarii, cărămidarii, sobarii, pădurarii, vierii etc. care, la fel celor nevoiași, văduvelor, nevolnicilor, cei fără clacă boierească, au primit numai loc de casă și grădină. Cu câte 10 prăjini au fost împroprietăriți lingurarii la locul numit „Siliștea țiganilor”, în sus, pe Dobreana, dar țiganii nu s-au stabilit acolo, au părăsit pământul care, dupăă primul război mondial, a fost dat pentru practica agricolă a elevilor Școlii primare din satul Lunca, la cererea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
atât cu pământ de arătură, cât și cu loc de pășunat și cosit. Legea rurală din 1864 a avut în vedere ca satele să aib și izlaz, loc de păscut vitele. Locuitorii din Lunca (o parte dintre ei!) au fost împroprietăriți cu 20 hectare păscătoare, folosită în devălmășie. Cele 20 ha păscătoare, situate în partea de apus a satului, ar fi trebuit să fie date comunei dar, dintr-un tabel întocmit în 1929, aflăm pe urmașii celor care au fost împroprietăriți
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
împroprietăriți cu 20 hectare păscătoare, folosită în devălmășie. Cele 20 ha păscătoare, situate în partea de apus a satului, ar fi trebuit să fie date comunei dar, dintr-un tabel întocmit în 1929, aflăm pe urmașii celor care au fost împroprietăriți cu loc de pășunat în 1864: însă trebuie avut în vedere că legea prevedea că țăranii vor fi împroprietăriți cu pământurile aflate în folosința lor. Aceste suprafețe erau situate cât mai aproape de sat și de locuința fiecăruia. Nu numai țăranii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ar fi trebuit să fie date comunei dar, dintr-un tabel întocmit în 1929, aflăm pe urmașii celor care au fost împroprietăriți cu loc de pășunat în 1864: însă trebuie avut în vedere că legea prevedea că țăranii vor fi împroprietăriți cu pământurile aflate în folosința lor. Aceste suprafețe erau situate cât mai aproape de sat și de locuința fiecăruia. Nu numai țăranii din Lunca au primit pământuri slab productive, așezate pe pantele dealurilor. Luncașii au fost împroprietăriți cu pământul aflat pe
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
că țăranii vor fi împroprietăriți cu pământurile aflate în folosința lor. Aceste suprafețe erau situate cât mai aproape de sat și de locuința fiecăruia. Nu numai țăranii din Lunca au primit pământuri slab productive, așezate pe pantele dealurilor. Luncașii au fost împroprietăriți cu pământul aflat pe coastele dealurilor din dreapta și stânga pârâului Dunavăț: Dealul Morii, Tureatca, dealurile de la nord-vest de satele Slobozia și Valea Boțului. În legătură cu această realizare generalizată la întreg teritoriul de atunci al țării (oficial Principatele Unite ale Moldovei și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
țărani înstăriți. După războiul de independență (1877-1878), în România independentă, guvernanții au elaborat, la 14 iunie 1878 „Regulamentul de aplicațiune pentru executarea art.5 și 6 din Legea rurală” cu privire la împroprietărirea pe țară a însurățeilor din moșiile statului. Au fost împroprietăriți pe țară 48.348 de familii pe 615 moșii, cu suprafața de 227.992 ha34 . În noul regulament se preciza că se vor împroprietări mai întâi țăranii care au rămas neîmproprietăriți în 1864, cei care se aflau pe moșiile respective
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și 6 din Legea rurală” cu privire la împroprietărirea pe țară a însurățeilor din moșiile statului. Au fost împroprietăriți pe țară 48.348 de familii pe 615 moșii, cu suprafața de 227.992 ha34 . În noul regulament se preciza că se vor împroprietări mai întâi țăranii care au rămas neîmproprietăriți în 1864, cei care se aflau pe moșiile respective, dupăă care se vor împroprietări și țăranii din localitățile mai apropiate. Se prevedea să se dea fiecărui îndreptățit câte un pogon în vatra satului
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de familii pe 615 moșii, cu suprafața de 227.992 ha34 . În noul regulament se preciza că se vor împroprietări mai întâi țăranii care au rămas neîmproprietăriți în 1864, cei care se aflau pe moșiile respective, dupăă care se vor împroprietări și țăranii din localitățile mai apropiate. Se prevedea să se dea fiecărui îndreptățit câte un pogon în vatra satului pentru casă și grădină și câte 10 pogoane în țarină. Cei care primeau pământ trebuiau să se mute, în termen de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
se afla pământul, pe care nu aveau voie să-l vândă timp de 30 de ani și să-l achite în 15 ani. În comuna Filipeni nu erau moșii ale statului, dar erau în localitățile vecine. Unii luncași au fost împroprietăriți în satul Tarnița din comuna Oncești: familiile Călin, Vraciu, Tabarcea, Crețu și alții. Au mai fost împroprietărite la Viforeni familia Pușcuță 35 și la Gloduri familia Vasilaș. La începutul secolului al XX-lea, „problema agrară” frământa întreaga societate românească. Nerezolvarea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
să-l achite în 15 ani. În comuna Filipeni nu erau moșii ale statului, dar erau în localitățile vecine. Unii luncași au fost împroprietăriți în satul Tarnița din comuna Oncești: familiile Călin, Vraciu, Tabarcea, Crețu și alții. Au mai fost împroprietărite la Viforeni familia Pușcuță 35 și la Gloduri familia Vasilaș. La începutul secolului al XX-lea, „problema agrară” frământa întreaga societate românească. Nerezolvarea acestei probleme a dus la răscoala țăranilor din 1907. Într-un timp și s-a dat răscoalei
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
punerea în practică a reformei până în 1921. O urmare pozitivă a legislației liberale de dupăă răscoala din 1907 a fost constituirea izlazului comunal pentru satele comunei, în afară de satul Fruntești. ranii din Lunca, Slobozia - Filipeni și Valea Boțului care au fost împroprietăriți la 1864 nu au primit și izlaz pentru vite, iar cel 20 ha ale unor locuitori din Lunca, de la locul numit „La Imaș”, erau cu totul insuficiente. Pământul primit în proprietate, insuficient și slab calitativ nu ajungea nici pentru hrana
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
49. Dumitru Vasila 50. Ion Conteca 51. N. Curteanu 52. Vasile Hur 53. Mihalache Bădălu 54. Neculai Arbureanu Dintre pălmași jumătate din această categorie sunt, cel puțin după nume, din Lunca. Restul sunt din Slobozia; unele familii sunt și astăzi. împroprietăriți cu grădină și siliști (loc de casă) foștii robi și cei care nu au făcut clacă la boier, slugile boierești 1. Costache Andrie 2. Costache Hur 3. N. Hrițcu 4. Ileana lui V. Ceaușu 5. Gh. Olaru 6. N. Feraru
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
lor aleși, împreună cu inginerul angajat, au lucrat cu multă atenție atât „Planul geodezică și de parcelare a moșiei Dobreana, proprietatea locuitorilor din satul Lunca, comuna Filipeni, jud. Bacău”, cât și la „Tabloul pentru loturile locuitorilor din comuna Filipeni, satul Lunca, împroprietăriți pe moșia Dobreana”. „Tabloul” cuprinde numărul curent care corespunde cu numărul lotului tras la sorți, numele și prenumele posesorului, suprafața lotului pe categorii de teren, defalcată în locuri arabile (ha, m2), calitatea lotului cu laturi de categoria I, apoi 168
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
argumentele celor care n-au fost înscriși la împroprietărire. Revizuirea tabelelor a dus la modificări „în tabelul de împroprietăriți al serviciului agricol”, așa cum se arată în procesul verbal încheiat la 22 aprilie 1922: Am exclus din acest tablou 20 de împroprietăriși - spun membrii Comitetului de Ocol - pe următorii împroprietăriți pentru motivele notate în dreptul fiecăruia (pământ propriu, domiciliu în altă comună, lipsa mobilizării pe front, arendarea lotului și angajarea în fabrică, dezertare, decedat fără copii minori). S-au redus loturile la 15
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
împroprietărire. Revizuirea tabelelor a dus la modificări „în tabelul de împroprietăriți al serviciului agricol”, așa cum se arată în procesul verbal încheiat la 22 aprilie 1922: Am exclus din acest tablou 20 de împroprietăriși - spun membrii Comitetului de Ocol - pe următorii împroprietăriți pentru motivele notate în dreptul fiecăruia (pământ propriu, domiciliu în altă comună, lipsa mobilizării pe front, arendarea lotului și angajarea în fabrică, dezertare, decedat fără copii minori). S-au redus loturile la 15 împroprietăriți pe motiv că au pământ propriu și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
spun membrii Comitetului de Ocol - pe următorii împroprietăriți pentru motivele notate în dreptul fiecăruia (pământ propriu, domiciliu în altă comună, lipsa mobilizării pe front, arendarea lotului și angajarea în fabrică, dezertare, decedat fără copii minori). S-au redus loturile la 15 împroprietăriți pe motiv că au pământ propriu și perspectivă de moștenire și s-au sporit loturile la 5 îndreptățiți. Pe „tabloul” de împroprietărire au rămas 218 îndreptățiți după cum urmează:49 din actuala comună Mărăști, atunci unită cu Filipeni, din care 13
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Directorul școlii, învățătorul Gh. Pastoiu, a solicita timp de 15 ani un lot experimental pentru școală și, numai după mari insistențe, după ce s-a cumpărat moșia „Dobreana” prin obștea „Sfânta Treime”, cele 120 de prăjini cu care, în 1864, fuseseră împroprietăriți țiganii lingurari la „Siliștea țiganilor”, au revenit școlii. Printr-o cerere bine documentat și argumentată, directorul Gh. Pastoiu solicita Prefecturii Județului Bacău ca locul 173 numit „Siliștea țiganilor” să fie parcelat aparte și scos din totalul moșiei, ca unul care
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]