195 matches
-
De atlaz tulip în creștet încheiat cu cap de mort, "Mult" poesc, cioplirea unei rare și pierdute dalte, Pașadia își despoaie înnoptat semețu-i port. - O! scuipat de înverzita tuse-a spumelor putride, Cocoțat pe naufragii, nefiresc ca-ntr-un ochean, Împuind cămara nopții cu oracole stupide, Gore freamătă-n jiletcă de râios batracian. - Cântec, lebădă străpunsă, sol al harfelor eline, Strămutat pe mândre prapuri de năierii tăi vikingi, Pînă-adînc în moleșala quintelor manueline, Alter ego, o! Pantazi, ce Atlanticele-nvingi. Liniștit
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
Încearcă, vărule! Îți doresc să izbândești, dar nu cred..., s-a retras Ion. Zis și făcut. Odată, la o nuntă, Vasile și-a luat inima în dinți, a jucat cu Ioana și a plecat cu ea la plimbare. I-a împuiat asta capul câteva ore cu vrute și cu nevrute iar el i-a răspuns monosilabic: „îhî, mda, ah, da, ba” . Asta l-a obosit teribil pe bietul Vasile, așa încât, când a ajuns acasă, s-a culcat nemâncat și a dormit
PROZĂ SCURTĂ UMORISTICĂ: MIERLA LU CHIBRIT -BAZATĂ PE O ÎNTÂMPLARE REALĂ- de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2020 din 12 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368509_a_369838]
-
dorm în gară, unde era totuși cald. ?n gară trebuia să ai putere ca să-i domini pe ceilalti și eu la ora aia n-o mai aveam. Ca să-i domini pe acei boschetari trebuia să fi puternic, trebuia să te împui, dar nu mi-a reușit, și-atunci dormeam la clasa a II-a unde era mai rece, nu la clasa I. Atunci am strigat către Dumnezeu. Dumnezeu m-a auzit și m-a scos de acolo într-o zi și
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367375_a_368704]
-
aminteam doar de privirea ta fixă și de acolada în unghi a sprâncenei iar ridicată sugestiv și mă gândeam că ce a naibi mai ești de trebuie cineva să-ți ghicească gândurile, ba că cel mai mult timp te și împui așa... Angel... TU cu exercițiul tău, cel al încrederii..! Ajunsesem la fix în spatele tău.. Momentul prinderii tale în brațele mele, ce ți-au agățat mâinile tale încă întinse că într-un îndelung ritual, a fost magic!! și, mirosul tău a
DOMNITA IERNII de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1804 din 09 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/364711_a_366040]
-
N-am putut edita împreună Așa cum ne-am propus, Dar Părintele Galeriu Era o carte vie Despre Zidirile lui Dumnezeu! UNUL SINGUR Unul singur, A făcut minuni, El,Unicul! Toți cei care vin acum În numele Lui Falși profeți, Falși vindecăori Împuindu-vă capul Cu promisiuni, Își umplu buzunarele cu bani Folosindu-vă suferințele... Unul, Singur Afăcut minuni. El, Unicul, n-a murit Trăiește pentru noi. Să ne întoarcem la EL Să-l primim în suflet, Minunea fără de-nceput Și fără de sfârșit
ACATIST DE DRAGOSTE ETERNA de SABINA MĂDUȚA în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361991_a_363320]
-
aș însura?! - Nu, dar o să-ți ia Mercedes! - Tănțico!... Spune tu!... Merge des?!... - De unde să aibă atâția bani? Își dă seama la ce le e gândul... O dă pe supărare, fără să fie dealtfel: - ..... măi, tu chiar înveți sau îți împui capul cu prostii? Altceva mai ai în minte? - Scot și eu prostiile din cap, să fac loc învățăturii!... * Referință Bibliografică: XX. ECOU RĂTĂCIT (IȚE PESTRIȚE ȘI UN FIR ROȘU) / Adrian Lițu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2133, Anul VI
XX. ECOU RĂTĂCIT (IȚE PESTRIȚE ȘI UN FIR ROȘU) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2133 din 02 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365365_a_366694]
-
grave și nici timp nu am acum... De ce ai zis și de Fănel, știi tu ceva? - ...Aaaa! Nu interpreta greșit iubita. Întotdeauna bărbații sunt bănuiți. Nu de la ei vin toate supărările și bucuriile noastre? Eu am... - Lasă, lasă, nu-mi împuia capul. Trebuie să mă îmbrac urgent că vine Fănel să mă ia la cununia civilă. Am întârziat... - Gata! Te sărut, iubita, și distracție plăcută, s-a retras imediat Găbița, ascunzând cu pricepere nemulțumirea și mâhnirea provocate de răspunsurile și atitudinea
ISPITA (19) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355500_a_356829]
-
lucrurile plăcute se discuta foarte puțin și mereu cu mare grabă. Teoria atracției universale a lui Newton era pomenită rar, ignorându-se tocmai partea plăcută a lucrurilor, adică acele fenomene vii, efectele palpitante ale legilor naturii. În schimb, ni se împuia capul cu tot felul de teorii, găselnițe pur logice, cu definiții peste definiții, care mai de care mai abstracte și mai ciudate. Și, apoi, marea joacă de-a teoremele și raționamentele! Așa încât, la ora prânzului, când plecam spre cantină nu
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1930 din 13 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368955_a_370284]
-
pe tremurul vocii, pe direcția gândului, pe inima bătând înspre fericirea spicelor. Nu vreau să știu în care clopote ți-a bătut luna, nu trebuie să îmi mărturisești în câte culori ți s-au nuanțat orele. Nu vreau să îți împui capul cu întâmplările aerului, cu împletirile firelor de păianjen, îmi place când te simt luminos, rege peste lanul surâsului, îmbogățindu-mi crângul cu înfloriri mângâioase. Îmi place să te simt lipit de pielea bucuriei când mă îmbrățișezi cu toate chemările
DRAGOSTEA de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 1849 din 23 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370474_a_371803]
-
că o vor scoate din sat. Erau toți flăcăii călare de-a lungul drumului. O ascultam pe mamaie cu ochii măriți de curiozitate iar gândurile mi se învălmășeau. Deodată o săgeată mi-a plecat din minte cu direcția tataie. Îmi împuia capul cu „măiculița lui” și nu-mi spusese nimic despre mami. Eram furioasă și geloasă pentru tăticu, așa că, fără nicio jenă, am întrebat-o: -Și ea ce vroia? -Dumnezeu știe? Noi i-am spus că ea nu se putea mărita
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
aceia care îi băteau mi se păreau - criminali; însă, te loveai de un zid când ajungeai la primărie și la Comisia ’’protecției copilului, în primul rând că, tu de la un ong nu aveai dreptul să susții cazul.. astfel, trebuia să împui capul unui plictisit de toate cazurile sociale, să faci o anchetă succinta mai ’’pe înțeles’’ și să-i dai acestuia tot ce-i trebuie. Nu știu cum mai e acum, mărturisesc. Însă, aveam avantaj -cunoșteam doctori din comisii. Acolo unde trebuia, altfel
AI AJUTA PE ALŢII ESTE O DUBLĂ BINEFACERE... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359076_a_360405]
-
încredere. A făcut și câteva exerciții de deschidere a valizei și de simulare a introducerii codurilor. Părea destul de distractiv! Deși după plecarea secretarului apărării capul i se cam învârtea, l-a primit și pe secretarul de la externe care i-a împuiat mintea cu tot felul de baliverne despre pericolele majore prin care trece în acest moment lumea precum terorismul, comunismul sau extremismul. Bine că nu i-a mai spus și despre foamete, epidemii ori crizele provocate de refugiați. Se gândi că
CEL MAI PUTERNIC OM AL PLANETEI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2267 din 16 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340447_a_341776]
-
majore de arme au venit cu cereri de mărire a fondurilor, iar el le-a spus să se ducă la chinezi să ceară. Ce au fi înțeles ăia avea să afle peste vreo trei luni. Secretarul de la sănătate i-a împuiat capul cu nenorocirea din sistemul de asigurări sociale aflat de un deceniu în colaps, iar cel de la mediu cu certurile privind protocolul de la Kioto de care el chiar nu avea habar. Seara se duse mergând împleticit spre cină. Prima doamnă
CEL MAI PUTERNIC OM AL PLANETEI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2267 din 16 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340447_a_341776]
-
să afle unde au greșit și de ce nu apăruse omul de la bancă. Și abia acum și-au dat seama că toată afacerea fusese o înscenare a acelui om urmărit, cel cu schepsisul, noi știm că era Panduru, cel care le împuiase capul cu seiful băncii aflat într-o cameră secretă de la pușcărie... De fapt ei uitaseră că și acesta urmărește să atace ca să ajungă la seif, doar acum considerau afacerea ca a lor, fără însă a-și lua măsuri să-l
FRAGMENT DIN ROMANUL „UN GORJEAN ÎN VESTUL SĂLBATIC” DE IULIAN POPESCU, EDITURA “SITECH’, CRAIOVA, 2017 () [Corola-blog/BlogPost/339340_a_340669]
-
albastru-albastru al celulei. Era o tentativă naivă de sinucidere. Pe urmă conu Jorj mi-a luat capu-ntre palmele lui urieșești, mi l-a strâns la pieptu-i cu ciudate rezonanțe de joagăre în funcțiune, și-a cerut iertare până mi-a împuiat scăfârlia cucuiată, m-a certat că de ce nu i-am atras atenția, că nu-și dă seama când începe să se scarpine, că o face în mod reflex, că, dacă s-o mai întâmpla, să-i atrag doar atenția și
Haralambie Grămescu: Pactul cu diavolul (1994) () [Corola-blog/BlogPost/339597_a_340926]
-
inoxidabil: stâlpul de fier de la Delhi și discul din Mongolia, cercetate de NASA... încercă o intervenție științifică și Patriarhul, dar fu redus la tăcere brutal de Papa: -Uite cu cine m-am adunat! O ceată de nostalgici comuniști! V-au împuiat ăia capul din copilărie până la bătrânețe cu plaiurile mioritice și cu poporul ales ce-am fi! Hai, de la voi, ăștia care-ați viețuit în România, mai treacă-meargă, asta ați văzut și auzit, asta spuneți, dar nu accept inepții de la Babacul
CAP.9 (PARTEA I) de ANGELA DINA în ediţia nr. 1668 din 26 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344037_a_345366]
-
numai treceri peste râu, peste lodbe de lemn vechi, răvășite și putrezite. Înaintam tare încet. Dar partea bună a lucrurilor era că nu mai duceam în mână valiza. În schimb, trebuia să îndur tovărășia unui căruțaș care începu să-mi împuie capul cu tot felul de lucruri, iar eu tare nu aveam chef să conversez cu un necunoscut care n-avea habar de preocupările mele. După o vreme începusem să mă acomodez cu drumul și cu subiectele de conversație în care
PUTEREA RAZEI ABASTRE (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379906_a_381235]
-
om atât de mic, aveai să scrii povești... CIUDAT AR FI... Ciudat ar fi să te îndrăgostești, Atunci când îți apune viața, Cuvintele perechi să le rostești, Vrând să te întorci cu fata La tine însuți să privești, Și să te împui pentru o clipă- Copil să râzi, adolescent să crești, Și iar matur să fii, în pripă... Să cauți verbul mamei prin ființă, Și substantivul tatei să-l declini, Să riști, fiind chiar și în suferință, Bătrân să nu te simți
VERSURI DIN COPILĂRIE de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1979 din 01 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381369_a_382698]
-
Maria din Magdala l-a convins pe magnificul că ceea ce căutaseră ei să-și explice împreună cu Tiberius Thrassylus se împlinise în persoana acestui Iisus din Nazaret. A fost foarte bine primită la Capri și a stat mai mult timp acolo împuindu-i capul lui Tiberius cu prostiile ei! Iar acum, împăratul crezându-o pe aceasta, dorește să meargă la Roma și să convoace Senatul pentru a legaliza cultul acestui Iisus în tot imperiul pentru că în Iudeea, Sinedriul, arhiereii și cea mai
FRAGMENTUL NR ZECE PENULTIMUL FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380851_a_382180]
-
De-abia m-a mai lăsat să termin liceul, că tata, sfătuit de mama vitregă mi-a găsit prin neamurile ei bărbat în satul ăsta din vârf de munte. Nu-l cunosc, nu l-am văzut niciodată dar mi-au împuiat capul, ia-l că-i bogat, ai să trăiești mai bine ca la oraș, că o profesorii au salariul mic, vai de mama lor (că eu profesoară voiam să mă fac). Aproape m-au izgonit de acasă. Omul ăsta care
DRUMUL de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1994 din 16 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373311_a_374640]
-
frumoasă mai e duduița, își legăna ea șoldurile doldora de volane cu ochii pe Veronica, acum îmi dau eu seama de ce domnul student ține așa de mult la basmele lui cele cu Ilene Cosânzene, căci, bată-l norocul, mi-a împuiat capul cu ele... -Hai, mam’zell Gretta, că nu-i chiar așa; m-a rugat un prieten ardelean de aici de la școala de cătane să-i cizelez un basm cu Zâna Zorilor - se adresă el Veronicăi, și eu i-l
EMINESCU LA VIENA- ÎNTÂLNIREA CU VERONICA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347746_a_349075]
-
stimate ginere, pentru cei care mai au vre-o îndoială că galileeanul nu era fermecător. Asta o să-i convingă până și pe cei mai sceptici, căci vom spune că și discipolii lui au făcut farmecele obișnuite cu care galileeanul a împuiat capetele tuturor! -Mda! spuse Caiafa. -Să ne concentrăm acum pe ceea ce vom face. -Căpitane, putem ține secret faptul că galileeanul a fost furat? întrebă arhiereul Caiafa. -Nu mai putem mărite. Romanii vor împrăștia vestea în Ierusalim iar un spion al
AL ZECELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1564 din 13 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348754_a_350083]
-
Ți-ai construit Regatul tău imens Cu bombe, Harrp-uri și cu uragane! Respectă ruga altui zurbagiu De vrei umanitatea drept stăpâna În haos nu îți caută sicriu De vrei credință ta să mai rămână Planetă se salvează prin iubire- Creștin, împui păcate din scripturi Cu antrax, cu napalm, drept umilire Înconjurat de-armate de sperjuri! * De ce-ai uitat creștin îndoliat De crimele comise în pustie? Conflictele din veacul blestemat Au otrăvit izvor cu apă vie Virgil Ciucă New York 18 ianuarie
REPLICA INDOLIATA de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376887_a_378216]
-
în sine, ci pentru femeia care își permitea să aibă personalitate, să înfrunte bărbatul și să refuze ceva, acestui exponent fundamental al Universului. Spera că va reuși să stimuleze demnitatea și inteligența pe care credea că o posedă. Patricia îi împuiase urechile cu virtuțile nerecunoscute ale lui Hamid și aflase vrând -nevrând, o mulțime de informații legate de persoana lui. - Clara, cred că mi-am făcut un prieten foarte interesant și... exotic! jubila roșcata. - Daa? La cine te referi? întrebase Clara
ISPRĂVILE LUI CUPIDON (PART. 11) de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375653_a_376982]
-
în cap, să nu știu ce mai fac. -Păi mă salutași bre, dar cu răceală și distant, de parcă ai ceva cu mine, nu cum faci matale de obicei. Vulpe se străduia de vreo săptămână, să se comporte ceva mai serios, că îi împuiase capul taică-su, cu reproșiuri: că îl face de râsul lumii cu felul lui necuviincios, de ai lua pe oameni peste picior, când trecea pe drum, fie că erau tineri sau bătrâni. Îl și ameninase taică-său, fiind supărat foc
VULPE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2275 din 24 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375678_a_377007]