322 matches
-
Miorița năzdrăvană venind la izvor. Șerpuiau în borangic neînțelese linii, dar eu știam că acelea erau potecile mele care duceau la balta albastră de sub brazi. Vara îi spărgeam limpezimile înotând spre ostrovul cu sălcii până la casa rațelor sălbatice. Din patru-mpunsături de ac s-au născut fluturii verzi pe prosop. Aliniați aripă cu aripă, mă opresc parcă să merg în codrul de arnici. În cărți aveam scrise drumurile mele și le-am citit munților și apelor, negurilor de pe mlaștini și soarelui
POEME DIN AFARA TURNULUI DE FILDEŞ de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/361143_a_362472]
-
este o certitudine, parcă s-a răzgândit. Nu mi s-a părut că președintele care tocmai s-a retras de la conducerea partidului trebuie să fie în comisia politică de negociere cu PDL. Dar tot prieteni suntem și cu mici înțepături, împunsături. Nu este nicio problemă", a continuat Klaus Iohannis. El a arătat că ia în calcul varianta demisiei în cazul în care va pierde alegerile prezidențiale. "Este sigur o variantă de lucru, să demisionez dacă voi pierde prezidențialele. Nu spun că
Iohannis: Guvernul PNL-PDL, după alegeri. Fără tandem președinte-premier în campanie by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/28405_a_29730]
-
Iar afirmațiile care să-i justifice cuvintele au continuat: „Europa dacă va fi cuminte și înțeleaptă va reveni la Zola”. Și a urmat o întreagă demonstrație despre valoarea lui Ilie Moromete în literatura română și a lumii, nu lipsită de împunsături la literatura de azi: „Moromete înseamnă în primul rând lansarea unui personaj. Cea mai mare forță a scriitorului nu e să facă metafore, forța scriitorului să creeze, precum Dumnezeu sau zeii, o figură de bronz care să rămână peste secole
NICOLAE BREBAN DESPRE MARIN PREDA ŞI MOROMEŢII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1651 din 09 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384487_a_385816]
-
noastră contemporană asupra istoriei, perspectivă în care conceptul valorificării critice a moștenirii trecutului dobândește mereu valențe noi, ne îndrituiesc a spune că Huruzuma l-a privit o singură dată. Cert este faptul că în acel moment, Barzovie-Vodă a simțit o împunsătură în dreptul locului unde, după câte își amintea, sfântul Teodosie identificase lăcașul sufletului. — Scoală-te, fata mea! - spuse încet. Nu sta așa! Stai normal! — Nu pot sta decât plecată în fața unui principe! ciripi Huruzuma, trecându-și vârful rozaliu al limbii peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
ani buni nu mai organizase atamanul nici o prădăciune. Stând între femei, mereu cu rachiul de secară în mână, bărbații se moleșiseră, erau mai mult prin șanțuri. Chiar el, atamanul, se îngrășase oleacă, iar alaltăieri cu plosca-n pivniță, simțise o împunsătură adâncă în coșul pieptului. „Nu-i a bună, își zise bătrânul. Trebuie mișcare”. Și chiar a doua zi adună cazacii și hotărâră să calce câteva sate de pe malul drept al Nistrului, mai ales că era secetă și secara crescuse ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Și văzu Dionisie, privindu-l pierit, văzu cum buza de sus i se mișca laolaltă cu barba roșiatică, deslușind din gura tînărului aceleași vorbe, Înainte ca auzul să-i dea de știre: „Oh, fii binecuvîntat!“ Dacă era o batjocură, o Împunsătură, dacă era glasul visului său lăuntric ori glasul nălucirii sale lăuntrice? Iar Dionisie: „Cine ești?“ cu o voce pierită, minunîndu-se și el de ce-i ieșise. Dar parcă privirea semeață dispăru din ochii aceia albaștri pe care și-i lăsă În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
a mai pune la socoteală rănile mai mici, și unde tata putrezește și el, făcut terci, în lada țărănească din lemn sculptat. În total, cele trei persoane prezintă peste optzeci de lovituri de topor, fără a mai pune la socoteală împunsăturile cu baioneta, iar cele mai zdrobite sunt capetele. A lovit cu ambele mâini ca să aibă mai multă forță. Rainer nu poate să‑și petreacă noaptea lângă niște hoituri adus într‑un asemenea hal, fiindcă îi este silă. Intră în căminul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
mintea ei întrebarea - eu ce vis am avut ? cu o stradă ? Repede îi făcu vânt ideii și redeveni liberă să poată savura aerul. În timp ce așteptă aducerea bucatelor caută prin amintiri imaginea calului ce o trânti la pamânt. Brusc simți o împunsătura pe brațul stâng ... - Nu îi găsesc vena, strigă o asistentă ... mai bagă oxigen pe mască ... era forfotă în jurul ei pe masa din salonul ambulatoriu. El, era dincolo de ușa ce se întredeschidea aleatoriu, nu speriat, nu temător, ci înzestrat cu răbdarea
MÂNTUIREA III de BORCHIN OVIDIU în ediţia nr. 1138 din 11 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364116_a_365445]
-
în sine pe Duhul lui Dumnezeu, martirul se coace în focul harului, într-o Cincizecime permanentă. Sfântul Policarp, de pildă, stătea în mijlocul focului, nu ca un trup care arde, ci "ca o pâine care se coace [...] apoi a ieșit, din împunsătura fă �cută de suliță în trupul său, mult sânge încât a stins și focul". Conștiința creștină din această perioadă martirică era că mucenicii erau în același timp profund hristici și profund pnevmatici. Acest ade �văr reiese din faptul că mucenicii
DESPRE MARTIRIU SI JERTFA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366927_a_368256]
-
rezonanța firească a două corpuri descătușate de orice inhibiție și pudicitate. Nu mai existau taine ale preludiului care să nu fie experimentate și puse în aplicare. Întârziau cât puteau mai mult momentul cuplării, pentru că plăcerea să fie cât mai mare. Împunsăturile în pulpe, ca și mângâierile fetei pe bastonul oțelos, îi purtau pe alte tărâmuri ale plăcerilor erotice. Locul neastâmpăratelor degete, ce se jucau cu mugurelul acoperit de petecuțul de blăniță șatenă, a fost luat de vârful limbii lui Mircea care
VISUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349806_a_351135]
-
și de propria-i prezență. Seara își chinuia ațipirile, sufocând visele ce le-ar fi putut avea peste noapte. Ziua își chinuia foamea ; o lăsa să vină cât mai pregnant lăsând-o apoi să aștepte cât de mult putea răbda împunsăturile din stomac. Răbda în fața farfuriei plină cu mâncare, după care o amăgea cu câteva înghițituri, se ridica și își continua existența de nălucă. * Ceva anume, din ființa lui, a prins să se revolte. Viața nu îi fusese dată numai ca
V. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365254_a_366583]
-
din memorie momentul dezarmării lui. S-a văzut înconjurat de foștii lui camarazi înarmați. Din foișorul lui de observație a deschis focul asupra lor împușcându-i pe toți cu ura ce o simțea acum. Cei vizați au simțit din plin împunsăturile privirilor lui. Au simțit nevoia să bea. Aceeași nevoie o simțea și comandantul lor. * Două camioane cu soldați, încadrate de două mașini de teren militare, au oprit în vecinătatea porții. Este ziua înmormântării căpitanului Lehnea. Soldații sunt lăsați să fumeze
XVII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365363_a_366692]
-
lumea asta păcătoasă, că puteam foarte bine să-mi zbor creierii cu un glonț... după ce-o trimiteam și pe ea lângă el. Acum sufăr, dar nu-i nimeni vinovat, eu mi-am făcut-o cu mâna mea”. O altă împunsătură ca de lance i s-a răsucit între coaste și, fără să doarmă, a auzit cum îi vorbea Leana, că s-a retras speriat. - Andrei, nu te mai minți!... s-a auzit glasul Leanei, venit din direcția icoanei Sfântului Dumitru
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA A TREIA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 960 din 17 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364923_a_366252]
-
lumea asta păcătoasă, că puteam foarte bine să-mi zbor creierii cu un glonț... după ce-o trimiteam și pe ea lângă el. Acum sufăr, dar nu-i nimeni vinovat, eu mi-am făcut-o cu mâna mea”. O altă împunsătură ca de lance i s-a răsucit între coaste și, fără să doarmă, a auzit cum îi vorbea Leana, că s-a retras speriat. - Andrei, nu te mai minți!... s-a auzit glasul Leanei, venit din direcția icoanei Sfântului Dumitru
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA A TREIA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 960 din 17 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364923_a_366252]
-
triumfător. * Cei răi nu sunt chiar atât de răi. Mult mai rău este faptul că sunt imitați. Cei care imită sunt mult mai periculoși; sunt reguli pe care nu au de unde le ști. Cuțitul îl folosești doar ca să sperii, cu împunsături ușoare, numai dacă îi ghicești adversarului teama, altfel, trebuie să bați în retragere, cu o ușoară zeflemea. Nu există copil care să nu aibă asupra lui un cuțit sau măcar un cutițas, cât de mic, bineînțeles cu excepția fetelor care au
IV. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2022 din 14 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365161_a_366490]
-
Când validează prostul cu... ștampila. Confuzie farmaceutică În săptămâna asta farmacia Are un raft aproape gol, Căci auziră proștii că prostia Se vindecă cu... prostamol. Suspect de ... prostie (Autosatiră) Prostu-i prost de la natură, E imun, precum se știe, La orice împunsătură - Deci ce fac e... o prostie! Referință Bibliografică: CU EPIGRAMA PE... PROSTIE / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1134, Anul IV, 07 februarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Gheorghe Pârlea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
CU EPIGRAMA PE... PROSTIE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1134 din 07 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364813_a_366142]
-
ca pe un trofeu după care vreme îndelungată atât a alergat. Nostimă și totuși sălbatecă această cromatică a plaiurilor ce zămislesc fapte altfel obișnuite, fir de purpură și rază de soare ca niște pelerini transfigurați dintru-nceputuri și transmițând prin împunsături ideea. Ideea gândului ei de țărancă naivă și calmă, prea calmă, ideea mirosind a pământ ars, pământ rumenit când și-a îngăduit a o înfiripa. Treburile n-așteaptă, sosesc de-a valma, n-o oțărăsc dar nici n-o sperie
ŢĂRANCA DIN MUSCEL ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366733_a_368062]
-
comletate, ca recuzită și argument. Multă învălmășeală mai fac aceștia, multă zarvă, multe înjunghieri, multă sfârtecare, mult huiet și dihonie. Însă, ca și cum ar fi dintr-o altă lume media, exprimată expresiv în tot, căldura umană a Alessandrei Stoicescu e deasupra împunsăturilor în carnea clasei politice, e fără vehemență, chiar și în cazul unor critici și acuze de paloș și ghimpi ai cuvântului, e măsură a bunei cuviințe și educației. Cu acestea se înalță omul! Pe de altă parte, nu rămân nefructificabile
ALESSANDRA STOICESCU. UN VULTUR ŞI-UN ZBOR, O IUBIRE ŞI UN ADEVĂR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1724 din 20 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366181_a_367510]
-
rezonanța firească a două corpuri descătușate de orice inhibiție și pudicitate. Nu mai existau taine ale preludiului care să nu fie experimentate și puse în aplicare. Întârziau cât puteau mai mult momentul cuplării, pentru că plăcerea să fie cât mai mare. Împunsăturile în pulpe, ca și mângâierile fetei pe bastonul oțelos, îi purtau pe alte tărâmuri ale plăcerilor erotice. Locul neastâmpăratelor degete, ce se jucau cu mugurelul acoperit de petecuțul de blăniță șatenă, a fost luat de vârful limbii lui Mircea care
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. IV VISUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353830_a_355159]
-
în sine pe Duhul lui Dumnezeu, martirul se coace în focul harului, într-o Cincizecime permanentă. Sfântul Policarp, de pildă, stătea în mijlocul focului, nu ca un trup care arde, ci "ca o pâine care se coace [...] apoi a ieșit, din împunsătura fă¬cută de suliță în trupul său, mult sânge încât a stins și focul". Conștiința creștină din această perioadă martirică era că mucenicii erau în același timp profund hristici și profund pnevmatici. Acest ade¬văr reiese din faptul că mucenicii
JERTFA EUHARISTICĂ – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1638 din 26 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352969_a_354298]
-
dalle dita Ad asciugare le carezze Che bruciano ancoră SINGUR Și dacă în ochii tăi a fost doar soare și doar durere în ai mei pe buze-ți dezacord și încântare spini și flori aveau mâinile tale, cuvintele-ți doar împunsături și iubire ... Ai fost în toate foc și gheața, dezinteres și dar și mult zel. Ai fost eternul și sfârșitul, al meu pentru totdeauna... și niciodată la fel! Acum când nu mai ești al meu ești singur... părăsit de Dumnezeu
DESTINUL / DESTINO (POEME BILINGVE) de SIMONA PUŞCAŞ în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354111_a_355440]
-
pe care “Orfana” îl trăgea după ea. Știu numai că m-am aplecat, pentru că în următoarea fracțiune de secundă eram luată în coarne de “Orfana” și aruncată la câțiva metri, cu rochia sfâșiată de sus până jos și cu o împunsătură în pulpa piciorului. Am căzut fără să am timp să țip, în schimb din toate părțile se auzea: ”Gogule” sau “nea Gogule!” Când m-am ridicat de jos, deja tataie era lângă mine cu fața roșie și plină de broboane
GLORIE COPILĂRIEI IX de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357089_a_358418]
-
rău să mă prindă din urmă. Eu fugeam și țipam iar berbecul după mine. M-am împiedicat și am căzut; când a ajuns în dreptul meu, m-a fixat o clipă și a început să mă împungă cu coarnele. După câteva împunsături în spate, Mia a reușit să-l prindă de coarne și împingându-se el pe ea și ea pe el, a reușit să-l ducă în grajd, închizând ușa. Stăteam jos și urlam din ce în ce mai tare. -Bine că l-am găsit
GLORIE COPILĂRIEI IV de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357077_a_358406]
-
a rămas în cutia Pandorei. Crezi tu că nu aș fi vrut să schimb visul pe ceva mai palpabil? Să am un copil cu tine?... Dar, în viață, la fiecare colț de gând, la fiecare colț de lună, la fiecare împunsătură a unei senzații te bântuiește ceva și nu știm ce, cel puțin dacă am ști pentru ce trăim, pentru ce murim; dacă mori și trăiești pentru o idee e ok; dacă mori și trăiești pentru Dumnezeu e ok, însă, de
SCRISOARE CĂTRE DULCINEEA de ALEXANDRU MAIER în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357808_a_359137]
-
da' uneori este prea tîrziu să mai faci anumite lucruri și totuși, se gîndea ea, dacă mi-ar da Dumnezeu și mie norocul ăsta ... O vecină coase goblenuri toată ziua, stînd pe prispa casei. Mîinile ei sînt butucănoase și totuși împunsăturile acului au o finețe deosebită. Cînd Adelina se oprea s-o privească peste grad, din stradă, ea îi explica, veselă, că firul auriu se toarce tocmai în Japonia, dacă îi rîcîi auriul cu unghia rămîne un miez maroniu, urît la
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 43-48 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358316_a_359645]