80 matches
-
peisajul moldovenesc, dimpreună cu preferința sa pentru peisajul montan dinspre vest, pe care căruța îl lăsa în urmă, în raport cu zonele de pe malul stâng al Siretului ăacolo unde, cum spune Luca, "apa-i rea și lemnele pe sponci; iar vara te înăduși de căldură, și țânțarii te chinuiesc amarnic"). Capitolul și volumul se încheie brusc cu o descriere a elevilor din toate școlile Moldovei adunați în curtea mănăstirii Socola. Istoricul publicărilor: Amintiri din copilărie sunt, împreună cu portretul lui Isaia Teodorescu ălucrare intitulată
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
se leagă cu un chindeu la foale. Tot așa se leagă pleava fiartă în vin. Sau se bea 15 g. cafea măcinată fiartă în 150 ml. rachiu de drojdie curat. Această boală mai poate fi tămăduită și cu ghințură fiartă înădușită într-o oală de pământ. Se bea cu vin sau cu rachiu, «pe inima goală». Durerea în gât. Se mănâncă mult usturoi sau se freacă cu acesta partea dureroasă a gâtului. Durerea de inimă. Se bea oțet amestecat cu spuză
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
chef; și nici că se putea să fie altfel când eram vreo 40 de ștrengari, toți unul și unul, tineri, sănătoși, veseli, la adăpost de grija zilei de mâni și toți însuflețiți de focul pe care Vogoride cerca să-l înădușe cu pergamente 5. Bine te-am găsit, bre comis! Să trăiești, chir6 paharnice! La mulți ani, arhon 7 spatar! Și cu bine, cilibi 8 aga9! Erau toasturile care se încrucișau întruna, întovărășite de cele mai pipărate glume la adresa căftănitorului nostru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
nenorociri pe cap! Într-o zi de primăvară, un bun și iubit amic al meu, în desperarea dragostei sale, mă îndemnă să merg cu el la preumblare. Vreu să mă mai răsuflu la aer, îmi zise el; simt că mă înăduș. Ne-am suit într-o trăsură și am mers la Copou. Acolo, priveliștea frumoasă, verdeața care înviese spornic după o lungă iarnă, aerul, lumina, soarele încălzitor, toate aceste, în loc să-l liniștească, îl întărâtară și mai tare. Hai la Maiorescu. El
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
de aur... Eu mă suii într însa și, spărgând cu lopețile undele de argint ale râului, ajunsei la malul insulei. Aicea totul tăcea, nu cântau păseri, nimica, numai din biserică s-auzea un cântec încet, trist, mormântar, ca bocetul cel înădușit lângă patul murindului. Intrai, pin portalele de aur ale bisericei, înăuntru, Pe jos, marmură albă ca laptele, pe sus, arcadele nalte de aur, stâlpii de aur... iconostasul cu icoane nalte și palide de sânți și îngeri de-o frumusețe suprapământească
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
nu mai vrea să-l lase, gura ei uscată caută gura lui... o sărutare desperată... Ca o lipitoare, sau * ca o boa constrictor în forma unui înger căzut, ea îi ținea capul lui cel frumos în brațe, vrea să-l înădușe cu această singură-mbrățișare... - Cezara, pentru D-zeu, ce ți-i? întrebă el încet. - O! te iubesc, șopti ea cu turbare... nu vezi tu cum turbez de amor și de dorință, frumosul meu copil... - Publicul râde... taci... Cortina jos... - Ah
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
cîmp; cretă; curaj; curajos; curată; dăunător; de; demult uitat; demult; desert; destin; deșert; detergent; dezastru; distrugere; distrus; drog; drum de țară; de pe drum; dulap; pe dulap; element; eu; făină; ceva fărîmițat; fin; frică; fumat; goliciune; greu; inexistent; iritație; a te înăduși; înecător; îngrijorat; înșelăciune; jegos; de pe jos; lemne; leneș; limită; magazin; mansardă; mare; materie; mereu; minciună; miros; mirositor; mizerii; mop; mort; muștar; narcotic; nasol; naștere; neant; neglijență; negură; neîngrijit; nemerituos; nepăsare; neplăcut; nesănătos; de nisip; din ochi; oraș; paf; paragraf; păcat
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
cruce; mulți însă din cei mai juni se apărau cu turbare; scaunele, talgerele, tacâmurile mesii se făceau arme în mâna lor; unii, deși răniți, se încleștau cu furie de gâtul ucigașilor și, nesocotind rănile ce priimeau, îi strângeau până-i înădușeau. Dacă vreunul apuca vreo sabie, își vindea scump viața". Deznodământul execuției colective este implacabil ca destinul, iar amestecul de substanțe vitale de pe podea imprimă tabloului static din final un cromatism violent: "Mulți lefecii periră, dar în sfârșit nu mai rămasă
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
un anumit loc de bătaie tradițional-educativă. La Dimitrie Ralet, în Suvenire și impresii de călătorie... (1858), se găsește în esență aceeași idee a transformării vestimentare ca eliberare: a minții - "capetele s-au ușurat prea mult de acele învălituri orientale care, înădușind fluturările gîndului, încai da un aer de statornicie și de gravitate"; "pălăriile ușoare au înlocat șlicele globoase" - și mai ales a picioarelor: "botinele de la Paris țin minunat locul mestiilor și al papucilor care, spre a nu cădea din picioare, te
Analogii vestimentare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9635_a_10960]
-
proiect de lege care - ca cel în cestiune - primejduiește caracterul național al bisericelor de limbă nemaghiară, cată să relevăm în deosebi împrejurarea că în naționalitățile nemaghiare ale patriei conștiința propriei lor naționalități e atât de dezvoltată încît nu poate fi înădușită prin nici un fel de reglementări și sisteme de învățămînt. Această conștiință, nutrită prin respectul de sine însuși, se bazează pe temelii morale de așa natură încît din ele poate răsări până și puterea legitimei apărări. Orice experiment menit a înăduși
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
înădușită prin nici un fel de reglementări și sisteme de învățămînt. Această conștiință, nutrită prin respectul de sine însuși, se bazează pe temelii morale de așa natură încît din ele poate răsări până și puterea legitimei apărări. Orice experiment menit a înăduși conștiința națională a ginților de limbă nemaghiară poate degenera într-o eroare politică care ar putea să aibă urmările cele mai stricăcioase pentru liniștea dinlăuntru și pentru interesele superioare ale statului. De aceea biserica română a Răsăritului se roagă ca
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
d-tale, Caldero Victima deplorabilă a ateismului rece și a mizantropiei lui Caldero ședea încă în una și aceeași puzețiune și căuta posomorât înaintea sa, fără a spune vreun cuvânt și numai din când în când ieșea câte o oftare înădușită din pieptul său. Era clar că peste curând avea să afle pace, căci puterile sale scădeau din zi în zi. Eu ședeam mai neîntrerupt lângă patul nefericitului, căci așteptam un moment de lumină ca să pot vărsa mângâiere în anima sa
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
armurari ; și crăița, boftea, budiana sau ferfenul mare, pentru ochi. Iarba băloasă, tătăneasa sau tăciunul pentru rană și arsură, la răutatea dinților, ramatizm ori vânătăi, degerătură, trânji și boală bărbătească. Cimbrul ori ciumurica, la înțepătură de țânțari sau când te înăduși. Zămoțișa curăță trupul, dă răutatea afară. Ipcărigea ori săpunarița, pentru viermi la copiii mâțâțăi. La gâlci și când te doare mațul gros, la ieșitura moale, gutunar ori răgușeală e bun crânceșul, rădichioara sau cerențelul. Pentru slăbiciune și greață de la fiere
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
factor creatoriu și intuițiunea nemijlocită. Marii actori tragici ai francezilor vor rătăci, din contra, în conformitate cu spiritul poeziei lor dramatice, în direcțiunea unei idealități abstracte oarecare și vor cădea în pericolul de-a sacrifica plinătatea vieței prin unilateralitatea patosului și de-a-năduși astfel adevărul natural. Căci geniul lui Talma - daca e să judecăm după impresiunea cea mare ce-a esersat-o asupra unor naturi cu totul germane - geniul lui Talma a zbucnit asupra spiritului națiunei sale, căci a pus în patosul cel abstract
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
drag femeii unul, un băietan... da’ ea nu spunea nimănui... și nici băietanul nu știa... De păcătuit nu păcătuia, da’ așa-i era drag, macar să mai iasă în lume, să mai soarbă lumină, ci numai în casa urâtului se înădușea... Ș-a început a o bate, săraca, a început a o bate bărbatul... Ș-o bate azi, o bate mâni, nimeni nu știa... a grămădit-o într-un rând în zemnic ș-a bătut-o... A fugit Ileana la tatu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
Apoi datoria ș-a face-o și iarna asta, ca toate... răspunse râzând Niță. —Așa-i, - iarna n-o mânâncă lupii niciodată... Da’ totdeauna eu, iaca așa, pe după Bobotează, încep a mă gândi la primăvară. Iarna trăim, da’ ne cam înădușim... Așa-i și Iana mea... zbiară după soare de primăvară, nu altceva!... Faliboga se îngrămădi mai bine lângă horn. Mihalache Prescurie zise: —La primăvară vine și cuconașu... odată cu cocoarele... Faliboga dădu din cap și oftă: — Oi, frumosu-i când se topesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
împotriva furtunii, un umbrar împotriva căldurii; căci suflarea asupritorilor este ca vijelia care izbește în zid. 5. Cum domolești căldura într-un pămînt arzător, așa ai domolit zarva străinilor; cum este înădușită căldura de umbra unui nor, așa au fost înădușite cîntările de biruință ale asupritorilor." 6. Domnul oștirilor pregătește tuturor popoarelor pe muntele acesta, un ospăț de bucate gustoase, un ospăț de vinuri vechi, de bucate miezoase, pline de măduvă, de vinuri vechi și limpezite. 7. Și, pe muntele acesta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
-a... și nu mi-am luat mediile... m-a bătut cu cureaua și m-a udat cu apă, și am calciu pe pereți, și eram toata zgâriată, bătută, plină de vânătăi... eu am lipsă de calciu și din cauza asta mă Înăduș, amețesc și mă uda, mă bătea, mă uda... mama mea era În cameră, nu s-a băgat, nici măcar nu mi-a luat apărarea, zicea ceva că «meriți»... mi-a dat cu pumnul În gură, mi-a curs sânge din nas
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
mama cu diriginta, m-au bătut atunci... m-a bătut cu cureaua și m-a udat cu apă, și am calciu pe pereți, și eram toata zgâriată, bătută, plină de vânătăi... eu am lipsă de calciu și din cauza asta mă Înăduși, amețesc, și mă uda, mă bătea, mă uda... mama mea era În cameră, nu s-a băgat, nici măcar nu mi-a luat apărarea, zicea ceva că «meriți» că mi-am făcut o cu mâna mea. Mi-a dat cu pumnul
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
legămîntul frățesc. 10. De aceea, voi trimite foc în zidurile Tirului, și-i va mistui palatele." 11. Așa vorbește Domnul: "Pentru trei nelegiuiri ale Edomului, ba pentru patru, nu-Mi schimb hotărîrea, pentru că a urmărit pe frații săi cu sabia, înădușindu-și mila, a dat drumul mîniei, și își ținea întruna urgia. 12. De aceea, voi trimite foc peste Teman, și va mistui palatele Boțrei." 13. Așa vorbește Domnul: "Pentru trei nelegiuiri ale copiilor lui Amon, ba pentru patru, nu-Mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85063_a_85850]
-
ochii plecați. 30. El va izbăvi chiar și pe cel vinovat care își va datora scăparea curăției mîinilor tale." $23 1. Iov a luat cuvîntul, și a zis: 2. "Și acum plîngerea mea este tot o răzvrătire. Dar suferința îmi înădușe suspinurile. 3. Oh! dacă aș ști unde să-L găsesc, dacă aș putea să ajung pînă la scaunul Lui de domnie, 4. mi-aș apăra pricina înaintea Lui, mi-aș umplea gura cu dovezi. 5. Aș ști ce poate să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
sticla gestionată de Tureanu. Concesivi, bețivanii arată indiferență la chestiile astea superioare. Nouă nu ne trebuie Mercedes. Și nici măcar Dacia. Pe muiere o căpăcesc de cîte ori am chef și ea înghite cu noduri. Nu-mi trebuie alta, că mă înădușă destul una. Nu vorbesc de voi, vorbesc de oameni. Dar noi nu sîntem oameni? Voi sînteți niște animale scîrboase, un fel de necuvîntătoare. Eu am trăit în lumea bună. Am învîrtit femei fine, tinere, cu carnea tare. Te dădeai și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
pe a lui și să-și cumpere altceva. Într-o zi, Dinu era să facă infarct. Romeo mergea la volan și claxona ostentativ. Dar n-are carnet, țipă la nevastă-sa. Ba are. L-a cumpărat... Dinu era să se înădușe și a căzut într-un soi de letargie prelungită. Cînd și-a revenit, a găsit soluția la problema lui. Nevastă, îmi cumpăr avion. Ești nebun! Nu mă sui în el nici moartă! Nu fi bolundă. Moartă ești cînd cobori, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
adică așa îl credeau mulți și reușea pe loc să dea soluții doar pe jumătate. Jumătatea cealaltă, de obicei, o vindea scump și cam nu se potrivea deloc scopului. Deci, domnule Datcu, ce zici, putem valorifica cenușa asta care ne înădușă? Adică, să scoateți și ceva venituri din ea? Știu eu? Dacă s-ar putea, ar fi bine. Nu vă faceți iluzii. O afacere foarte bună ar fi să scăpați de ea. Chiar cu o plată pentru această operație. Bine, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
Tu, iubito, m-ai lăsat, ți-ai luat un alt bărbat.... Of, of, of... Ce faci, omule?întreabă colocatarul. Cum ce fac? Ascut cuțitul de vînătoare. Asta văd, dar ce ai de gînd? Să te pun pe grătar, să te înăduș cu manele și să-ți bag cheile de la jeep pe gît! Este bună! Hai, servește un mititel și un păhărel... Dă mai tare maneaua asta, spui excitat, cu ochii ieșiți din orbite. Și mie îmi place foarte mult, îmi merge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]