12,656 matches
-
fi putut închipui ori de a-i induce o puternică dorința de VA URMA ... a acestui rarisim dialog. O broșură producătoare de profundă pace spirituală, în orice moment ar fi lecturata, scrisă de un om dăruit de Dumnezeu cu aleasă înțelepciune, în memoria unui alt mare purtător de hâr divin, cărora le aducem și noi un omagiu, prin cele câteva modeste cuvinte scrise despre HARnica lor truda. ” - Gheorghe A. Stroia. PORTOFOLIU EDITORIAL ARMONII CULTURALE Până în acest moment, editura Armonii Culturale a
SĂ APROPIEM CERUL DE PĂMÂNT de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 513 din 27 mai 2012 by http://confluente.ro/Colectia_eposs_a_editurii_armonii_cul_gheorghe_stroia_1338098722.html [Corola-blog/BlogPost/358699_a_360028]
-
acela, parcă venea din alte lumi)... cu gesturi calculate trece lama pe toata fața... întotdeauna am fost fascinat de felul în care bătrânul se bărbierea! era una dintre bucuriile copilăriei să-l văd cum se bărbierește... senin, atent, revărsându-și înțelepciunea-i caracteristică... privirea aceea lucitoare! în câțiva ani deja știam să citesc... bărbieritul bătrânului continua să mă fascineze... de fiecare dată lăsam cartea de povești și mă pierdeam în gesturile sale și în privirea din oglindă... albeața spumei de ras
BACIYELMICĂ... de IOAN ADRIAN TRIFAN în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 by http://confluente.ro/ioan_adrian_trifan_1426161240.html [Corola-blog/BlogPost/365646_a_366975]
-
ligheanul de aluminiu, de a îmbălsăma barba cu spuma albă și apoi de a trece lama de-a lungul, de-a latul și în răspăr pentru a lăsa acel chip limpede, senin... la urmă rămânea privirea: tandră și plină de înțelepciune... apoi reflectoarele se stingeau încet, așa cum prosopul ștergea chipul bătrânului... privirea era aceeași... curios e că niciodată nu l-am jucat pe Quijote cu coif... cât de baciyelmic e totul... și cât de simplu e de înțeles Quijote! tot ce
BACIYELMICĂ... de IOAN ADRIAN TRIFAN în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 by http://confluente.ro/ioan_adrian_trifan_1426161240.html [Corola-blog/BlogPost/365646_a_366975]
-
Dana Deac, Director de Programe al Societății Culturale ,,Filarmonia” Impresionante lucrări realizate de artiștii plastici ce vor face obiectul prezentei rubrici vor înnobila volumul de colecție pe care ASOCIAȚIA CULTURALĂ ,,REGAL D`ART” îl va edita sub titlul ,,RECURS LA ÎNȚELEPCIUNE. MANUAL DESPRE UMANIZAREA PUSTIULUI” (maxime, cugetări, aforisme, citate celebre). Material realizat de Lili Bobu, ASOCIAȚIA CULTURALĂ ,,REGAL D`ART” Referință Bibliografică: POEME IN LUMINĂ ȘI CULOARE - PORTRET DE ARTIST MARIA KARALYOS / Rodica Elena Lupu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
PORTRET DE ARTIST MARIA KARALYOS de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 926 din 14 iulie 2013 by http://confluente.ro/Poeme_in_lumina_si_culoare_rodica_elena_lupu_1373824063.html [Corola-blog/BlogPost/342164_a_343493]
-
Era inacceptabil! Cum adică să nu mai poți vorbi cu prietena, nevasta, sau amanta zece ore pe zi?! Să nu mai știm ce poartă pe dedesubt o mare vedetă din cartier sau cum se epilează inghinal un haute-cuturist bisexual!? Ce înțelepciuni mai emite un fotbalist ori cum a glumit un oier cu o pițiponacă siliconată! Exclus!! Asta însemna, nici mai mult, nici mai puțin decât sfârșitul lumii civilizate... Sinuciderile păreau inevitabile. Și totuși... Când internauții insomniaci nu mai avură la ce
DILEME LA NIVEL ÎNALT de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1414428987.html [Corola-blog/BlogPost/377908_a_379237]
-
a cezarilor închinători idolilor, a fost destinat să fie slujit și păstorit pentru a-l salva de la pieire, renăscându-l astfel ca un imperiu creștin ortodox nemuritor. Constantin cel Mare a avut o viață plină de dreptate, de suferință, de înțelepciune, de adevăr, de unitate, de bun strateg, de bună organizare, de demnitate și de iubire, ctitorindu-și imperiul său Dac pe arhitectura religioasă a unicului stil a Frumuseții Hristice Ultime. Marele Împărat Constantin, între toți monarhii pământului prototrac, Alexandru cel
ÎMPĂRAŢI ŞI SFINŢI DACI AI PĂMÂNTULUI ŞI CERULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2333 din 21 mai 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1495329481.html [Corola-blog/BlogPost/381053_a_382382]
-
blândul și dreptul Constanțiu înainte și după Sinodul I Ecumenic din anul 325 d. Hr. Cronicarul Kedrenos relatează despre profunda evlavie a Augustei Elena transmisă fiului Constantin: „acest lucru l-a învățat și pe fiul ei și anume să aibă înțelepciune smerită, să fie atent la virtute și la purtare, slujind Domnului cu frică și cutremur; păzind întocmai poruncile acesteia, acesta avea să dobândească rod însutit.” (Kedrenos Georgios, Adunare de istorii 1,498,Index of/ PG m/ PG Migne/ Georgius Cedrenus PG, col
ÎMPĂRAŢI ŞI SFINŢI DACI AI PĂMÂNTULUI ŞI CERULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2333 din 21 mai 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1495329481.html [Corola-blog/BlogPost/381053_a_382382]
-
Asemănării intru Atotcreator, prin mireasma îndumnezeirii sale: din Adevărul lui Dumnezeu spre slavă Neamului Dacoromân, din sânul poporului spre sufletul său, din conștiința Națiunii spre rațiunea să, din credință Străbunilor spre nădejdea să, din jertfă Strămoșilor spre dragostea să, din înțelepciunea Logosului divin spre darul sau creator, din Milosârdia Fecioarei spre frumusețea Patriei dragi, din Răscumpărarea Mântuitorului Hristos spre învierea vieții în cadrul Cetei Alese: „Viața noastră nu a fost făcută ca să ne plângem și ca să ne gândim, precum cei ce aduc
UN FIU ALES AL DACIEI MARI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1417514633.html [Corola-blog/BlogPost/371897_a_373226]
-
neînțeleasa decât la schiturile din munți. Parcă începusem din nou să învăț să merg, să văd, să citesc. Se crease o armonie a clipei care este unică. Eram mereu elevă în fața dascălului gata să beau din apa fântânii plină de înțelepciune. Dragostea de neam, de țară și de loc mi le puteam exprimă. Am putut să mă întorc în timp, pentru a vedea drumul moșilor mei marcați de trecerea timpului. Mereu găseam elemente comune. Ceva dincolo de om, dincolo de spațiu și timp
UN FIU ALES AL DACIEI MARI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1417514633.html [Corola-blog/BlogPost/371897_a_373226]
-
binecuvântata de Bunul Dumnezeu prin înseși numele care i le-a dat: pelasg, trac, scit, bes, agatârș, get, ilir, dac, român, nume care a odrăslit în întreaga omenire, renume care a cunoscut cel dintâi Scrisul, Cultura, Monoteismul, Monahismul, Mistica isihasta, Înțelepciunea Bătrânilor, Sibilele-profetese, Sihaștrii și Schivnicele nemuritoare nu putea deci, să nu aibă Tezaurul Izvoarelor sale scrise, chiar dacă nemurirea salășluia pururea în faptele mărețe ale Marilor Daci. Bunul Dumnezeu-Ziditorul a toate ne-a hărăzit că Neam o Aură specială, cu harismele
UN FIU ALES AL DACIEI MARI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1417514633.html [Corola-blog/BlogPost/371897_a_373226]
-
și nu chibzuim, EMINESCU SĂ NE JUDECE. Tot lui să-i aparțină judecată și atunci când lovim fără rost cu arma cuvântului în cei pe care nu-i cunoaștem. De jignim, ori rănim, de facem cu bună seamă ironii lipsite de înțelepciune, EMINESCU SĂ NE JUDECE. Ai zice că ar trebui să nu ne pese de nimeni și de nimic. Măcar la EMINESCU să ne mai gândim atunci când transformăm țara asta, țara noastră de glorii și de dor, într-una a nimicului
EMINESCU SĂ NE JUDECE de PAUL SURUGIU FUEGO în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 by http://confluente.ro/paul_surugiu_fuego_1434375867.html [Corola-blog/BlogPost/360536_a_361865]
-
n-avem codificat în genă Nu ne-amintim decât de burtă Și de-un colț uitat de pernă. N-avem amintiri recente De catastrofice trăiri, Și chiar dacă le-am avea, decente Le consumăm ca buletin de știri!... Dă-ne Doamne înțelepciune, Și ne risipește ura, Că, poate, a lumii națiune Și-ar respecta pe veci natura! Gabriel Todică 20.04.2015 Imagine: „Visand la Claude Monet” de Gabriel Todică Referință Bibliografică: Apa! / Gabriel Todică : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1618
APA! de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 by http://confluente.ro/gabriel_todica_1433610000.html [Corola-blog/BlogPost/370319_a_371648]
-
a contopit Încrustând eterna clipei feerie Cufundată-n raza plină,sângerie. Euros ia ființă-n altă depărtare Aducând prea blânde valuri de răcoare Printre trunchii ce ramurile-și pleacă Înspre unduinda oglindă de apă. Ulmii,chiparoșii,stejarii,salcâmii, Plini de-nțelepciune,istoria lumii De al său adânc tainic povestită Stau și o asculta. Neadeverită Însă lor le pare,și se întristează Când află că omul,azi,nu mai visează. Întreg universul pe altul cuprinde, Sub privirea-i naltă iată se întinde
DIN VĂI DE LUMINĂ de CRUŢI CRISTIAN în ediţia nr. 1064 din 29 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Din_vai_de_lumina_cruti_cristian_1385687625.html [Corola-blog/BlogPost/344534_a_345863]
-
și așa cum îi doresc din preaplinul inimii. Pickering ON Elenă Buică-Buni 5/5/2012 ******************** GEORGE NICOLAE STROIA - PUTEREA TIMPULUI A fost odată, ca niciodată, un împărat pe nume Darius, un om care la vremea lui fusese vestit prin vitejia și înțelepciunea să. Ajuns în pragul bătrâneții, răpus de boală, simțindu-și sfârșitul aproape, chema pe fiul său și-i zise: − Dragul meu Solaris, sfârșitul îmi este aproape, nu mai rezist mult! În tinerețile mele, îmi amintesc cum biruiam pe oricine, dar
SCHIŢÂND COPILĂRIA (SCURTISSIME) de MIHAI MARIN în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 by http://confluente.ro/Eveniment--Actualitate/Codrut_marian_stroia_schitand_copil_mihai_marin_1338645109.html [Corola-blog/BlogPost/357441_a_358770]
-
Libris, înțeleptul curții. − Libris, te rog să îmi spui secretul timpului! Cum aș putea să îl opresc, ba chiar să-l dau înapoi? − O, dragul meu prinț, doar cel ce reușește să treacă peste Marea Anotimpurilor și prin scorbura Copacului Înțelepciunii, va putea să ajungă în Împărăția Timpului. Dar să aveți grijă, că Timpul este foarte siret! Auzind toate acestea, Solaris nu mai statu pe gânduri și se pregăti de drum. Libris făcu semn să i se pregătească escorta, dar Solaris
SCHIŢÂND COPILĂRIA (SCURTISSIME) de MIHAI MARIN în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 by http://confluente.ro/Eveniment--Actualitate/Codrut_marian_stroia_schitand_copil_mihai_marin_1338645109.html [Corola-blog/BlogPost/357441_a_358770]
-
pescărușul strigă cu putere: − Pământ, pământ! Cei doi, coborâră pe țărm și hotărâră să înnopteze acolo. Adormiră pe loc, osteniți de drumul lung. După o noapte rece, se treziră în zori, gata de călătorie. − Ce căutăm acum? întreba pescărușul. − Copacul Înțelepciunii! Nici nu terminară bine de vorbit că observară copacul. După ce au ajuns în fața copacului, au auzit din interiorul unei scorburi o voce înăbușita: − Stați, călătorilor! Ca să găsiți intrarea în Împărăția Timpului, trebuie sa imi dezlegați o ghicitoare: „Fir de tort
SCHIŢÂND COPILĂRIA (SCURTISSIME) de MIHAI MARIN în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 by http://confluente.ro/Eveniment--Actualitate/Codrut_marian_stroia_schitand_copil_mihai_marin_1338645109.html [Corola-blog/BlogPost/357441_a_358770]
-
a iubirii de patrie, a laudei lui Dumnezeu, a vinului. Revin, însă, la un poem emblematic al volumului: „Semn”, unde găsim atât acea artă poetică discutată mai sus, cât și sentimentul că miracolul poate fi înțeles - și chiar drumul către înțelepciune se poate parcurge prin contemplație, stând pe loc în fața unor tablouri paralele: „Lângă înaltele piscuri albe/ zboară-n ochiul albastru /respirând orizontul dimineții/ așteptarea.// În- tre păduri fără arbori,/ se naște un izvor în inimă/ grăbit/ unde sosește marea lumină
VOLUM DE POEZIE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1016 din 12 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Frigul_insingurarii_volum_llelu_nicolae_valareanu_1381527977.html [Corola-blog/BlogPost/352433_a_353762]
-
se naște în trunchiul lui- atunci și numai arunci când prindem miracolul cuvântului. Poezia lui Llelu Nicolae Vălăreanu (Sârbu) este naturală, ieșită parcă din prima tăietură a gândului, caută simplitatea, este discret presărată cu filosofie (și cu idei filosofice), cultivă înțelepciunea, găsește expresia memorabilă. Ritmurile ei sunt ritmurile ideii- de aceea se citește cursiv, ca o demonstrație cu larghețea de rigoare (nu strictă, adică, ci trecând cu răgălii prin fluviul realității). Faptul că autorul a așteptat atât de mult s-o
VOLUM DE POEZIE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1016 din 12 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Frigul_insingurarii_volum_llelu_nicolae_valareanu_1381527977.html [Corola-blog/BlogPost/352433_a_353762]
-
unei artiste de excepție. Un public numeros, onest și entuziast a omagiat-o pe artistă, umplându-i brațele cu flori, îmbrățișând-o, aplaudând-o frenetic. Sala se spectacole, din orice unghi era privită ilustra o frescă vie a petrecerii, adorației, înțelepciunii și statorniciei românului. Toate chipurile surâdeau, toate vocile exclamau bucuria, plăcerea și iubirea, toate mâinile aplaudau și fremătau ca valurile mării, într-o expresie de bună dispoziție și acompaniament gestic de simpatie și comuniune cu artista. Pe intervalele dintre rânduri
ANETA STAN, 50 DE ANI DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1411548058.html [Corola-blog/BlogPost/376395_a_377724]
-
Acasa > Strofe > Valori > GLORIE LIMBII ROMÂNE PRIN ÎNȚELEPCIUNEA EI Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 975 din 01 septembrie 2013 Toate Articolele Autorului Poem de Al.Florin Țene GLORIE LIMBII ROMÂNE PRIN ÎNȚELEPCIUNEA EI Mi-e dat să-mi rostesc gândurile să visez în Limba Română
GLORIE LIMBII ROMÂNE PRIN ÎNŢELEPCIUNEA EI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Glorie_limbii_romane_prin_in_al_florin_tene_1378007439.html [Corola-blog/BlogPost/364930_a_366259]
-
Acasa > Strofe > Valori > GLORIE LIMBII ROMÂNE PRIN ÎNȚELEPCIUNEA EI Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 975 din 01 septembrie 2013 Toate Articolele Autorului Poem de Al.Florin Țene GLORIE LIMBII ROMÂNE PRIN ÎNȚELEPCIUNEA EI Mi-e dat să-mi rostesc gândurile să visez în Limba Română, fiecare cuvânt un fagure, ca mierea luminii în degetarul macilor, ca vârsta arborilor în cercuri, în fiecare din ele trudește un străbun, veghează o baladă. Patria Limbii
GLORIE LIMBII ROMÂNE PRIN ÎNŢELEPCIUNEA EI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Glorie_limbii_romane_prin_in_al_florin_tene_1378007439.html [Corola-blog/BlogPost/364930_a_366259]
-
cum nu se poate înstrăina fântâna de izvoare. Am spart coaja de nucă a cuvântului și peste înțelesuri am dat de bine , dulci ca mierea,de ducă și ură, avea gust de zgură dar și de păcat, simțeam eminesciană vibrație, înțelepciunea lui Pann din gură în gură era în sămânța gata de germinație. Am spart coaja seminței cuvântului și-am dat peste altă sămânță, un alt înțeles, o altă cărare, o altă speranță, o clanță pentru o altă, o altă... până
GLORIE LIMBII ROMÂNE PRIN ÎNŢELEPCIUNEA EI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Glorie_limbii_romane_prin_in_al_florin_tene_1378007439.html [Corola-blog/BlogPost/364930_a_366259]
-
în conturul măsurat. Mă simt rudă cu acest bulgăre cuminte și-l pipăi simțindu-i respirația în acea dimineață nerăbdătoare când bobul de grâu plesnește în lutul cu străluciri solare. Când mănânc pâinea,urcă până la mine neamurile noastre toate, seva înțelepciunii adusă până la noi de limba ce o vorbesc. Patria îmi este Limba Română în ea bobul de grâu germinează verbele poemelor eminesciene. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Glorie limbii române prin înțelepciunea ei / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
GLORIE LIMBII ROMÂNE PRIN ÎNŢELEPCIUNEA EI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Glorie_limbii_romane_prin_in_al_florin_tene_1378007439.html [Corola-blog/BlogPost/364930_a_366259]
-
pâinea,urcă până la mine neamurile noastre toate, seva înțelepciunii adusă până la noi de limba ce o vorbesc. Patria îmi este Limba Română în ea bobul de grâu germinează verbele poemelor eminesciene. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Glorie limbii române prin înțelepciunea ei / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 975, Anul III, 01 septembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
GLORIE LIMBII ROMÂNE PRIN ÎNŢELEPCIUNEA EI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Glorie_limbii_romane_prin_in_al_florin_tene_1378007439.html [Corola-blog/BlogPost/364930_a_366259]
-
Universitatea Yale, a avut o bursă Național Science, licență a luat-o la Universitatea din Miami. Volumul “Identitatea profesională - Strategii neconvenționale pentru redefinirea carierei” propus de Herminia Ibarra, reprezintă un ghid, un model, o provocare de redefinire a carierei. Dacă înțelepciunea populară susține ideea că mai întâi trebuie să știm ce vrem să facem și apoi să acționăm, Herminia Ibarra susține că lucrurile sunt inversate, “cunoașterea vine în urmă acțiunii și a experienței”. Tranziția în cariera nu este un drum drept
Herminia Ibarra: Identitatea profesională. Recenzie, de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/herminia-ibarra-identitatea-profesionala-recenzie-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339409_a_340738]