6,007 matches
-
si trebuie să fie, o imagine vizibilă în exces. Realismul și-a propus să înfățișeze lucrurile așa cum erau cu adevarat, si nu cum ar fi trebuit să fie. Aceasta e, cred, una dintre cele mai radicale, dar și mai puțin înțelese schimbări aduse de realism. În acest context trebuie înțeleasă celebra afirmație a lui Stendhal din Roșu și negru, referitoare la vocația românului: Un roman e ca o oglindă purtată de-a lungul unui drum bătut de multă lume. El va
Sara Danius - Romanul realist si nasterea imagisticii by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13753_a_15078]
-
Realismul și-a propus să înfățișeze lucrurile așa cum erau cu adevarat, si nu cum ar fi trebuit să fie. Aceasta e, cred, una dintre cele mai radicale, dar și mai puțin înțelese schimbări aduse de realism. În acest context trebuie înțeleasă celebra afirmație a lui Stendhal din Roșu și negru, referitoare la vocația românului: Un roman e ca o oglindă purtată de-a lungul unui drum bătut de multă lume. El va răsfrînge în ochi cînd seninul cerului albastru, cînd noroiul
Sara Danius - Romanul realist si nasterea imagisticii by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13753_a_15078]
-
al lui Călinescu. Esențială nu este însă paternitatea, greu totuși de contestat azi, ci adevărul teoriei. Și, după părerea mea, Maiorescu trebuie considerat un gînditor pragmatic. Aș merge mai departe și aș spune că acest pragmatism, acest realism se cuvin înțelese ca un refuz al ideologicului. Îndefinitiv, ceea ce reproșa Maiorescu pașoptiștilor nu erau atît ideile lor, cît felul în care se colorau ideologic, adică retorica demagogică. Dacă Maiorescu detesta discursul romantic rosettist (pe Brătianu, din unicul lui text teoretic, dacă l-
Adevăratul Maiorescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13833_a_15158]
-
o săgeată meșteșugită. Ba chiar în acel moment - și era în decembrie! - un fascicol de raze cade pe cadran, încât, pentru povestitor nimic nu mai era, din acea clipă, întâmplător. {i cum ceasului solar îi lipsea postamentul, este de la sine înțeles că prietenul nostru va efectua cercetări spre a-l afla, iar de aici pentru cititor începe o perioadă de neliniștită așteptare, ce-i va fi răsplătită. Excelenta nuvelă ne reamintește acea biserică din Copenhaga unde alături de sala de rugăciune se
De la Charlottenlund la Mogoșoaia by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13864_a_15189]
-
autentică, biografică, pe scurt, subiectivă. Impersonalitatea ori obiectivitatea, criticul trebuie să le lase pe seama altora. Speriați de reacția scriitorilor, unii critici se justifică afirmînd că sînt obiectivi, mai bine zis, mai obiectivi decît scriitorii înșiși. Nu în acest sens trebuie înțeleasă distincția maioresciană dintre poeți și critici, cum că primii sînt opriți de la păreri corecte de o subiectivitate care le-ar lipsi celor din urmă. Sensul distincției este că subiectivitatea criticului e mai largă decît a poetului care este prizonierul unei
Posibil decalog pentru critica literară by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13945_a_15270]
-
crispat existențial, și nici unul bigot din punct de vedere moral. Manipularea codurilor artistice, vocația de prestidigitator în relația cu limbajul, scepticismul polemic și memoria culturală, demon- strațiile silogistice și ironia implicită, fac din el un postmodern în cel mai exact înțeles al cuvîntului. Iar spiritul posac al unui eventual muzeu, încă fidel unor principii îmbătrînite, are în Onisim Colta, sub aparența inofensivă a unui mimetism verificat, unul dintre cei mai radicali factori de perturbare. Un adevărat distrugător de tabuuri și un
Materia și visul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13963_a_15288]
-
Georges Dumitresco) Textul care urmează a fost publicat de către pictorul Georges Tzipoia în revista comunității românești din Geneva, Căminul românesc. Problemele pe care domnia sa le aduce în discuție nu privesc doar diaspora românească, ci și - sau, mai ales! - România însăși, înțeleasă ca partener real și ca prezență simbolică într-o Europă din ce în ce mai puțin concesivă în fața retoricilor obosite și a propagandismului abia camuflat. Că prezența noastră culturală în lume este o problemă complexă și plină de responsabilitate o dovedesc și desele discuții
Falși ambasadori by Georges Tzipoia () [Corola-journal/Journalistic/13938_a_15263]
-
un clasament publicat de revista britanică The Economist. Un foarte dur avertisment conține editorialul din Național, intitulat Revolta mocnită a românilor. După cum se știe, oricine are curent electric în casă trebuie să plătească o taxă, fiindcă se consideră de la sine înțeles că dacă ești racordat la rețeaua de curent ai în casă și un radio și un televizor la care e musai să asculți Radio România Actualități sau să te uiți la emisiunile Televiziunii Române Publice. Lăsînd deoparte absurditatea acestei idei - destui
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13998_a_15323]
-
în sus, firește dintre cei mai răsăriți. Cu excluderea băiețașilor/fetițelor de 11-12 ani. Pentru a fi informator trebuie să ai o pregătire, o concepție sănătoasă în formare asupra lumii și deci să-ți apară limpede că e de la sine înțeles să faci poliție politică, mai pe scurt, să devii turnător. Nu oricare adolescent distinge ce se așteaptă de la el, în ce chip urmează să fie util societății. Odată ce scumpa orânduire este asediată de hrăpărețul imperialism nu-ți este îngăduit să
Bebeluși și turnători by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10384_a_11709]
-
-ului. Din păcate, regimul s-a mulțumit cu serviciile băieților cu ochii albaștri, înveșmântați în costume gri, ce se învârteau prin centrul Capitalei, recrutați din centrele de orfani. încă o jumătate de măsură, contribuind la căderea perechii dictatoriale. De la sine înțeles, ceea ce de-abia se întrezărea cu două-trei decenii în urmă ni se înfățișează acum drept o curentă cucerire a geneticii. Aceasta va induce în bebelușii din pântecul matern gena asigurătoare a unui just simț civic, eliminând-o pe cea turbulentă
Bebeluși și turnători by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10384_a_11709]
-
inclusiv de priceperea profesională. Teama de trădare rodea, precum viermele de conopidă, liniștea cerberilor partidului, când și când jumătate din ei fiind trimiși pe lumea cealaltă, de către jumătatea mai dibace în tragerea de sfori. Vina celor "înlăturați", "lichidați", era, bine înțeles, trădarea, deviația. Veterani ai revoluției, colecționari de decorații, se dovedeau a fi fost spioni încă din copilărie. în așteptarea descoperirii, trădarea plana între ordinea posibilităților și aceea a probabilităților. Cei ce vegheau n-aveau somn. Celor de sub ei, nu li
Cui de trecut îți vorbește... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10485_a_11810]
-
lua nasul la purtare, a strîmba din nas, a-i da nas, a avea nas, a nu fi de nasul său etc.)". Pagina se-nroșește, aidoma unui obraz, de-o mînie justițiară: "Recapitulînd: cred că Cucoana (cacofonia e de la sine înțeleasă) a) și-a luat nasul la purtare; b) a strîmbat din nas cînd nu trebuia; c) nu are nas și este absolut obraznică; d) țăranul în cauză nu-i de nasul oricărui cuconet". Biciul de profet indignat înscrie astfel un
Pietate și creație by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10493_a_11818]
-
urmă, prima care face dintr-un conducător politic ieșit din împrejurări istorice și nu din șirul dinastic un mit, un simbol al unui principiu moral" (p. 92). Self made man, desigur; dar eroul, el, este făcut de către literați și istorici. Înțeleasă astfel, nu ca strictă rememorare de episoade și file de cronici bătrâne, ci ca o inteligentă articulare a faptelor în structuri de semnificație, cu notarea paralelismelor, analogiilor, precedențelor și efectelor în durata lungă, istoria literară apare ca un domeniu complex
Farmecul istoriei literare by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10513_a_11838]
-
lipsă de prejudecăți. Rațional, de o exasperantă luciditate în relație cu exteriorul și cu sine însuși, ludic și grav în același timp, Paul Neagu investește creația artistică și nenumăratele sale forme de acțiune cu un conținut, în cel mai exact înțeles al cuvîntului, terapeutic. El încearcă, simultan, vindecarea prin geometrie a tuturor dezordinilor și îmblîzirea geometriei prin chemarea ei la o viață aproape organică. Crisparea și jocul, provocările și gestul imprevizibil, alături de alte nenumărate manifestări - greu de sugerat prin formule convenționale
Sculptori români contemporani by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10525_a_11850]
-
care o îndură, dar fără ea răul în lume nu ar mai putea fi stăvilit. Și atunci, deși este rea, pedeapsa e bună pentru ordinea comunității în sînul căreia este aplicată. În lumea ireversibilă și univocă în care trăim, dreptatea, înțeleasă fie ca refacere a stării inițiale (cea premergătoare săvîrșirii răului), fie ca reciprocitate în virtutea căreia greșeala primește o reacție pe măsură, dreptatea aceasta rămîne un simplu deziderat. Este idealul pe care îl purtăm în fața ochilor din nevoia de a nu
Capcanele dreptății by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10518_a_11843]
-
portmoneul cu suma de 7000 lei. La un moment dat, Pungașul, cu o rară dibăcie, i-a scos tovarășului său portmoneul din buzunar, fără ca acesta să simtă sau să observe ceva. Plata consumației a făcut-o de data aceasta, bine înțeles, Dumitrescu, care pentru a nu fi descoperit s-a grăbit să plece mai devreme decât tovarășul său. Puțin mai târziu a părăsit și Sidac birtul. Nu făcuse însă nici zece pași, când, din întâmplare, pipăindu-și buzunarele, a constatat spre
MIRCEA STREINUL – texte restituite by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Imaginative/6598_a_7923]
-
mă rostogolesc la vale ca o sanie Fără omăt fără tălpi fără țintă. Și ani vor trece Până - din nou - voi atinge apogeul vârstei de aur. Să-i cânt iar și din nou: Melancolie tandrețea mea Și tu tristețe rău înțeleasă și deasă și rea. Căci între una și alta mai e ceva: Hohotul cel sinistru de la fereastră. Noaptea pe întuneric îi aud inervat Tusea tabacică a iubitei soții ea doarme Ea spune că tu visezi - nu vezi? Ea care nu
Poezie by Ion Murgeanu () [Corola-journal/Imaginative/7036_a_8361]
-
Deltă, pe vânt... Hotelul "Nacional". 29.I. Seara. La șapte sunt în hol. N. era deja acolo. Ca de obicei tăcut, nici urmă de jenă pentru ieri. Nici gând de vreo explicație. Mă întreabă doar cum am dormit. De la sine înțeles că bine. Enrique și Juan apar la opt și ceva. Enrique se interesează și el cum am dormit. Nici vorbă de scuze. La dejun aflăm programul zilei. "Și cel general?"- îndrăznesc eu. "Mâine". Vizităm Grădina Zoologică și Vivariul. Impresia - colosală
În căutarea pierderii de timp by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Imaginative/7273_a_8598]
-
băiatul crescuse voinic și harnic, ajutând-l la treburile din curte și de la câmp. Singurul lucru de care îi părea rău era că băiatul rămăsese în continuare tăcut, scotea din când în când câte o vorbă, doar ca să se facă înțeles, ca atunci când spusese "scândură". De vreo doi ani încoace, Toader începuse să meargă, în fiecare duminică seară, la cârciumă, unde stătea câteva ore bune. Fusese tare curios să vadă ce putea face băiatul acolo, mut și retras cum era, așa că
Îi venise vremea by Iulia Sala () [Corola-journal/Imaginative/7854_a_9179]
-
care nu prea știa bine pentru ce se află acolo., Atunci, jos lliescu!“ strigă răspopitul, răstălmăcind cererea oamenilor. §i din ce in ce mai murfi se luau după el. Mai tarziu, după ce pierduse partida, isi anunfase de la balcon demisia din guvernul provizoriu. Fusese greșit înțeles... El nu făcuse altceva decât să-1 cheme pe lliescu în mijlocul oamenilor. Jos, unde erau ei! Dar nimeni nu-1 credea. Cacealmaua lui eșuase. Cacealmaua lor, a securiștilor. Pentru care ezitantul lliescu era considerat totuși prea radical. Danusia plângea la telefon. Îi
Porumbelul vestitor sau de ce iubim America by Ștefan Dimitriu () [Corola-journal/Imaginative/7600_a_8925]
-
care tot ei o descoperiseră -doamna Cue. Mai tarziu, Siegfried - care învafase și el câteva boabe pe românește - mă sunase de la Berlin ca să perfecteze dată sosirii noastre acolo. N-am să uit niciodată eroismul cu care încerca să se facă înțeles: „Eu vrei avut convorbire doamna Cue!“. L-am asigurat că știam ce aveam de facut. Către sfârșitul lui ianuarie, apăruse și americanul Daniel. §i el cunoscător al limbii române, care era hobby-ul lui. Sau poate job-ul lui ascuns
Porumbelul vestitor sau de ce iubim America by Ștefan Dimitriu () [Corola-journal/Imaginative/7600_a_8925]
-
a vieții urbane. Chiar dacă substratul se va revolta mai tîrziu și figurativismul va fi puternic zdruncinat prin fabulatoriu, hieratism sau purism, statuarul rămîne o dominantă a spațiului public în care performanța și eșecul se amestecă în proporții relativ egale. Repede înțeleasă ca o formă eficientă de consacrare și ca un garant al eternității, sculptura a fost, într-o bună măsură, pîndită permanent de riscul confiscării oficiale. Dacă nu prin agresiune directă, oricum prin nenumărate forme de presiune subtilă. Din această pricină
Monumentul public by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13173_a_14498]
-
sforăie). Sau numai se prefac c-au ațipit și nu le pasă de ce se petrece împrejur. Sau se apleacă și pe jumătate ies din cadru, ca să poată vedea mai bine sau spre a fi siguri că sînt bine auziți și înțeleși. Portretele sînt todeauna martori; asta li-e menirea. Martori care aprobă sau condamnă, dar care nu pot fi nicidecum ignorați. Nu întîmplător, în astăzi pe nedrept uitata scenă a portretelor din Hernani, don Ruy Gomez de Silva nu-și trădează
Portretele trăiesc by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/13174_a_14499]
-
universitățile sau de ce , în calitate de ministru, diminua fondurile Societății Academice și le sporea pe cele destinate instituțiilor din mediul rural. E un mare paradox ca teza de istorie a culturii cea mai discutată de la noi să fie și cea mai prost înțeleasă, cu atît mai mult cu cît confirmarea ei ne-a fost oferită pe tavă și la alte răscruci ori tranziții, nu doar de acelea din epoca lui Carol I. Și oare nu ne răsună, astăzi încă, în urechi, în legătură cu nevoia
„Formele fără fond” sau prima bătălie canonică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13204_a_14529]
-
o nouă hotărâre guvernamentală, care să-i legifereze și consolideze existența nouă, proiecte, tactici de desfășurare a cercetării științifice și colaborări internaționale. Poate că nici n-ar fi necesar să luăm pulsul unei instituții noi - aproape că e de la sine înțeles, că strădaniile celor angajați s-au concentrat intens pe ritmicitatea făptuirilor: extrem de multe publicații, majoritatea în limbi străine, extrem de multe întruniri științifice, majoritatea internaționale și toate cu urmări concrete în tipărituri sau colaborări efective în teren și, mai ales, multă
Tema distrugerii (cu variațiuni) by Saviana Diamandi () [Corola-journal/Journalistic/13231_a_14556]