4,515 matches
-
metro-ritmic echilibrat aureolează în stilul cântărilor bizantine ceea ce Ștefan Niculescu a dorit să realizeze prin această creație a sa: imnul dedicat Sfintei Fecioare Maria. Filmul sonor derulat până în acest moment pare să fi întruchipat o rugă comună, aspirația tuturor spre înalt și atingerea unei zone de intensă puritate spirituală colectivă. Vocea saxofonului alto care conduce spre deznodământ acest demers al Axionului sugerează condensarea multiplului în unul (vezi ex. muz. nr. 10). Mesajul artistic pare astfel mai ușor de perceput, iar pregnanța
Citatul în creația pentru saxofon a lui Ștefan Niculescu (II) by Irina Nițu () [Corola-journal/Science/83129_a_84454]
-
are tot atâta noroc. Lumini roșii, copacii tăcuți.” Revenind la persoana Întâi, autorul Încheie romanul cu imaginea tatălui, acum iertat de toți, dar mai ales, de propriul fiu: „Mica placă de granit satisface destul de bine și propriile mele nevoi (...) din Înalt am impresia momentană a unei bătăi din aripi insistente, pline de speranță, aproape că Îmi imaginez că tata a venit În cele din urmă la viață.” În romanul lui David Vann, adevărul devine legendă, iar legenda reușește să dea consistență
ALECART, nr. 11 by Irina Popa () [Corola-journal/Science/91729_a_92877]
-
citea mai înrourat în ochii poeților, cu atât prinosul lor de suflet le-a fost mai scump tinerilor herțeni”. În crochiul Lepădare sau trădare? -, Maria Toacă apreciază, mai întâi, că ,,venirea lui Eminescu pe Pământ este ca o pogorâre din înalturi, învăluită în mister”, pentru ca mai apoi să puncteze: ,,Fiind pretins (n.n. revendicat) de zece națiuni deodată (de la turci, albanezi, persani până la sârbi, poloni și ruteni), Eminescu, ca nici un alt exponent de vază al neamului, își poate număra strămoșii români vreme
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
este elaborată după documente stătute de arhivă, ci este un produs proaspăt, actual, conceput și elaborat în direct, la minut am putea spune, din inițiativa a doi foarte laborioși ostenitori în grădina Domnului și a Maicii Domnului. Este vorba despre Înalt Prea Sfințitul Ioan, Arhiepiscopul Covasnei și Harghitei și despre prof. dr. Luminița Cornea din Sfântu Gheorghe. Rezultatul respectivului dialog sau Convorbiri, se citește cu mare interes și se gustă cu multă plăcere, asemenea unui fruct delicios, proaspăt cules din livadă
Semnal editorial şi Publicistic: „Pe Cărarea Raiului” [Corola-blog/BlogPost/93780_a_95072]
-
operația riscantă, spitalul cu bune și rele, Isarul, Europa și toate sunt lăsate în urmă, acolo jos pe pământ). Sfânta Fecioară Maria s-a înălțat la Ceruri, iar omul bolnav care i s-a închinat din tot sufletul ,,...zburam prin înalt /eram crucișător de ocean /...” (62). Înseamnă Marienplaz care este ,,...plină de lume /e ca izvorul tămăduirii /oamenii curg ca izvorul /te uiți la ei și nu te mai doare /nimic /normal /că doar e piața Sf. Fecioare /nu acesta-i
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93863_a_95155]
-
coatele să se cațere cât mai sus pe piramida socială, care este lipsită de șuvoiul energetic al unei piramide obișnuite, dimpotrivă, este înconjurată de un vifor care îngheață cele mai multe inimi. Apa mării este balsam catifelat, reconfortant. Soarele ne îmbrîtisează din înalt. Întoarcem spre el chipuri încă albe, livide. El va împrumuta pielii o părere din aurul sau, care se prelinge spre noi cu fiecare rază binecuvântata. Dacă la duș am urmat faleză, întoarcerea o facem de-a lungul plajei. Valurile se
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93970_a_95262]
-
slujit cu credință și Neamul, și Adevărul! Iar noi, pentru același motiv, să-i mulțumim Domnului că iată, din nou, la ceas de cumpănă, se nasc în Moldova astfel de oameni, ca Gheorghe Buzatu. Sit tibi terra levis, magistre, în înaltul cerului, alături de eroii neamului printre care de azi înainte te numeri și tu, robul lui Dumnezeu și al Neamului Românesc, profesorul nostru al tuturor, Gheorghe Buzatu. Icoana Patriei se întregește cu Profesorul Gheorghe Buzatu - Prof. univ. dr. Dumitru Preda, Ambasadorul
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
cărei protagoniști au fost piloții (fie că s-au aflat în tabăra apărătorilor germani și români, sau în cea a atacatorilor americani), militarii aflați la sol ori civilii ce căutau să scape cu viață adăpostindu-se de urgia coborâtă din înaltul cerului, peste pagubele și jertfele înregistrate în acel veritabil „furnicar” compus din linii și stații înțesate de oameni și vehicule s-a așternut încet uitarea. Și totuși... uneori, dintr-un joc neștiut al hazardului, cercetătorului pornit să studieze documentele dintr-
1 August 1943 – Un „Val Nimicitor” loveşte complexul feroviar Ploiești! [Corola-blog/BlogPost/94060_a_95352]
-
la scăpărări fugare în stupul cât un schit de unde trei izvoade - trei trepte își deschid Stăpân al lumii Tatăl cu Fiul lângă El și Sfântul Duh - aůra/ împărechiat inel iluminând troița: o Mamă și un Prunc un prunc sugând de-apururi înaltul din adânc pământul legănându-și pre/clasicul mormânt.
Poezie by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/12466_a_13791]
-
e locul de unde pleacă și unde se întorc să adoarmă, să moară culorile, dar și locul unde realul și idealul se întâlnesc și se separă; poate că arta însăși implică scindarea, iar deschiderea devine fereastră spre absolut. Săgeata trimite în înalt, în universul pictural al fiului care transcende tristețea tatălui, printr-un adânc elan spiritual. Tablourile lui George Țipoia îmi par că invită la reflecție în doi timpi: în prima fază ele sugerează variații pe tema continuității cu lucrările lui Alexandru
Viața tablourilor by Monica Pillat () [Corola-journal/Imaginative/12427_a_13752]
-
numai cîțiva pași Și te gîndești la roua Coborîtoare din stele Dimineață vîntoasă Am auzit astă-noapte Vacarmul lacului sub luna plină Dimineața, trezindu-mă devreme, Am găsit cerul cotropit De norii cei urîți, zdrențăroși Și cu zdrențele scămoșate Sus, în înalt, un nor alb Alunecă vertiginos pe sub burta Leviatanului nor de deasupra După mai multe tîrcoale Iată-i pe toți în toate părțile cerului Aplecîndu-și capetele de cal spre pămînt Dimineață furtunoasă Vînt și valuri pe lac Răsăritul " o scenă de
Drum în necunoscut by Dumitru Mureșan () [Corola-journal/Imaginative/12718_a_14043]
-
așa fac toți. dar tu te-ai întors iar pentru asta o să-ți toarcem un giulgiu frumos. mulțumesc, am răspuns. eram obosit, eram norocos. * * * erau trei costume negre și din fiecare ieșea gîtul lui ca de var și neobișnuit de înalt. înaintau umăr la umăr, zguduind asfaltul. gulerele lor perfect întinse și pregătite parcă pentru a te-ngheța nu mișcau deloc în viscolul de-afară. în casă îl așteptau cu mîncarea pregătită de mai bine de-un ceas. cînd a deschis
CONFORT 2 Îmbunătațit by Ioan Es. Pop și Lucian Vasilescu () [Corola-journal/Imaginative/12681_a_14006]
-
RÂNDUNICA Soarele strălucește din nou ca un diamant în înaltul cerului. A sosit mult așteptata primăvară, însoțită de un alai de păsări călătoare. Într-un copac bătrân și scorburos și-a construit cuibul o rândunică. Cu bucurie și-a regăsit o veche și dragă prietenă: vrăbiuța cea gureșă. S-au
Rândunica. In: Alabala by Jicman Alina () [Corola-journal/Imaginative/573_a_707]
-
de păsări călătoare. Într-un copac bătrân și scorburos și-a construit cuibul o rândunică. Cu bucurie și-a regăsit o veche și dragă prietenă: vrăbiuța cea gureșă. S-au bucurat de revedere și toată ziua se joacă împreună în înaltul cerului. Dar timpul trecu și sosi toamna. Așa că rândunica trebuia să plece. Cu lacrimi în ochi și-a luat rămas bun de la prietena sa: Îmi pare rău, dar trebuie să te părăsesc! Eu nu pot înfrunta frigul aspru al iernii
Rândunica. In: Alabala by Jicman Alina () [Corola-journal/Imaginative/573_a_707]
-
cu desfășurări în evanatai de “corelative obiective”, poemele ating totuși o unitate de stare sufletească, o coerență de adâncime, căci mișcarea aleatorie a suprafețelor textuale tinde mereu spre una centripetă, care nu e a cristalizărilor ultime - să le zicem “barbiene”, înalt moderniste - (“cum m-aș mai putea întoarce în acel echer cu laturi tăioase / în care locuia un creier frumos...”), ci al unei mișcări zigzagate și mereu răsfrânte în oglinzile deformatoare ale realului (“bilele curg prin galerii labirintice / capul meu în
Note despre poezia Norei Iuga by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/13548_a_14873]
-
aici pînă la confuzie cu mica martiră evreică. vorbesc despre Madi și nu pot scăpa de imaginea lui Virgil. amîndoi mi-au fost la fel de buni prieteni. pe amîndoi i-am iubit la fel de mult. parcă un blestem i-a unit în înaltul poeziei lor, în naivitate, în exaltare, în disperare, în pierzanie. amîndoi au știut că vine curînd. aveau se pare convorbiri dese cu moartea. nu erau prea discreți în privința asta. își bîrfeau moartea. făceau bășcălie de ea, dar cred că erau
In memoriam Mariana Marin () [Corola-journal/Imaginative/14055_a_15380]
-
Ca în învățământul scolastic, o lectio urmată de disputatio se desfășura oral. Fără să le-o mărturisesc celor 60-70 camarazi de celulă din subpământă " printre care venerabilii episcopi uniți azi adormiți în Domnul, Alexandru Rusu și Ioan Ploscaru, ca și înalt preasfințitul George Guțiu pe care mă bucur să-l avem printre noi, mă simțeam ca un urmaș îndepărtat al unor Bonaventura, Duns Scott sau Toma de Aquino, în serile în care le vorbeam pe teme pe care le pregăteam, le
Universitățile mele by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/14087_a_15412]
-
stă la baza hotărârii din 1993 privitoare la revenirea scrierii lui a și a formelor verbale sunt - suntem - sunteți. Numai că dreptul și prerogativă Academiei Române de a legifera în domeniul ortografiei nu datează din 2001, ci din chiar momentul întemeierii înaltului for (1866, sub denumirea inițială de Societatea Literară). Actul de constituire consemnează că "misiuni speciale" ale Societății Literare (denumiri ulterioare: Societatea Academică Română, 1807; Academia Română, 1879): a) de a determina ortografia limbii române; b) de a elabora gramatică limbii române
Scrisoarea a patra by Victor Iancu () [Corola-journal/Imaginative/14722_a_16047]
-
tov. Dobre cât erați la biserică și s-a enervat. Zău, îmi pare rău, dar instrucțiunile sunt precise, nu glumesc. Tov. Dobre vine zilnic aici, să controleze operațiunea. Raportează personal sus de tot". Și inginerul arătă cu capul undeva spre înaltul cerului din care continua să cadă năvala acea de fulgi jucăuși, rotindu-se unul după altul, învârtejându-se, urmărindu-se într-o goană bucuroasă, hârjoană tăcută, clăbușită de minunea libertății, într-o zbenguială nepăsătoare, așezându-se peste pietrele acelea hârlave, rănite
Neaua de la Văcărești by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/10414_a_11739]
-
nimeni nu s-a așezat vreodată un ziar pe care nimeni nu l-a citit vreodată și iată cum ca-ntr-un puzzle se alcătuiește eternitatea noastră provizorie. Unde-i concretul pur Unde-i concretul pur acest concret căzut din înalturi de-o seamă cu ele unde-i? țipătul gaiței sfîșiind cum un pumnal gaița ce-l emite o piramidă umplută cu rufe murdare o slujnică pipăie lacrimile scorojite uscate de mult pe masa din bucătărie somnul fără vise al prafului
Poezii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/10941_a_12266]
-
poartă în frunte steaua cu nume urât "Al Ghoul". Așa cum spune Scriptura "Iată datu-v-am vouă putere să călcați peste șerpi și peste scorpii și peste toată puterea vrășmașului, și nimic nu vă va aduce vătămare". înger Veghează în înaltul Cerului Duhul Sfânt Porumbelul - și de-a stânga și de-a dreapta Aripile lui; mult mai jos Prinde formă lumina Prinde contur umbra. înger de lumină ești tu Cel ce te-nfiripezi din lumină. Stai cu capul plecat Și cu aripile
Poezie by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/11670_a_12995]
-
tzone desenați pe înălțime să se risipească în spațiul orizontal complementar multiplicarea pe verticală este poate ca un cuțit de oțel în inima plictiselii este ca o sfidătoare coborîre în sus ca o disperată urcare în jos susul și josul înaltul și valea fiind altceva decît noțiunile din dex-ul cuviincios vizibil castrat sus e cuibul jos e somnul între cuib și somn sînt viața și moartea împletite împreună ca peste umeri părul infantei într-o singură și splendidă coadă blondă sau
Poezie by Nicolae Tzone () [Corola-journal/Imaginative/11515_a_12840]
-
nopți închide ochii, noaptea e în tine Și poate învia într-o clipită, Când vrei să vină, ea îndată vine Cu marea ei de neguri nesfârșită; Abia atunci poți să privești departe, Fără câmpii de soare sau de lună, Până-n înaltul care se împarte, Până-n adâncul care se adună, Abia atunci tăcerea se destramă în glasuri neștiute și barbare Și fiecare sunet cere vamă Și rost de înțelesuri fiecare, Abia atunci făpturi cu umbră moale Se-mbracă-n forme fără amintire
Poezie by Ion Stoica () [Corola-journal/Imaginative/11879_a_13204]
-
lămâiță copila aceea cu ochi de chilimbar și râs de miozotis cum trece dureros de tăcută, oarbă și surdă la viclenia timpului. am să-mi așez zilele rămase în brațele ei niciodată înclinate spre apus, cu o sete verticală de înalt, să simt cum alunec în verde și norii până când mă voi așeza descântec să mă toarcă pământul ... Citește mai mult iubite,te caut atât în necuprinsul meuîncât lăcrimează așteptarea rostogolităprin corbi și castani;sunt tot mai sărace cuvintele ce mi-
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
audăîn nopțile cu miros de lămâițăcopila aceea cu ochi de chilimbarși râs de miozotiscum trece dureros de tăcută,oarbă și surdă la viclenia timpului.am să-mi așez zilele rămaseîn brațele einiciodată înclinate spre apus,cu o sete verticală de înalt,să simt cum alunecîn verde și noriipână când mă voi așeza descântecsă mă toarcă pământul... XXIX. NEVERBACK, de Agafia Drăgan , publicat în Ediția nr. 2111 din 11 octombrie 2016. Încă o toamnă se cerne prin ploi de castani: îngenunchiată într-
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]