1,239 matches
-
poate sta cu mâinile-n sân privind catastrofa. E datoria ei de cetățean și de angajat al primăriei să facă ceva. Clătinându-se, cu lacrimile șiroind pe obraz, pornește spre biroul primarului. E desculță, n-a mai apucat să se încalțe. Un fir de la ciorap i se agață de o așchie a parchetului și se deșiră. Începe să plângă în hohote. Cu ultimele puteri, dă de perete ușa de la biroul primarului. Rămâne în cadrul ei, ca o statuie, cu ochii bulbucați de
Apocalipsa s-a întors by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19976_a_21301]
-
pleșuv/ secundele flutură limbile de anaconda două iubiri calde se frâng luna numără pulberea stelelor se moare de liniște ca de un nor insolent furtuni ale timpului se îneacă în pahar culorile vieții ne desenează /gioconde pe geamul acvariului strâmt / încalț pantofii cenușăresei pentru un bal numit dorință visele cântă a capella privighetorile palmelor mele lipesc cu lut ud fereastra aburită a iubirilor sparte călare pe Rossinanta șchiopătând princiar sufletul tău dansează în tandem cu moara de vânt a dragostei mele
TANDEM de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1451 din 21 decembrie 2014 by http://confluente.ro/angi_cristea_1419186508.html [Corola-blog/BlogPost/376613_a_377942]
-
și dimineața zilei respective. De multe ori îmi înfășurăm picioarele în cârpe sau mergeam pe varfete sau călcâie, după cum era situația. Încălțămintea mea se rezuma la o pereche de opinci din piele de porc, pe care aveam voie să o încalț numai pe vreme friguroasă sau la sărbătorile Pastelui. Sâmbăta după amiaza și duminica, atunci când sora mea nu mai avea scoală, era spațial meu liber. Principala mea preocupare, (și distracție) în acest spațiu liber era cititul, iar în timpul verii uneori mergeam
SUNT VINOVAT DOAR PENTRU PRIMĂVARĂ ... (FILE DE BIOGRAFIE 3) de MARIN BUNGET în ediţia nr. 510 din 24 mai 2012 by http://confluente.ro/Manuscris--Amintiri/Sunt_vinovat_doar_pentru_primavara_marin_bunget_1337925618.html [Corola-blog/BlogPost/346978_a_348307]
-
fratele meu mai mic, tremura de emoție când a trebuit să spună poezia. În urmă cu peste cincizeci de ani, de unde să găsești costumație adecvată ? L-au adaptat în persoana unui liceean din vecini și îmbrăcat cu o șubă îmblănită, încălțat cu cizme de cauciuc, parcă era electician ca tata, pe cap purta căciulă de oaie intoarsă pe dos iar fața mânjită cu tăciuni si acoperită cu un ciorap de naylon. Asa negru, semăna mai mult cu Othello sau o sperietoare
MOŞ GERILĂ & MOŞ CRĂCIUN de MARIA ILEANA TĂNASE în ediţia nr. 2187 din 26 decembrie 2016 by http://confluente.ro/maria_ileana_tanase_1482787601.html [Corola-blog/BlogPost/361955_a_363284]
-
cu abilitate, fără zgomot. A văzut-o pe Olga goală și a strâns-o în brațe de atâtea ori, dar parcă niciodată nu i s-a părut a fi mai frumoasă ca în acel moment. Era cu fața la oglindă, în bikini, încălțată cu pantofi ușori cu tocuri de mărime medie. Picioarele drepte se înălțau zvelte până în coapsele arcuite armonios sub talia subțire. Părul bogat se răsfăța pe umerii rotunzi, micuți și parcă mai puternic bronzați decât restul corpului. Măsura cu privirea un
ISPITA (9) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Ispita_9_.html [Corola-blog/BlogPost/355851_a_357180]
-
4 leg 4 degete-a legat, cu roșu le-a colorat apoi mi le-a dezlegat, sigur, mi le-a sărutat, și-am plecat apoi la teatru și-am învățat cifră 4. Cand a fost s-ajung la cinci mă-ncălțasem în opinci, nu știam 5 ce înseamna și spre ce inima-ndeamnă, mama și-a strâns pumnul stâng și mi-a zis că să i-l frâng, n-am putut că era strâns și m-am pus atunci pe plâns
CÂND A FOST SĂ-NVĂȚ SĂ NUMĂR de DORA PASCU în ediţia nr. 1966 din 19 mai 2016 by http://confluente.ro/dora_pascu_1463628160.html [Corola-blog/BlogPost/379051_a_380380]
-
târâtă la Roma odată cu Decebal, aspră ca tăișul sabiei ascuțit printre pietre tăcute , și-a întors fața mandră către schitul lui Dumnezeu, munții Carpați. Soarele se răsfrânge în inima ei pulsând veșnicii. Picioarele cuvintelor romanești caută harul în somnul gliei încălțate în sandale romane. Serenitatea vocalelor are timbru de clopot ortodox. Ele înalță curcubeu peste Prut pe cerul de un albastru voronețian. Răsună în trupul Limbii române glasul lui Ștefan cel Mare și Sfânt. Limba Română este ultima Lui mănăstire, cea
LIMBA ROMÂNĂ, ULTIMA MĂNĂSTIRE de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1339 din 31 august 2014 by http://confluente.ro/angi_cristea_1409471090.html [Corola-blog/BlogPost/360122_a_361451]
-
Nici măcar nu se luminase când se ridică din pat. Se îmbrăcă încet cu o altă tunică și își încheie centura din piele cu catarame de argint pe care se puteau distinge cei doi P, una din litere fiind întoarsă. Se încălță încet cu caligele sale albe își atașă doar un pumnalul (pugio) la centură, apoi ieși din apartamentul său și se îndreptă spre camera sa de lucru. Un sclav nubian aflat pe coridor lângă ușă moțăia pe un scaun cu spatele
AL NOUALEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 by http://confluente.ro/mihai_condur_1427174515.html [Corola-blog/BlogPost/357801_a_359130]
-
observa-l în măsura posibilităților tale cu ce probleme se confruntă! <> http://caritas.md/implica-te-in-actiunile-desfasurate-de-ziua-mondiala-de-prevenire-a-suicidului-2/ Deviza principala a fost „Iati ghetele și vino”, mai bine zis de a le lua și pe a celuilalt de lângă tine și de a te încalță cu ghetele lui (fiind și concursuri cu tombole de aceste obiecte vestimentare), punandu-te în „încălțările” lui să vezi cum se simte și cum privește viața, ce speranțe are, ori dimpotrivă - boala lui... Posibil ca, într-o lume care pune
ORASELUL INCURAJARII!!! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1718 din 14 septembrie 2015 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1442220711.html [Corola-blog/BlogPost/343957_a_345286]
-
grâu, rămase după treierat. Culoarea dominantă este, totuși, albastrul, care se întinde deasupra mea, ca o cupola, si de jur-împrejurul meu că o cortina, dincolo de care este lumea. Sunt singur pe acest covor aspru, țepos, circular, fierbinte. Dacă îmi privesc picioarele, încălțate în teneși cu pânză găurita în dreptul degetului mare, văd iarbă crescută printre cotoarele paielor de grâu, volbura, știr, căprița, mohor, mult mohor, troscot și grâu, crescut din boabele căzute la seceriș... Îmi mut privirea către marginile tipsiei și verdele ierburilor
VASILE DUMITRU by http://confluente.ro/articole/vasile_dumitru/canal [Corola-blog/BlogPost/341113_a_342442]
-
grâu, rămase după treierat. Culoarea dominantă este, totuși, albastrul, care se întinde deasupra mea, ca o cupola, si de jur-împrejurul meu că o cortina, dincolo de care este lumea. Sunt singur pe acest covor aspru, țepos, circular, fierbinte. Dacă îmi privesc picioarele, încălțate în teneși cu pânză găurita în dreptul degetului mare, văd iarbă crescută printre cotoarele paielor de grâu, volbura, știr, căprița, mohor, mult mohor, troscot și grâu, crescut din boabele căzute la seceriș... Îmi mut privirea către marginile tipsiei și verdele ierburilor
VASILE DUMITRU by http://confluente.ro/articole/vasile_dumitru/canal [Corola-blog/BlogPost/341113_a_342442]
-
Acasă > Poezie > Cântec > ELOGIU PRIMENIRII Autor: Ion Mârzac Publicat în: Ediția nr. 243 din 31 august 2011 Toate Articolele Autorului ELOGIU PRIMENIRII Nu cred i n oglindă care se sparge, nici în vremea întinsă pe catarge - și nu încalț sandaua de sărbătoare în ziua când nu mă spăl pe picioare - nu cred în umbră de nuc ispititoare, nici în oră risipită-n nisip, viitoare - și nu mă întrec în zbor după fluturi, cu albină, mai bine împart cu ursul
ELOGIU PRIMENIRII de ION MARZAC în ediţia nr. 243 din 31 august 2011 by http://confluente.ro/Elogiu_primenirii.html [Corola-blog/BlogPost/356072_a_357401]
-
cu sine o ploaie rece și măruntă, cernută cu dărnicie până în zori. Dimineața primei zile de practică la arahide americane s-a arătat dezbrăcată de strălucire, într-o lumină mohorâtă. Văzând cum stau lucrurile, m-am îmbrăcat gros, mi-am încălțat cizmele de cauciuc și am plecat spre școală. În poarta școlii trăsese deja unul dintre tractoarele cu care urma să fim transportați spre câmpul de arahide, iar copiii așteptau frumos aliniați, fiecare cu câte o găleată în mână, să se
DANIELA (PRIMA PARTE) de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 by http://confluente.ro/Daniela_prima_parte_corina_diamanta_lupu_1343735093.html [Corola-blog/BlogPost/358738_a_360067]
-
de libertate și un prieten. „Pe trotuar alături saltă / două fete vesele. Zău că-mi vine să las baltă / toate interesele.” Împricinatul cu interesele a fost Topârceanu. Un altul, mai breaz, susținea că fetele „La Țară” ar trebui să fie „încălțate cel puțin” deși în visurile sale le dorea goale pușcă. Acum vremurile parcă s-au schimbat. Mai sunt pe lume și oameni care fac ce spun sau spun ce fac. Poate!! Prefață Totuși mai există pregnant, cel puțin la noi
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN.-1- de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1573 din 22 aprilie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1429706054.html [Corola-blog/BlogPost/353938_a_355267]
-
n-o trădeze fierbințeala. Melancolic, cu gândurile prin diferite cotloane ale aducerilor aminte plăcute se aventură și ea în idilă cu prosteasca întrebare: - Chiar vrei să ieși cu mine la oraș? N-o să râdă trecătorii de noi? - „Păi o să te încalți și tu! Sper cel puțin.” Veni șugubățul răspuns. Amândoi aveau motive să dea din coadă. Mână în mănă au traversat păduricea sporovăind. Anica locuia la limita dinspre sat a pădurii în vilișoara care a luat locul bătrânei căscioare ce adăpostise
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN.-1- de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1573 din 22 aprilie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1429706054.html [Corola-blog/BlogPost/353938_a_355267]
-
se uită la cântecele maestrului Benone Sinulescu pe sub umbra sprâncenei, cu un sfert de ochi, așa ca vulpea la struguri și spun că artistul ar fi vătămat folclorul românesc! Când capul cuiva calcă în locul tălpilor, nu e cu ce-l încălța, iar pe jos e mizeria lumii (de aceea va fi fost omul făptuit cu fruntea sus!). Din păcate, aceștia îl acuză pe maestrul Benone Sinulescu în chip cu atât mai neinspirat cu cât, din exces de răutate și din frustrare
BENONE SINULESCU ZIUA DE NAŞTERE A MAESTRULUI, (24 MAI), UNA DIN ŞIRAGUL NESTEMATELOR TIMPULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1431098119.html [Corola-blog/BlogPost/353222_a_354551]
-
la trei străzi distanță, să vină cu sania, să o ducă pe mama la spital. Dar fratele spune : Bunicul este plecat, nu e acasă. Mama, după mari eforturi și sprijinită de ambii copii se ridică totuși din pat. Fiica o încalță, o îmbracă, în timp ce femeia geme tot mai intens. Tu rămâi acasă, îi spune fiica fratelui. Plec doar eu cu mama. La oră târzie , în noapte de duminică cele două siluete mamă și fiică se târăsc spre spital. Ajung într-un
MAMA de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 1874 din 17 februarie 2016 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1455720581.html [Corola-blog/BlogPost/383256_a_384585]
-
splendide,, loggia'', dar pentru a accede la acest cerdac trebuie să treci mai întâi de o ușă de lemn negru, cu ,,ivărul'', după expresia elevilor, ,,din vremea străbunicii'', apoi să urci o scară pe care însă ai acces abia după ce încalți o pereche de papuci textili, legați de glezne. După ce urci scara pridvorului, în stânga se află un hol din care intri în cele patru camere: biroul savantului, dormitorul său, apoi alte două încăperi amenajate ca și saloane de oaspeți. Interesante și
ACTIVITATE INSTRUCTIV –EDUCATIVĂ EXTRAŞCOLARĂ VIZITĂ LA CASA MEMORIALĂ ,,NICOLAE IORGA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gigi_stanciu_1413274960.html [Corola-blog/BlogPost/383542_a_384871]
-
mobilier asiatic/balinez cu elemente kitch, grădina frumoasă al cărui feng -shui e clar stricat de petele mari de pe șezlongurile albe. Piscina acoperită are o margine jegoasă în interior, iar localnicii își aduc copiii la lecții de înot și intră încălțați în spațiul piscinei cu încălțămintea de exterior - nimeni din staff nu comentează și nici afișaje care să interzică asta nu sunt. În cameră vreau să deschid geamul și nu mai e chip să trag plasa de țânțari și apoi constat
Am fost la SPA la Cornu. Hm...se cam duse visul meu de relaxare by https://republica.ro/am-fost-la-spa-la-cornu-hm-se-cam-duse-visul-meu-de-relaxare [Corola-blog/BlogPost/338732_a_340061]
-
și Dumnezeu a mai întors câteva secole de pagini pe dos, poeții la colțurile piețelor unor simpozioane de imagini prevesteau sfârșitul Poeziei, sorbind laptele viei: “Nimeni nu mai citește o carte și internetul cititorii n-i împarte,” nevăzând că Poezia încălțată cu sandale din pielea cerului și talpă din scoarță de tei agale venind din veacuri ancestrale se strecoară printre ei ca o femeie tânără și dornică de dragoste în mână cu o carte în mileniul viitor mai departe... A doua
AL.FLORIN ȚENE-POEME de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2326 din 14 mai 2017 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1494777663.html [Corola-blog/BlogPost/374451_a_375780]
-
de Doru Ciutacu , publicat în Ediția nr. 824 din 03 aprilie 2013. Sunt prea plin de șoptirea vorbirii divine... Sunt prea plin de speranțe din visuri în vers... Sunt prea plin de o lume ce-mi strigă din mers... Mă-ncalț în șosete prea strâmte din lână, Deșir parcă timpul plimbându-l de mână... Și văd pași desculți în cimentul fierbinte Țesându-mi albastrul în slova cuminte. Sunt prea plin... de cuvinte rostite în mine Sunt prea plin... de șoptirea vorbirii
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/doru_ciutacu/canal [Corola-blog/BlogPost/352084_a_353413]
-
mers! Citește mai mult Sunt prea plin de cuvinte rostite în mine...Sunt prea plin de șoptirea vorbirii divine... Sunt prea plin de speranțe din visuri în vers...Sunt prea plin de o lume ce-mi strigă din mers...Mă-ncalț în șosete prea strâmte din lână,Deșir parcă timpul plimbându-l de mână...Și văd pași desculți în cimentul fierbintețesându-mi albastrul în slova cuminte.Sunt prea plin... de cuvinte rostite în mineSunt prea plin... de șoptirea vorbirii divineSunt prea plin
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/doru_ciutacu/canal [Corola-blog/BlogPost/352084_a_353413]
-
că doar îi vin sfințât!” Știam de acasă că slujba s-a terminat, căci îl auzeam pe nea Nelu cântând pe uliță Maramureș, plai cu flori. Dar în copilăria tatei, de sărbătorile mari, tunau Bătrânii jieni de la stâni și colibi, încălțați cu opinci, cu straie înverigate, cu părul rătezat la umere, cu bituști din piei de mioare. După slujbă, lumea pleca, ei rămâneau. În graiul lor aparte, ritmat (căci accentuau fiecare silabă) povesteau acolo, sub ochii sfinților, care ce-a mai
Povestea ca viață. Oameni și catedrale by https://republica.ro/povestea-ca-viata-oameni-si-catedrale-cum-am-scapat-de-frica [Corola-blog/BlogPost/338397_a_339726]
-
oameni care așteptau sfârșitul slujbei și împărțirea pomenilor. Îngheță în prag. Abia reuși să-l recunoască pe Uncheșu în trupul întins în sicriul deschis. Privirea îi alunecă de pe gura deschisă, de-a lungul sacoului ponosit și îi ajunse la picioarele încălțate în niște sandale scâlciate prin care se vedeau ciorapii negrii, departe de a fi noi. Un val nebun de lacrimi îi năvăli în ochi, arzându-l. Uncheșu fusese ani de zile directorul Liceului Pedagogic. Nu și-l amintea altfel decât
REVENIREA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1403 din 03 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1414978702.html [Corola-blog/BlogPost/379865_a_381194]
-
ciorapii negrii, departe de a fi noi. Un val nebun de lacrimi îi năvăli în ochi, arzându-l. Uncheșu fusese ani de zile directorul Liceului Pedagogic. Nu și-l amintea altfel decât îmbrăcat în costum, ținând în mână un baston, încălțat cu pantofi perfect lustruiți și plin de demnitate. Ce avea acum în fața ochilor puteau fi foarte bine resturile pământești ale unui om al străzii. - Răducu! Chemarea blândă îl făcu să își dorească să pară mai stăpân pe sine și mai
REVENIREA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1403 din 03 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1414978702.html [Corola-blog/BlogPost/379865_a_381194]