82 matches
-
prostului-gust. Te uiți ca să te iriți, nu ca să prefirezi emoții în virtutea unor asociații culte. Ce se întîmplă azi în lume e evident: sub influența cîmpurilor mediatice se șterge granița dintre scena necesară artei și realitatea necesară vieții. Se petrece o încălecare a planurilor, dinspre media spre artă, în urma căreia vedetele trec drept artiști, în vreme ce artiștii nu reușesc să fie cotați drept celebrități ale clipei. Ba mai mult, din dorința promiscuă de a se ști priviți, spectatorii se înghesuie să urce ei
Teatrul din afara teatrului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5349_a_6674]
-
cu care dorește ca aceste cazuri extreme să se petreacă tot mai des, și astfel, din extreme și rare cum erau, ele să devină normale și frecvente, mergîndu-se pînă acolo că toată realitatea poate fi înțeleasă ca un caz extrem de încălecare a celor două planuri. Din acest moment, sarabanda speculațiilor poate fi declanșată, marea grijă a dialecticianului fiind aceea de a aluneca de la planul gîndirii la planul realității într-un mod suficient de discret ca cititorul să nu perceapă această alunecare
Jocul dialectic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9247_a_10572]
-
dar nu oricum ci prin intermediul stăpînului casei, care devenea pentru cîteva clipe însuflețitorul neoficial al unui nume pe care istoria îl uitase aproape cu totul. Atmosfera aceasta de evocare culturală putea să fie atît de pregnantă încît uneori căpătam iluzia încălecării planurilor de realitate, ca și cum adevărații protagoniști nu am fi fost noi, oamenii aflați din încăpere, ci acei bieți scriitori răposați, care, coborînd din paginile cărților și întruchipîndu-se sub ochii noștri, participau la o inedită procesiune mireană. Și, în timpul acesta, noi
În mijlocul cărților by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7967_a_9292]
-
acestea sociologice cantitative le putem suprapune altele cu un alt conținut, pe care Creangă nu-l dezvăluie. De exemplu, realitatea aspră că Humuleștiul era subordonat, ca și orașul Tg. Neamț, Mănăstirii Neamțului 2. Documentele certifică în diacronia lor o dublă încălecare a satului, una cu șeaua mănăstirii, alta cu șeaua orașului din preajmă. Subordonarea față de oraș nu are încă, de la înființarea satului probabil în secolul al XVIII - lea, dimensiuni acute corosive. Este mai mult o încercare de subordonare. Orașul, tratând satul
SAT versus ORAȘ () [Corola-journal/Journalistic/7178_a_8503]
-
doilea modernism pare că se naște aici. Iată o Interioară privire deznădăjduită, în colivia pe care fiecare și-o contestă cu înfumurări de grec răzvrătit în contra destinului: "Din colivia logicei scăpată,/ privighitoarea 'nebunită cîntă,/ spre spații fără sprijin se avîntă/ încălecări de tril și fibre toată.// În tine însuți, gol pescar,/ din văi și munți de apă te alegi./ Mărgean din fund de mare să culegi/ afară lași unelte mici și far." O imagine cvasi-argheziană, a zădărniciei măsurătorilor tipicare, în fața atotcuprinderii
Altă lume by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7281_a_8606]
-
sexuală. Tot ceea ce o dată a însemnat ceremonie a nuanțelor interioare, cu despicarea unui act în fine grade de prefirare sufletească, se spulberă sub elanul imitativ al celui care vrea să repete în act ceea ce ochii lui au văzut pe ecran. Încălecarea planului real cu cel virtual merge pînă acolo că doi tineri care s-au cunoscut pe un site de întîlniri amoroase, în clipa în care ajung față în față, nu mai au ce să-și spună. „Partenerii par să se
Flirtul web by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3244_a_4569]
-
noastră nu mai e deloc tragică. Căci nu orice moarte e tragică, iar tragismul unei vieți nu cere drept sfîrșit obligatoriu moartea. Poți trăi tragic chiar și fără să crăpi în urma unei întîmplări atroce. Dacă la asta mai adăugăm și încălecarea facilă a semnificației dramei cu cea a tragediei, încălecare ce te face să crezi că tragedia e de fapt o dramă ceva mai crudă, atunci ne putem face o idee despre vălmășia de sensuri în care ne ducem zilele. În
Tragic sau creștin by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7379_a_8704]
-
moarte e tragică, iar tragismul unei vieți nu cere drept sfîrșit obligatoriu moartea. Poți trăi tragic chiar și fără să crăpi în urma unei întîmplări atroce. Dacă la asta mai adăugăm și încălecarea facilă a semnificației dramei cu cea a tragediei, încălecare ce te face să crezi că tragedia e de fapt o dramă ceva mai crudă, atunci ne putem face o idee despre vălmășia de sensuri în care ne ducem zilele. În lumea intelectualilor umaniști, elementul tragic are o soartă tot
Tragic sau creștin by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7379_a_8704]
-
de către savanți care ei înșiși înseamnă adevărate autorități în știință, G. Țițeica e poate mai puțin cunoscut în lumea profană de la noi. Zicem lumea profană, că poate nimic nu pare mai arid celor ce privesc cărțile de matematici de inextricabilă încălecare de linii și litere, care reprezintă avânturi și întretăieri ale gândurilor în zonele cele mai rarefiate ale raționamentului. Dar Gheorghe Țițeica dovedește că e nu numai un savant, ci și un om de inimă, căci aceste două însușiri nu se
Aniversare Camil Petrescu () [Corola-journal/Journalistic/2635_a_3960]
-
Ceea ce orașul își dezvoltă în plus față de alte metropole ale literaturii anglo-saxone - cum ar fi, bunăoară, Londra lui Defoe, Dickens și T.S. Eliot, Dublin-ul lui Joyce sau New York-ul descris de Dos Passos - este dimensiunea fantasmagorica, ireala, rezultată parțial din încălecarea Europei cu Asia, translația Europa/Asia este un fenomen firesc, fie că se desfășoară pe coordonate geografice, istorice sau literare. Îl repeta și în Versetele Satanice, unde oferă o imagine neobișnuită a Londrei indienizate, transformată într-un Bombay al Europei
ORASUL PALIMPSEST by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/18077_a_19402]
-
exact contrariul a ce știe el să facă? Dacă vă uitați la realizările Palatului Cotroceni din ultimii cinci-șase ani, veți constata că tot ceea ce s-a înfăptuit bine se putea face de pe poziția de Prim-ministru. Fără încălcarea Constituției, fără încălecarea instituțiilor, fără umilirea partenerilor și abuzarea oponenților. Totodată, nimic din ceea ce reprezentarea statală a avut nevoie, în acești ani, nu a fost servit cum se cade, de la Cotroceni. Un comportament de tip statal, neutru, de înaltă ținută, a avut în
Instituţia Preşedintelui nu se ocupă, demn şi respectabil, de reprezentarea Statului. Articol scris de ASR Principele Radu al României () [Corola-journal/Journalistic/48609_a_49934]
-
călări. Îmi prezintă doi frățiori care vin pe un cal. Și ca să imortalizăm momentul, se urcă pe cal și-i fotografiem. La plecare învățătorul ne roagă să-l luăm până la mica localitate Phillip. Dar, mai întâi asistăm la plecarea copiilor, încălecarea și pornirea în urale a micii herghelii. Orașul Phillip are 800 de locuitori, dar nu e nici oraș nici sat. E o mică comunitate, cu câteva magazine, școală, biserică, servicii administrative. Viața fermierilor de aici e destul de grea, în raport cu aceea
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
fruntea tuturor cititorilor acestui album.“ Traian Băsescu Ion Barbu: „Volumul Odă la Vodă marchează debutul editorial al președintelui Traian Băsescu la Editura Polirom. Din cauza lucrărilor tipografice de durată, el se încadrează ca desfășurare între prima descălecare la Cotroceni și ultima încălecare de la Guvern. Apariția acestui volum a fost posibilă mai ales datorită eforturilor depuse de doamna Dana Deac pentru convingerea doamnei Adriana Săftoiu să lase fotografiat Palatul Prezidențial din aproape toate pozițiile. Titlul volumului a fost sugerat de Șerban Foarță și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2184_a_3509]
-
sau Baal) (41, p. 67). El era aducătorul ploilor utile și stăpânitorul (îmblânzitorul și nu provo- catorul) furtunii. El era, probabil, imaginat ca atacând cu fulgere balaurul furtunii (ca, mai târziu, Sf. Ilie) și stăpânindu-l prin punerea frâului și încălecarea lui (ca, mai târziu, solomonarii). Preoții zeului efectuau un act cultual pozitiv (41, p. 67), imitând și ajutând zeul fulgerelor în lupta sa cu demonul norilor de furtună, fie săgetându-l pe acesta din urmă de pe pământ (Herodot, Istorii, IV
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
un preot/ vrăjitor. Solomonarul supune balaurul cu mijloace magice. El îl farmecă, îl descântă (citind din „Cartea solomonarului”), îl „leagă” (punându-i frâul) și, în final, încalecă pe el ca pe un cal îmblânzit. Punerea frâului pe capul balaurului în vederea încălecării lui de către solomonar este una dintre cele mai spectaculoase și explicite forme ale „legării” monstrului, din lungul șir de astfel de acțiuni înfăptuite de zeii sau eroii magicieni din mitologia universală. Nu este vorba în acest caz, ca în alte
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
călare a preotesei rămâne discutabilă din cauza stângăciei reprezentării, dar însăși reprezentarea balaurului cu cap de cal și cu căpăstru este, după părerea mea, un indiciu că monstrul este (sau, cel puțin, poate fi) călărit. îmblânzirea balaurului prin punerea căpăstrului și încălecarea lui au determinat, printr-un fenomen natural de ficțiune mitică, diminuarea aspectului ofidian al acestuia, în favoarea celui cabalin. Și pentru că mentalitatea mitică nu-și schimbă în mod esențial, de-a lungul timpului, coordonatele care o jalonează și legile care o
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
se regăsește acest fenomen în credințele populare românești referitoare la balaurul norilor și la solomonarul care îi pune căpăstrul și-l călărește prin văzduh : „Unii mai cred că bălaurul are cap de cal și trup de șarpe” (8, p. 134). Încălecarea balaurului „ca pi cal” (33, p. 125 ; 164, p. 23 ; 20, p. 54) și punerea căpăstrului pe capul acestuia sunt gesturi atât de pline de semni- ficații majore și, în fond, atât de esențiale în economia scenariului, încât caracterul (aproape
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Nichifor Coțcariul, 1877) susținea că un balaur fioros care a căzut din nori s-ar fi ridicat la cer pentru că ar fi fost hrănit de oameni cu „lapte de vacă neagră” (72). O altă imagine stranie, și anume aceea a încălecării Murgăi („Dă-mi mamă gluga/ Să mă vezi pe Murga” sau „...Să mă sui pe Murga” - 11, pp 145-146) este, de fapt, un loc comun pentru mentalitatea magico-mitică a populațiilor arhaice. Putința de „a încăleca”, de „a pune frâul” (de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
fulgerului, Indra (Meghavahana ; cf. 22, p. 326), zeul asiro-babilonian al furtunii Adad-Ramman (24), zeul fenician al furtunii Baal-Hadad (rkb’rpt ; cf. 32, pp. 211, 324) și chiar Iahve (rokeb ba’rabot ; cf. 32, p. 324 și Psalmi, 68, 5). Imaginea încălecării unei bovine este, în plan concret, una nerealistă. Proverbul latin folosit de poetul Horațiu, bovi clitellas imponere („a pune șeaua pe vacă/bou”), are sensul „a cere cuiva imposibilul”. Nefiind însă o ființă biologică, ci mitologică, Murga poate fi încălecată
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
În timpul nopții. Asta Înseamnă că cetatea e În pericol dacă mai rămânem aici. Trimiteți iscoade În față. Ocolim Nicopolul. Să deschidă drumul spre sud, cât mai departe de Dunăre! Spahiii urcară În goană treptele. Ali ieși În curte și ordonă Încălecarea. Poarta cetății se ridică scârțâind. Goana spre Balcani Începea. 30 decembrie 1475, ora 15.00, Istanbul Gărzile de ieniceri Înconjurară piața, dar se opriră la această măsură, fără a trece la arestări. Alexandru Încercă să pară detașat, dar simțea că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
să-și recâștige tronul și țara. Acum, Ștefan Îl ajuta pe Vlad să-și recâștige tronul și țara. Nu mai exista nici o altă opțiune. După mai puțin de un ceas, cei doi voievozi au ieșit din cort și au poruncit Încălecarea. Trupele au intrat În formație de luptă. Erau Încălcate frontierele și ordinele principilor europeni. Dar era aplicată o lege supremă. Turcii, Înapoi, la sudul Dunării. Nu În țările române. Nu În inima Europei. Și apoi, cu o sclipire de bucurie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
mârțoagă! Apoi ce înseamnă să călărești pe deșelatelea și cum devine treaba să stai înfipt în șa și să strunești din dârlogi un cal focos! Ia te uită, domnule, pe cine am lângă mine și habar să n-am! Atunci încălecarea, și la galop! Înainte de a ne lua vântul, spune-mi cam pe unde ne putem vedea mâine dimineață, ca să ajungem la podgoria cu nume exotic... Da, da. Se spune că vierii unguri veniți să lucreze în viile ieșene ar fi
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
trimis de către turci sau de frânci, sau de ăilalți, cum dracu’ se chemau dușmanii noștri de atunci“, mai zice cineva. E o forfotă de voci multiple, ce-și răspund fără să fie preocupate de a construi un dialog; doar o Încălecare de enunțuri și de cuvinte anapoda. Nu se știe de ce, În asemenea ocazii, oarecum misterioase, indivizii simt nevoia de a vorbi mult, de a spune orice despre orice, de a consuma cât mai multă energie verbală. În felul acesta, ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
mâini din autoaruncări în sus, în podea, la perete). 5. Deprinderi utilitar-aplicative Echilibru (deplasări în echilibru pe suprafețe înguste și înălțate). Târâre (târâre pe genunchi și antebrațe). Cățărare-coborâre (cățărare-coborâre pe scara fixă și bancă înclinată). Escaladare (escaladare cu aruncare și încălecarea obstacolului). Tracțiune (deplasarea unui obiect sau partener, prin tractare cu brațele realizată individual și pe perechi). Împingere (deplasarea unor obiecte/partener prin împingere). Transport (transport de obiecte ușoare, apucate cu ambele mâini, sprijinite la piept, pe umăr, individual). 6. Deprinderi
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
lansate cu două mâini de jos, la distanță și la partener; prinderi cu două mâini de pe loc și din deplasare; aruncări și prinderi la perete sau cu partener, de pe loc și din deplasare. DEPRINDERI APLICATIV-UTILITARE 1. Escaladare: prin apucare și încălecarea obstacolului; prin apucare și rulare pe piept și abdomen. 2. Tracțiuni pe banca de gimnastică orizontală și înclinată; în grup la frânghie. 3. Împingeri din stând pe perechi, față în față, spate în spate și spate-față. 4. Transport de obiecte
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]