1,681 matches
-
cu japca sintagmele cu degete subțiri și pătate de mure cotrobăind tot mai adînc în coșulețul de nuiele și ochii păianjeni în colțul din dreapta al tavanului caută crucea de pe caraiman în mîinile tale doamne lebăda cu două intrări de ce mă încăpățînez să cred că voi chiar schiați acum pe pîrtiile creierului meu cu lanterne aprinse văd inima pe frontonul capelei care-l turbează pe mircea de ce dracu sînteți atît de lipsiți de gust dragii mei atît de suficienți atît de răi
Poezie by Nora Iuga () [Corola-journal/Imaginative/12207_a_13532]
-
de făcut în același timp. Oskar Popescu este un om îndemânatec, ceea ce nu l-a scutit de două ori să-i pice lucrul din mână. "De ce nu scoți fereastra din țâțâni?" parcă o auzi pe nevastă-sa, însă el se încăpățână să prindă ochiul pe perete, fiindcă lemnul era destul de vechi și balamalele mai mult ca sigur că erau ruginite, iar, în asemenea cazuri, ai toate șansele să cazi din lac în puț și fie să rămâi cu fereastra în mână
Geamgiul by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/12496_a_13821]
-
mușcă retina căptușită cu catifea din care lipsește inelul în luna aprilie aveam iluzii un șomoiog de păr pe rin un soare blond și armata de cavalerie îl chema heinrich pe bunicul meu cînd lumina pleca ei uite că mă încăpățînez să nu arunc portretul lui Bismark la coș și nici poza charlottei cu mustață ce amar e creionul chimic pe limbă hei hei ulanii mei husarii mei cînd sticla ochiului se aburește e semn că noaptea a fost scurtă și
Poezie by Nora Iuga () [Corola-journal/Imaginative/12977_a_14302]
-
pînă acolo. tocmai cînd priveam uimit cum strada, înclinată (sub greutatea luminii ?) alunga din gîndul meu, rînd pe rînd, orice explicație aș fi încercat să găsesc faptului că toate rămîn nemișcate, la locul lor, a început zumzetul acela care se încăpățîna să-mi dezmorțească memoria, să topească ghețarul acela, mai era oare ceva de salvat ? m-am uitat în sus și am văzut bucățele din instalația de iluminat pocnind de frig, totul s-a limpezit brusc, am înțeles de ce era nemișcat
Poezie by Dan-Bogdan Hanu () [Corola-journal/Imaginative/13187_a_14512]
-
de rău, mă înec în tristețe. el e implacabil, își ia ce i se cuvine, viața mea, devine vizibil și memorează ultima mea propoziție: cândva precis are să fie pus în situația s-o folosească și el. în fiecare zi mă încăpățânez în fiecare zi un habar n-am cine mă scuipa printre dinți arogant ca pe cojile de semințe ronțăite la colț. și în fiecare zi eu mă încăpățânez să revin la viață, din prăpastie, periculos, mă catar pe stânci aidoma
POEZIE by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/13738_a_15063]
-
pus în situația s-o folosească și el. în fiecare zi mă încăpățânez în fiecare zi un habar n-am cine mă scuipa printre dinți arogant ca pe cojile de semințe ronțăite la colț. și în fiecare zi eu mă încăpățânez să revin la viață, din prăpastie, periculos, mă catar pe stânci aidoma actorului din filmul acela american ce urca pozitiv pe nasul întemeietorului sculptat în munte. mă întorc la viață, aici în raiul meu, în orașul meu fără/ plin de
POEZIE by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/13738_a_15063]
-
Iulian Bol Autorul volumelor Românește și Subiect și predicat s-a impus ca un "martor" inclement, de autentică intransigență etică, care s-a încăpățânat să-și facă publică "depoziția", transformându-și enunțurile în denunțuri ce dezvăluie jocul mistificator și malefic al imposturii, reducând-o la nimicnicia sa originară. În cazul lui Virgil Ierunca, mărturia girează un destin iar patosul rechizitoriului își află explicațiile și
Virgil Ierunca sau sentimentul românesc al exilului by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/14401_a_15726]
-
cotloanele încăperilor apartamentului năpădit de bălării minuscule, otrăvitoare. Mă îndurera lipsa lui, ca mentor suprem, prieten și ajutor în susținerea toamnei în toiul vipiei solare. Nimeni nu mai credea că va veni (la mine deja apăruse!) și alt anotimp. Se încăpățînau să clocotească în hotărîrea caniculei. Și, oh!, cîtă dezordine în odaia ticsită de ziare și volume sprijinind pereții să nu cadă peste trupul celui ce încă sufla. Se împlinise un fruct ciudat și eu, enorm sîmbure răsucit în carnea odăii
Iminență autumnală (2) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14594_a_15919]
-
cel mai mare drag următorii: Simina și Mihai, Runbaby, Doru, Cori, Ștefan și Raluca. Dacă vă place subiectul și vreți să scrieți despre el, lăsați-mi aici linkul și am să-l includ bucuros în însemnare. Au mai scris: Mă încăpățânez să cred că apetitul pentru lectură poveștilor se poate descoperi, prin autoeducare, si mai tarziu. Uite, eu nu am avut privilegiul acesta, de a citi cu lanterna sub plapuma, cum ne povestea profesoară de limbă română în școala generală, sau
Cartea copilăriei by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82596_a_83921]
-
cred că eram prinsă într-un parteneriat strategic cu bunica în ale gospodăriei, și fiind singurul copil de pe acolo, neavând frați sau surori, am gustat din toate, mai puțin din ale fragedei lecturi aroma. Dar în dimineața această m-am încăpățânat și am adus cartea Minunată călătorie... mai aproape, măcar câte un capitol pentru deșertul micului dejun. Se face că în acest moment a început să plouă iar cartea mai sus numită e deschisă la prima pagină. Mulțumesc ești praf la
Cartea copilăriei by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82596_a_83921]
-
întreg, o groaznică hăcuială de-o parte și de alta, între tată și fiu. Ajuns între rapițe, Năsturel a prins să-l gonească pe Gicu de pe brazde, după pământuri, suduindu-l tare și sălbatec de cruci și Dumnezei, și se încăpățâna și se lua la întrecere cu ta-su, dar Gicu a uitat că e aproape popă și nu se cade să-l înfrunte pe taică-su și-l suduia și mai tare. Ca unul ce cunoștea din Scripturile învățate pe
Un autor remarcat de E. Lovinescu la "Sburătorul" - Dan Faur () [Corola-journal/Imaginative/10258_a_11583]
-
se poate substitui, desigur, analizei istorice profesioniste. Există însă perioade și momente față de care instrumentele obișnuite ale acesteia sînt și rămîn neputincioase, iar epoca anilor '80 ai României pare a fi, cel puțin pînă acum, una dintre cele care se încăpățînează să reziste examenului analitic. Să fie pentru că într-adevăr a fost o epocă în care dimensiunea politică fusese subordonată celei maladive? Pentru că România era o țară cu un sistem totalitar condusă de un dictator intrat într-o lungă, progresivă și
Romanul unei lumi deraiate by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Imaginative/11727_a_13052]
-
prioritățile formării unei personalități pentru care curajul și inițiativa nu înseamnă neapărat a acționa sub presiunea unui impuls de moment, unui mimetism împovărat de seve populiste sau de conformisme comode, iar a persevera nu este același lucru cu a te încăpățâna să crezi în identitatea dintre curaj, temeritate și spirit de aventură. După cum timiditatea nu e sinonimă cu modestia, iar îndrăzneala nu trebuie confundată cu aroganța căci, de multe ori, timiditatea se datorează, se știe, neîncrederii în forțele proprii, modestia împlinindu
Melomanii și muzicile lor narative by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10226_a_11551]
-
obosite. Dacă arestările în stil FBI de la Otopeni nu vor conduce la căderea câtorva capete de la etajele superioare ale instituției, înseamnă că punerea în cătușe a nevredinicilor funcționari cu cotiere nu e decât un episod respingător al batjocurii căreia ne încăpățânăm să-i spunem democrație.
Măruntul energizant al șpăgii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10232_a_11557]
-
Ne mai așezăm puțin? - Da, mi-a răspuns așezându-se În același mod ca În popasul anterior. Șinele de cale ferată erau mai fierbinți. Părea că odată cu trecerea timpului, fierul acumulase căldura lunii și a stelelor. Numai că zorile se Încăpățânau să nu apară, deși trecuse atâta timp. Mi-am privit ceasul. Mergea. Se făcuse aproape ora 8. Deasupra noastră era același cer Înstelat și aceeași lună. Mai mult, mi-am dat seama că poziția lor rămăsese neschimbată. Începusem să fiu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
Început să-mi fie teamă, cum ar fi reacționat? Ar fi rămas lângă mine? Ne-am ridicat, și am pornit din nou, cu Îndârjire furioasă În pașii noștri, Încercând din toate puterile să Înghițim blestematele distanțe până la lumina ce se Încăpățâna să rămână depărtată. În urmă cu 60 de ani, adică În anul 1949, imediat după reforma comunistă a Învățământului românesc, mi-am dat capacitatea la Liceul Al. I. Ghica din orașul Alexandria. Deși luasem media de capacitate 8.66, Raionul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
care ar da dovadă: cei ce pretind că în textul lor reflectă lumea și cei ce admit că abia reușesc, în producția lor, a se reflecta pe ei înșiși: Cine ar putea spune dacă este mai curajos cel ce se încăpățânează să înțeleagă lumea înconjurătoare și să arate ce a înțeles, încercând să creeze o altă lume identică, după chipul și asemănarea celei reale sau cel ce are orgoliul de a recunoaște că opera lui nu îl poate, în mod fatal
O posedată a scrisului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10309_a_11634]
-
din popor fac parte toți, toți să vină cu încredere sub fîlfîirea înflăcăratei noastre flamuri". Facticea înflăcărare nu va lipsi din nici un articol. Și nici conformitatea cu ideologia. Singura originalitate pe care Călinescu și-o permite este lexicală. El se încăpățînează să-l numească pe muncitor "lucrător manual", cu o prețiozitate voită care însă nu face acceptabilă teza că din, dispreț față de acest tip de muncă, "domnii" nu iubesc orînduirea cea nouă. "Moșierii" (aici cuvîntul este cel din limba de lemn
G. Călinescu, publicist by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/10313_a_11638]
-
aromă de portocale. O ținea cu grijă, așa cum ar fi ținut un copil, odihnindu-l cu capul pe patul de pâine și-o legăna cu mersul ei șchiopătat, cum ar fi alintat o bucurie pe care cu toata neputința se încăpățâna s-o ducă acasă, acolo unde bucuriile erau din ce in ce mai rare. Bătrână urca anevoie prin fâneața iar cand privirea ei slăbită prinse conturul gardului rărit de vreme se întreba, ca într-o doară unde era bărbatul, unde era copilul care-ar
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
aromă de portocale. O ținea cu grijă, așa cum ar fi ținut un copil, odihnindu-l cu capul pe patul de pâine și-o legăna cu mersul ei șchiopătat, cum ar fi alintat o bucurie pe care cu toata neputința se încăpățâna s-o ducă acasă, acolo unde bucuriile erau din ce in ce mai rare. Bătrână urca anevoie prin fâneața iar cand privirea ei slăbită prinse conturul gardului rărit de vreme se întreba, ca într-o doară unde era bărbatul, unde era copilul care-ar
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
dramă personală: a fost atât de aproape de o postură meritată, ratată in extremis. Însă cel mai important lucru rămâne, pentru el, stabilitatea sistemului, obiectiv apărat chiar și în cele mai incoerente fraze. Să-i dăm cuvântul criticului: "Când Farfuridi se încăpățânează să se întoarcă repetat la una-mie-opt-sute-douăzeci-și-unu-fix n-o face din tembelism anacronic sau din impuls regresiv neîntemeiat: demersul său oratoric, punctat și de alte borne cronologice semnificative, are vădit sens recuperator și integrist, personajul fiind animat de intenția jalonării cât
O scrisoare fetiș by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10072_a_11397]
-
Boots, prezentată drept o comedie, și totuși... e una dintre acele pelicule care încă nu au optat pentru un gen. Descrierea "feel-good comedy" îi vine ca o mănușă, nu vă va extorcheze hohote de rîs. Eroul, Charlie Price, care se încăpățînează să repună pe picioare fabrica de pantofi moștenită din tată în fiu, e un soi de Norman minimalist. Rolul lui Chiwetel Ejiofor, acum drag queen și femeie prinsă în corpul unui bărbat, este însă cel care îți fură ochii, iar
Brittain attacks in patru pelicule by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10124_a_11449]
-
Solo Juster, inițiatorul Cenaclului, și la cei care i s-au alăturat, a fost pasiunea pentru literatură. În timp ce alții se întâlnesc oameni “serioși”, pentru a încheia afaceri fructuoase, sau pentru a juca “serioase” partide de cărți, ei își “pierd vremea”, încăpățânându-se să facă, în cele mai potrivnice condiții, literatură și mai se și întâlnesc ca să o discute între ei.(...) Adevărata pasiune pentru literatură, cred eu, include și disprețul pentru maculatură, pentru ceea ce se pretinde deși nu este literatură. În acest
Interviu cu poetul Solo Juster. In: Editura Destine Literare by Lucreţia Berzintu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_373]
-
pe pământ. Vă amintiți simbolul Albatrosului lui Baudelaire. Dacă la aceasta se adaugă, ca trăsătură caracteristică, și modestia, incapacitatea de a face propagandă pentru sine însuși, șansele de succes se reduc și mai mult. și totuși - Don Quijotte incurabil - mă încăpățânez să cred că, până la urmă, valorile ies la suprafață, timpul - cu sita lui fină și incoruptibilă - cerne totul, inexorabil. Iată-ne și pe noi acum - doisprezece ani de la înființarea cenaclului, zece ani de la apariția primului “Punct”. Durăm încă. Deși ne-
Interviu cu poetul Solo Juster. In: Editura Destine Literare by Lucreţia Berzintu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_373]
-
soarelui. Tot astfel, el își trage forța din acest sol moldav vălurit, cu unghiurile rotunjite și umbrit de păduri, unde oamenii cultivă sonurile dulci, făcute din tăceri și ecouri. Cînd, în 1855, Creangă era la vîrsta plecării la școli, se încăpățîna să rămînă acasă, în satul părintesc. Cu un secol și jumătate mai înainte, cronicarul Ion Neculce, vel-logofăt, trebuind să se exileze în Rusia după lupta pierdută de la Stănilești, se tînguia de moarte. Țăran și boier au aceeași oroare de strămutare
Moș Ion Creangă Coțcariul by Mihai Vornicu () [Corola-journal/Journalistic/2815_a_4140]