1,243 matches
-
om care a învățat din fericire ce înseamnă greutățile vieții, încerc să mă bucur în fiecare clipă. Sunt un om care trăiește în două culori, care nu cunoaște griul, la mine totul este alb sau negru. Sunt un om iertător, încăpățânat, am toate calitățile omului de la țară. Chiar mi-am cumpărat o casă la țară, la 50 de kilometri de București, de abia aștept să ajung aici, acum, unde, de-a lungul anului, sap, am făcut o fântână, am pus 36
Agenda2003-14-03-c () [Corola-journal/Journalistic/280880_a_282209]
-
ține (cel putin) de la comună primitivă și până la ipotetica societate normală? Un caraghios ce-și pierde vremea țesând iluzii? Un anonim celebru pe care abia de-l mai citesc verișoarele adolescentine și care este încredințat că întoarce sensul rotației pământului? Încăpățânat, chiar îndărătnic, țanțoș în zdrențele sale, lăudându-se cu rănile cu care s-a acoperit, suspect până la ăprimejdiosă orgoliosul scriitor nu este, în nici un caz, normal. Cum fiecare individ își duce propria boală, simptomele mele s-ar putea numi (și
Despre dialogul frânt by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Journalistic/17690_a_19015]
-
Liviu Rusu despre Maiorescu, a scris și Paul Georgescu un studiu temeinic și de amplitudine despre opera întemeietorului Junimii, care m-au ajutat mult în studiul meu (mai ales la operația de refacere) despre junimism. Dar sechelele dogmatice se mențineau încăpățînate încît cartea mea, predată la fosta editură unde lucrasem (se numea acum E.P.L.) prin 1963, a fost lăsată să aștepte trei ani și mai bine, apărînd tocmai în toamna lui 1966. Acum cartea nu mă mai satisfăcea (mai ales că
Paul Georgescu epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17230_a_18555]
-
a ajuns aici, după ce sorții păreau să ne zâmbească cu toții dinții? Din cauza duplicității noastre, pe de o parte, a obișnuinței de a ne da în toate bărcile: de a semnaliza dreapta - cum spunea un banc de pe vremuri -, dar a face încăpățânat la stânga. Și, pe de altă parte, din cauza obtuzității politicienilor occidentali, care au dovedit o incapacitate crasa în a sesiza particularitățile acestei complicate mașinării resentimentare numită Balcani. Orgoliile demențiale care au condus, într-o primă fază, la situația tragică din Kosovo
Cu toate pânzele sus, spre Zona Rublei! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17911_a_19236]
-
comună, cea care ține laolaltă povestiri hasidice cu pilde sufiste. În "povestea" lui Carrière lumea (a noastră, de astă dată) este așa cum este, sau nu este așa cum este, totul este un vis, dar se pune întrebarea cine visează, omul este "încăpățînat, întunecat, nesuferit și poate că uneori nici macar nu există", omenescul este prea omenesc, cunoașterea este greu de ales, dar cel puțin la fel de greu de ales este și necunoașterea, un dascăl bun poate fi folositor sau nu, poftele trebuie înfrînate dar
Povesti Pentru cei mari by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17542_a_18867]
-
de unii (ardelenii) în dauna altora (regățenii)". Dimensiunea teoretică a cărții este dominată de contradicțiile fundamentale din istoria culturii române: tradiție și modernitate, forme și fond, semănătorism și Lovinescu, acceptarea sau neacceptarea Occidentului. Orientalismul, se situează printr-un soi de încăpățânata "logică himenală", cum ar spune Derrida, mereu la mijloc, mereu că un prag incert între contradicții: spiritul oriental pare "în termenii disocierilor lovinesciene (...), mai degrabă, un fel de sincronism autohtonizat prin vechimea influentelor". Fără îndoială cele mai interesante analize apar
Tentatii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17570_a_18895]
-
nu toarne gogoși privind iminentă noastră integrare în U.E. Două din isprăvile de ultimă oră ale ministrului Băsescu documentează la perfecție cam câți bani dăm, în fond, pe Europa: blocarea vaselor sârbești aflate în apele teritoriale ale României și refuzul încăpățânat și iresponsabil de a-și pune semnătură pe acordul - convenit în 1997 între prim-miniștrii român și maghiar - deschiderii vămii Cenad-Kiszombor. Pentru că, probabil, nu pică nimic la afacerea asta, dl Băsescu, în înaltă să înțelepciune, consideră conectarea noastră la Europa
Conturile noastre n-au asemănare! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17599_a_18924]
-
obligatorie din supliciul cotidian. Fiecare le șmotruiește cum știe, de la mame și mătuși, la soți și superiori, încercând, în numele unui altruism de care s-ar lipsi, să scoată oameni din ele. Și ele rămân așa, într-o rezistență taciturnă și încăpățânată, hrănindu-se din secrete nevinovate și dintr-o imaginație care umple oglinzile caselor și tăcerile nopților. Viețile din jur, în care câte unul mai filosofează aiurea - după manualul de marxism, se înțelege - sunt despre lucruri mici. Feluri de mâncare, așezarea
Exerciții de fericire by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2505_a_3830]
-
japonezii atacînd din nou coasta vestică, orișice, nu contează față de pericolul ideologiei totalitare... * De aceea, el are un fix al lui. Ori de cîte ori ne despărțim, după ce am terminat discuția, mă privește sever prin ochelarii groși și face dîrz, încăpățînat, asemeni lui Cato Uticensis, isprăvindu-și în senat discursul de rutină; strigă sus și tare ce știe el una și bună: Et ceterum censeo Cartaginem delendam (esse!) Și dealtfel eu cred că trebuie distrusă Cartagina!... Pînă și la despărțire, plecînd
Coasta Pacificului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17114_a_18439]
-
sub semnul unui neîncetat efort: "Plăcerea/ și furia/ de a crea/ de a distruge/ de a crea/ etcaetera/ un spațiu de limbaj/ de a-l tot goli/ și a-l tot umple/ cu obiecte de limbaj/ puterea și zădărnicia/ gestului încăpățînat și răbdător" (Iubire). Destrucția și creația sînt fenomene inseparabile, țelul fiind victoria, oricît de trudnică, a celei din urmă: "Mîna ta să distrugă/ acea floare/ acel copac/ apoi să le refacă/ bucată cu bucată/ în cel mai ascuns loc" ( Miezul
Între gol și plin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15841_a_17166]
-
uz din fața blocului, decât să-ți bați mintea și să câștigi un ban în plus. La fel, nenorociții care-și rumegă ura și neputința cronicizată prin așa-zise tabere de pregătire de care geme planeta preferă exercițiile cu mitraliera muncii încăpățânate cu care-au îmbolnăvit americanii lumea. Ce e drept, prin țările cu pricina e atât de cald încât mintea, redusă la dimensiunea unui sâmbure anemic, nu prea mai funcționează. E suficient ca vreun dezaxat abil, care-a știut de-a
Planeta dezaxaților by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15851_a_17176]
-
care am trecut. Un oarecare domn Klapps se metamorfozează din- tr-un tărîm în altul, visurile (coșmaruri sau nu) ne fac martorii unor scene imposibile, antidot înecat în vopseluri la cenușiul sufocant al existenței personajelor reale. în spatele poveștilor se ascunde privirea încăpățînată a Pelerinului, pustnic în căutarea desăvîrșirii și demon, intruziunile astfel mascate ale autorului în lumile personajelor sale intră prin urmare și ele adînc în poveste. "Prin mine [...] s-ar răsfrînge dincolo toate cîte sînt pe această stradă care ar merita
Cartografii și (re)orientări critice by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15996_a_17321]
-
lui, pe care unii l-au caracterizat drept socialist iar alții drept conservator din cauza atașamentului față de țar, dar pe care îl revoltau înainte de toate nedreptățile împotriva celor obidiți și umiliți, indiferent din ce parte provenau ele, Camus, cu ,,umanismul lui încăpățînat", cum l-a caracterizat însuși Sartre, a refuzat în mod constant să părăsească terenul moralității în favoarea ,,logicii" rupte de realități, introducînd, dimpotrivă, o dimensiune profund umană în marile dezbateri ale timpului nostru. Dezbateri care nu s-au încheiat încă, după cum
Cele două morale și politica by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15707_a_17032]
-
perioadă rodnică pentru literatura română, în care apar și se interferează diverse curente artistice. Aproape neverosimil reînviat, aidoma legendarei păsări, din propria-i cenușă de damnat, din pricina inoportunei epigrame împotriva lui Eminescu, dar și a propensiunii sale novatoare, ce întîmpina încăpățînate și nu o dată perfide rezistențe. Asigurînd, în conștiința celor de azi, legătura cea mai trainică, pe plan liric, între autorul Luceafărului și strălucitoarea pleiadă interbelică, socotit a fi heraldul poeziei veacului XX, el, cel aproape neluat în seamă în timpul vieții
Un conspect Macedonski by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16172_a_17497]
-
nu ne poate convinge s-o schimbăm. Nu mai vrem armeni în Anatolia - nicăieri". Iar oficialitățile germane la Constantinopol au sprijinit acest genocid. Astăzi ceea ce cer armenii este recunoașterea de către turci a acestui genocid făptuit și asumarea lui. Aceștia refuză încăpățînat, socotind un ultragiu la adresa Turciei orice referire la acest abominabil genocid al armenilor din 1915. Să adaug că acest genocid din 1915 a fost reluat, pe scară industrială, de Germania nazistă din 1942, de cînd, la Conferința din 1942 de la
Genocidul armenilor din 1915 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16211_a_17536]
-
jumătate din viața mea conștientă. Ar fi o mare nedreptate din partea mea să mă plâng că n-am fost "bine tratat": dimpotrivă, mă simt recunoscător și bucuros. Pe de altă parte, este incontestabil că, dacă aș fi fost mai puțin încăpățânat, dacă aș fi fost dispus să mă supun "regulilor jocului" în mod mai cuminte, cariera mea ar fi fost de proporții cu totul diferite: faimă, satisfacții economice, sociale și atâtea altele. Uite câteva exemple. Am continuat să scriu despre lucruri
Virgil Nemoianu - UN FENOMEN PRIMEJDIOS - UNIFORMIZAREA LINGVISTICĂ ȘI CULTURALĂ by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/16282_a_17607]
-
te-ai face mai ușor, - pe Jupiter! să ne trăznească!... Să fie obligat să spună, ca Galileu, peste o mie și ceva de ani, la tribunalul Inchiziției, că nu se mișcă; scăpînd de rug, pentru ca pe urmă să-și șoptească, încăpățînat, șoaptă ce ajunse în cele din urmă limpede pînă la noi: Și totuși se mișcă... Într-adevăr. Dacă Arhimede s-ar fi născut mai tîrziu, în era creștină, drept-credincioșii evului de mijloc cu siguranță că l-ar fi pus pe
Ordinatorul suprem - 3000 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16544_a_17869]
-
sunt, tot astfel, marcaje prin care o realitate sumbră și batjocoritoare semnalizează câte unui personaj ingenuu raportul de forță, menghina istorică în care ar trebui să-și ducă, strivită, existența. Numai că personajele predilecte ale Marianei Marin (poeta etern-adolescentă, refuzând încăpățânată "maturizarea" conformistă; ori Anne Frank, copila găsindu-și sfârșitul în lagărul de la Bergen-Belsen) nu sunt maleabile și bune conductoare ale imperativelor zilei, ci materiale umane realmente refractare. Linia curbă a flexibilității convingerilor și a mlădierii comportamentale nu apare, aici, nici măcar
Poemul provocat by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11813_a_13138]
-
în care sunt invocați Einstein, Eco și Bohr, care face deliciul acelora care speră la filosofii științifice digerabile, și după două pagini de introducere în care se afirmă, generos: "concluziile științelor contemporane sunt argumentul principal în ordinea renunțării la prejudecățile încăpățânate să susțină un statut Ťînchisť al literaturii, confundând natura specifică, distinctă, și identitatea operei literare cu un teritoriu închis și impermeabil la dialog", lucrurile devin serioase. Filologul, descătușat, uită de transparență și de dialogul cu neinițiații în M. Bahtin, Callois
Gardul și leopardul by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/11882_a_13207]
-
corect veritabil al romanului. Enid nu l-a putut corija până în ultima clipă a vieții. Dar nu-și pierde speranța. Ultimul paragraf e nepotrivit de asemănător cu celebrul "Tomorow is another day": "Toate corecțiile ei fuseseră în van. Era la fel de încăpățânat ca în ziua în care îl cunoscuse. Dar... avea șaptezeci și cinci de ani și intenționa să facă niște schimbări în viața ei." Căsnicia să fi fost corsajul de care s-a eliberat? Celelalte rafturi. Fiecare copil în parte a fost o
O carte în două lecturi by Georgiana Sârbu () [Corola-journal/Journalistic/11916_a_13241]
-
viril, cu inflexiuni melancolice, al autorului nostru este unul corectiv și reconstitutiv. Inadaptarea d-sale devine o funcție de afirmare prin opoziție și de orientare socială, cu atît mai eficace cu cît are alura unei dificultăți învinse. În iluminarea-i civilă, "încăpățînată", de care avem atîta nevoie, Octavian Paler ni se prezintă acum, la a 75-a aniversare, în postura de superioară împlinire a oricărei personalități, cea de director de conștiință.
Un director de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16063_a_17388]
-
Nu a fost nici un miracol. Stând la Dolhasca, eram abonat la toate ziarele și revistele literare. Le răsfoiam, le citeam... În momentul când au început să apară și poeți mai altfel, i-am «mirosit» imediat. Se deosebeau de ceilalți printro încăpățânată respingere a temenelelor, chiar prefăcute, față de puterea de atunci. Doreau să scrie poezie și numai poezie... Gustul mi-l formasem citind, recitind ani în șir pe Eminescu, Arghezi, Barbu, Bacovia, Blaga, Fundoianu... Istoria lui Călinescu... Oniricii se grupaseră la « Povestea
Posteritatea lui Leonid Dimov by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/2603_a_3928]
-
dacă n-ar fi strigat - ca un tribun, ori un demagog -, nu s-ar fi făcut auzit. La cei cărora diavolul le ia semințele, A.P. recunoaște prostia ca „refuz îndărătnic al edificării”. Deci, ateii sunt proști. Sunt, cred, mai ales încăpățânați. Despre ei nu știi dacă nu pot, dar este sigur că nu vor să înțeleagă. E ce zice proverbul franțuzesc: Il n’y a pas de pire sourd que celui qui ne veut pas entendre. Prostia omului deștept. E de
Insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2621_a_3946]
-
că era suficient să aștept ziua când va înțelege și că ea îmi va da dreptate. Aveam răbdare niciodată nu am ridicat mâna asupra ei. Mă apăram desigur. I-am spus: „Tu nu ești făcută din același aluat ca mine”. Încăpățânată ca un catâr smiorcăindu-se ore întregi și zile pentru un moft nu exista nici un motiv ca să-l revadă pe Tristan. O fată are nevoie de un tată știu asta pe pielea mea; dar nu scrie nicăieri că îi trebuiau
Simone de Beauvoir - Femeia sfâșiată by Anca Milu-Vai () [Corola-journal/Journalistic/2754_a_4079]
-
filosoful seren, împăcat, apolinic, pentru care sexul este doar muzică de sfere și pretext de cunoaștere, cel care o asistă pe o Joe care și-a descoperit analogon-ul dendrologic într-un copac izolat pe culme, îndoit de vânturi, rezistând încăpățânat mediului ostil. Cel care reintră în cameră este reversul său dionisiac, este satirul, un exemplar de senex libidinosus, un bătrân lasciv, cu puța scoasă afară, flască, încercând stângaci să copuleze cu adormita Joe. La refuzul ei replica sa cade ca
Sadomasonimfomania by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2775_a_4100]