1,784 matches
-
dorul mă lovește în limba mea frumoasă, În limba-n care zbor și-ngenunchez. În limba mea și stelele-mi zâmbesc, În limba mea cununi de dor se leagă. În limba mea, în graiul strămoșesc Iubirile se nasc, viețile se-ncheagă... Referință Bibliografică: Ne mândrim cu ce avem, în speranță!.. / Iacob Cazacu Istrati : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2069, Anul VI, 30 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Iacob Cazacu Istrati : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
NE MÂNDRIM CU CE AVEM, ÎN SPERANŢĂ!.. de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1472587297.html [Corola-blog/BlogPost/375417_a_376746]
-
de numai douăzeci și unu de ani a rămas lipsit de o singură și sigură sursă financiară. Va fi recrutat în serviciul armatei, la Regimentul I - Vânători de gardă. Din acest moment, milităria în formă lejeră de decazarmat și muzica se vor închega uniform. Numele său era deja cunoscut și va fi tot mai popularizat în lumea muzicală a vremii aceleia romantice din „Micul Paris”. În 1937, pe când era cap de afiș al evenimentelor muzicale ale Bucureștiului de altădată, după o selecție intransigentă
GICĂ PETRESCU. ÎN URMA MAESTRULUI, DOAR O UŞĂ ÎNCUIATĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1423716821.html [Corola-blog/BlogPost/363038_a_364367]
-
sa ce EVA, o chema ... “ Dar maica nu-i acasă, / Ea zace în mormânt, / Iar peste ea apasă / Mulțime de pământ . “ - Rtevenire - Sau zugrăvind prin cuvinte toate limitele capacității sale imaginative . “ Un pom sub ceruri crește- / Din floare fruct să-nchege, / Un neam se chinuiește / Pe ramuri Om să-și lege, / Că-n fruct întreg e pomul, / El numele îi poartă, / Un neam născându-și Omul - / Spre ceruri are poartă ! “ - Poarta - Consider poezia sa, oglinda sufletului său frumos. Ion Chiriac, este
STIU SI VAD DE ION CHIRIAC de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 544 din 27 iunie 2012 by http://confluente.ro/_stiu_si_vad_de_ion_chiriac_constanta_abalasei_donosa_1340858591.html [Corola-blog/BlogPost/355085_a_356414]
-
așteaptă! Biroul dansului e la etajul unu pe dreapta. -Mulțumim! Urcară scările încet. Amândoi își puneau ideile în ordine. Gândurile se invălmășau, își luau zborul precum roiul de vrăbiuțe speriate de ceva anume. -Constantine, nu simți că nimic nu se încheagă? Prea multe evenimente de-a valma în câteva zile într-un orășel în care, aparent, nu se întâmplă nimic. - Ai dreptate! Aici, aparent, totul este asemeni unei mari liniștite. Nici-un val nu tulbură întinsul apei. Totul pare încremenit. Dar ... la
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A NOUA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Geamanul_din_oglinda_roman_a_noua_zi.html [Corola-blog/BlogPost/356633_a_357962]
-
poet eu însumi, Să nu văd și să nu știu M-aș fi înecat în plânsu-mi Ca un Mureș cenușiu, Ca un Someș și-o Târnavă, Ca un Olt învolburat, Ca un Prut de mâl și lavă, Ca un Nistru închegat Peste țara mea bolnavă. Referință Bibliografică: Eminescu sau Nichita / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 714, Anul II, 14 decembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Romeo Tarhon : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
EMINESCU SAU NICHITA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 714 din 14 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Eminescu_sau_nichita_romeo_tarhon_1355475409.html [Corola-blog/BlogPost/351706_a_353035]
-
au plecat consumatorii de acolo... Că doar nu a fost singur să mănânce ori să bea un păhărel! Este posibil și așa, dar... hai să fim oameni serioși! La munte sunt distracții, jocuri sportive, întreceri..., se fac cunoștințe noi, se încheagă prietenii ori simple amiciții, grupuri... Bine..., dar personalul restaurantului, dacă l-ar fi recunoscut după fotografie, puteau da relații cu privire la persoanele care l-au însoțit. Poate colegi sau prieteni, poate o femeie, poate oameni de pe pârtie, poate... poate! ... Cum care
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1168 din 13 martie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1394728750.html [Corola-blog/BlogPost/353445_a_354774]
-
scoarța vie a rațiunii colective o altă definiție „stilizată” a realității din jur, nimic altceva însă decât un act de evidentă deconstrucție dinamică ce merge până la esența spiritului, o spoliere, practic, a specificului curat, inocent al creației umane și îndelung închegat milenii la rând, deconstrucție realizată azi de mințile vădit patologice ale conducătorilor postmoderni ai contemporaneității. Nu pot spune că sunt un trăitor al acestei lumi care este dominat de un spirit anti-postmodern anchilozat. Dimpotrivă. Sunt o structură deschisă către analiza
CE CAUT EU ÎN POSTMODERNITATE? de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 606 din 28 august 2012 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_ce_caut_eu_in_postmode_magdalena_albu_1346160151.html [Corola-blog/BlogPost/355288_a_356617]
-
momente? Niciuna! Am reîntâlnit-o pe artista Floarea Calotă, spre a-mi da seama o dată mai mult că cea mai evidentă înfățișare profundă a sa, în afara frumuseții cântecului pe care îl interpretează, este frumusețea umană! În cele două trăsături se încheagă un chip care impune de la sine respect și admirație. Propriile trăsături umane ale artistei Floarea Calotă transpar îmbogățite de sens și haruri, în arta cântecului ei. Repertoriul ei de cântece numără cele mai remarcabile ca valoare, opere muzicale folclorice românești
FLOAREA CALOTĂ, FLOARE SPIRITUALĂ A CÂNTECULUI FOLCLORIC ROMÂNESC. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 935 din 23 iulie 2013 by http://confluente.ro/_floarea_calota_floare_spiri_aurel_v_zgheran_1374539613.html [Corola-blog/BlogPost/357192_a_358521]
-
el, să galopezi pe domeniile rezervate sintaxei? Poezia, îi răspund, are cincizeci de etaje, e un zgârie-Dumnezeu. Era adevărat, căci fotograful nu mai era decât un parazit al companiei generale a poftelor.” (Anticapul, Tristan Tzară) Din astfel de timpuri se încheagă Tristan Tzară, ca un luptător neobosit, întru restabilirea liniștii în artă, în mod special și în lume, în general, începând cu anul 1916. În 1929, sătul de „nihilism și distrugere”, îmbrățișează suprarealismul constructiv, încercând chiar (original) reconcilierea lui cu marxismul
CRONICA PENTAGONULUI de ALEXANDRU TOMA în ediţia nr. 731 din 31 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Alexandru_toms_cervesy_cronica_penta_alexandru_toma_1357019919.html [Corola-blog/BlogPost/350769_a_352098]
-
filmul capodoperă „Pădurea spânzuraților”, regizat de Liviu Ciulei. Pe platourile turnării acestui film se va întîlni cu partenerul de rol Victor Rebenciuc. Întâlnirea nu și-a consumat durata până azi, devenind din 1965 soț și soție, într-un cuplu familial închegat de iubire și armonie. Au împreună pe fiul Tudor Rebenciuc. Atunci cînd regizorul Liviu Ciulei a selecționat-o pentru rolul viitoarei soții a lui Apostol Bologa, Mariana Mihuț încă nu jucase în film. Era studentă. Așadar, cea care avea să
MARIANA MIHUŢ. UNIFORMĂ RIGOARE ÎN FAMILIE ŞI PE SCENĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1423291326.html [Corola-blog/BlogPost/367946_a_369275]
-
găsesc marginea, din care să-mi iau țărână, să modelez cu sidefiul mâinilor, încă o stea însingurată, albastră, a mea! Verdele gândului, în făptura urmei albastrului tău, se oglindește-n ape line... Nu mai căuta urme în vestigii demult părăsite... Închegată-n spaimă, mă scufund în frica de nu atinge cerul... Albastrul, E rană deschisă, verdelui... Referință Bibliografică: Este prea târziu să mai învăț, / Maria Ileana Belean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 424, Anul II, 28 februarie 2012. Drepturi de
. ESTE PREA TÂRZIU SĂ MAI ÎNVĂŢ, de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 424 din 28 februarie 2012 by http://confluente.ro/_este_prea_tarziu_sa_mai_invat_maria_ileana_belean_1330414558.html [Corola-blog/BlogPost/346863_a_348192]
-
socratice “ știu că nu știu nimic” dar zilnic aud de ape de apele de sus, de apele de jos tăișul sabiei verbului lucește scurt, ca un zâmbet. cuvintele înmuguresc pe buzele noastre ivite din apele tăcerii. Ele...din dragoste se încheagă! Referință Bibliografică: Primordiale / Elena Armenescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 716, Anul II, 16 decembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Elena Armenescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
PRIMORDIALE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 716 din 16 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Primordiale_elena_armenescu_1355674110.html [Corola-blog/BlogPost/351719_a_353048]
-
mai des un ton detașat, imparțial, în care autorul nu renunță definitiv la a fi și personaj. Atent la detalii, cu un limbaj bogat, plin de expresivitate, rostind din loc în loc adevăruri, ziceri ori aforisme pline de înțelepciune, prozatorul vrâncean încheagă prin „Apusul îngerilor” o nouă reușită carte de proză scurtă. Prin împletirea diverselor epoci, autorul construiește pas cu pas un vitraliu viu al societății românești, cu precădere al celei rurale, cartea putând căpăta valoarea unui document cu valențe etnografice. În
„APUSUL ÎNGERILOR(POVESTIRI)” DE ION LAZĂR DA COZA de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 by http://confluente.ro/O_noua_aparitie_editoriala_marca_armonii_culturale_apusul_ingerilor_povestiri_de_ion_lazar_da_coza.html [Corola-blog/BlogPost/370919_a_372248]
-
marea de iubire lupta luminii Generații urca peste generații turbion al devenirii Divinul ochi din triunghi altissim scrutează timpii-n lung și-n lat Trecut viitor prin a prezentului gură-n rostirea clipei noastre Unul dintr-altul se nasc se-ncheagă posibilă minune-a uitării ... Pe-a timpului cărare hâite de scribi noian de neguri Sub Luceafăr se întrec în vorbe și în opuri vrac Rătăciri căutări pale mimări pastișe seci versuri trânde surde oarbe Critici emfatici poeți cu nemăsură găunoșenii
EMIURGUL de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1476 din 15 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/raul_constantinescu_1421356997.html [Corola-blog/BlogPost/376026_a_377355]
-
o singură școală (Colegiul Mediu Tehnic), cu lumea ei aferentă (profesori, maiștri, personal administrativ, elevi, părinți etc.), situată în Cartierul Viilor din localitatea Stânișoara, căreia prozatorul îi urmărește parcursul, de-a lungul unui an de învățământ. Este un întreg tablou, închegat din scene scurte, repezi, concentrate, din care se desprinde ceea ce caracterizează atmosfera unei astfel de instituții: activități, mentalitate, limbaj, toate bine placate pe specificul unității, dar, așa cum precizează, de altfel, și titlul, cu o pronunțată tentă generalizatoare. Evenimentele se desfășoară
ÎNTRE APARENŢĂ ŞI ESENŢĂ de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 by http://confluente.ro/_dascalii_dascalii_intr_olimpia_berca_1361294066.html [Corola-blog/BlogPost/341342_a_342671]
-
Pune-mă pe frunze moarte, Să privesc de jos tot cerul Iar sub cap îmi las-o carte Să-ți citesc din ea misterul. Toamnă du-mă-n țara întreagă "De la Nistru pân’la Tisa”, Lasă-mi cerul ce se încheagă În surâsul Monei Lisa! Referință Bibliografică: Pune toamnă... lasă toamnă... / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1016, Anul III, 12 octombrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Llelu Nicolae Vălăreanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
PUNE TOAMNĂ... LASĂ TOAMNĂ... de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1016 din 12 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Pune_toamna_lasa_toamna_llelu_nicolae_valareanu_1381528181.html [Corola-blog/BlogPost/352432_a_353761]
-
-n toate făr-asemănare, nu pot, dar cred că nici nu vreau sa mă opun la ce îmi place! Femeie sunt și-n veci de veci femeile asta vor face ... Am părăsit-o-ncredințat că totul merge ca pe roate - când cuplul este închegat, păcatu-i doar pe jumătate! Mult n-a trecut și amândoi - după ce-n măr s-au dedulcit - amarnic fură beșteliți de Domnul foarte cătrănit. Dar s-a pornit un circ pe cinste: Bărbat și soț adevărat, Adam plângea și se jura
LUCIFER (PANORAMA DEZILUZIILOR) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 902 din 20 iunie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_lucifer_pan_george_petrovai_1371735215.html [Corola-blog/BlogPost/346104_a_347433]
-
ca-n abis. Soare torid, Amiază calmă, galbenă de tei, Un scârțâit de poartă Se reazimă de timp ... Și,.. ca o lunecare, prin spațiu, Licăresc scântei. Balsamul cerne ploaie -din nuc- Peste-anotimp ... Silabele zefirului foșnind în lumină Nu îndrăznesc să-nchege , Cel puțin, un cuvânt Le spune sacadat pe bolta senină Ducându-le însingurat În murmur-fluier ca un cânt. Printre vise și-ngreunate raze fierbinți Ne risipim în evanescenta suflare A clipelor ce trec Privindu-ne, din ceas, cuminți Cu-o arșiță
DISPERSARE de LIA RUSE în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 by http://confluente.ro/lia_ruse_1406630274.html [Corola-blog/BlogPost/349530_a_350859]
-
Cotnari! Cu stropul lui, doctorii ar prescrie rețete mai vindecătoare decât doctoria. Cotnari e vinul sănătății, gustului, clarității, bucuriei, plăcerii! Mătăsos ca norii albi, lucitor ca soarele, bun ca viața, gustos ca nectarul, Cotnari e plasma din care s-au închegat și au prins formă cuvintele multor cărți, poemele și melodiile multor cântece. Vinul Cotnari este și va fi să fie speranță, iubire și sănătate pentru scriitori și cântăreți, este și va fi să fie dulce domolire a setei de carte
COTNARII DOMNEŞTI, VINURI ÎNMIRESMATE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1426139398.html [Corola-blog/BlogPost/365655_a_366984]
-
la țară, în Bărăganul ialomițean, poemele fiind legate de copilărie, părinți, bunici, tradiții, obiceiuri, cu imagini stilistice bine stăpânite. Îmi place titlul volumului de față, este o metaforă frumoasă, o asociere între firele de iarbă și cuvintele poetului care se încheagă în „propoziții simple” să poată fi citite de „diminețile somnoroase”. Oricât ar fi ele de harnice (firele de iarbă) nu ajung să formeze fraze pe la „amiază”, rămân „fire de iarbă cu gust de vocale” care seamănă cu un „semn de
PROPOZIŢIILE DE IARBĂ ÎN POEMELE LUI PETRE ION STOICA de VASILICA ILIE în ediţia nr. 2137 din 06 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/vasilica_ilie_1478421632.html [Corola-blog/BlogPost/366150_a_367479]
-
mă lovește în limba mea frumoasă, În limba mea în care scriu acu și acest vers. În limba mea și stelele-mi zâmbesc, În limba mea iubirile se leagă. În limba mea, în graiul strămoșesc Iubirile se nasc, viețile se-ncheagă... PĂMÂNTULE STRĂBUN, ÎNDURERAT ! În Țara noastră noi suntem stăpâni Și nimănui nu vom ceda Pământul bunilor-străbuni, Nici după ce vom deceda! Ne este Țara ca o casă mică, În care-avem și bucurie și nevoi, Avem livezi și vii, avem pâinică, Fiindcă
CÂNTECELE CETĂŢII (POEME) de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1351 din 12 septembrie 2014 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1410532651.html [Corola-blog/BlogPost/376372_a_377701]
-
nu vândă “domnia” ȚARA!... Durere de pământ Îmi simt inima rănită Și mă doare plaga gliei, C-a rămas sireaca părăsită Și de cântul ciocârliei. Stau ogoarele pustii, Codrii plâng de se îneacă, Lacrimile Sfintei Glii Cu-ale Codrului se-ncheagă. Iar livezile-n pârloage, Rău uscându-se la soare Ar vorbi, ar vrea să roage: Nu vi-i jale de noi, oare?! ***** ...Unde-s caii de oțel? Cântecele-n văi, pe lanuri? Oile lui Cosorel, Cu țigăile cârlane?... Au distrus
DURERE ... de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2108 din 08 octombrie 2016 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1475954146.html [Corola-blog/BlogPost/340498_a_341827]
-
unui personaj uniscient, subiectiv, limitat în puterea sa de a cunoaște și înțelege lumea, dar cu o extrem de bogată viață interioară, pe care autoarea o poate explora fără nicio constrângere. Narațiunea nu se mai desfășoară linear, ci discontinuu, ea se încheagă retrospectiv, înțesată de flashbackuri, ce par aidoma pieselor unui imens puzzle, prin potrivirea cărora cititorul este chemat să refacă aproximativ întregul. Proza Mirelei-Ioana Borchin se aliniază în multe privințe tendințelor postmodernismului, care propune o nouă narativitate, discontinuă, fragmentară, imprecisă, ambiguă
MIRELA-IOANA BORCHIN, BIOBIBLIOGRAFIE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1492962715.html [Corola-blog/BlogPost/368602_a_369931]
-
cei din jur: influența reciprocă, neintenționate similarități cromatice și de expresivitate a liniei dar și o tematică preponderent metafizică. Astfel, trăirile noastre și-au găsit formă, culoare și gest comun în trei lucrări pe pânză care nu fac decât să închege cele două serii de autor, “Rugăciune” de Raluca Moisoiu și respectiv, “Stare de Bâlea” de Radu Florea. *** Despre lucrările seriei „Rugăciune”, un proiect plastic de Raluca Moisoiu Pentru mine, seria „Rugăciune” împlinește o nevoie intensă și profundă a ultimilor ani
Ramp;R (o plastică a sufletelor- pereche) by http://uzp.org.ro/rr-o-plastica-a-sufletelor-pereche/ [Corola-blog/BlogPost/92855_a_94147]
-
Acasa > Versuri > Istorie > ODĂ LUI BUREBISTA Autor: Gigi Stanciu Publicat în: Ediția nr. 227 din 15 august 2011 Toate Articolele Autorului Odă lui Burebista Cel dintâi și mai mare, tu, rege, Ai făcut plaiul sfânt să se-nchege, Ai zidit temelii de granit Pentru neamul tău falnic ivit. Ai purtat glas de lup peste zări, De la ape, la munte, la mări, Sub un sceptru de legi i-ai adus Ascultându-te, toți s-au supus. Ți-ai trimis
ODĂ LUI BUREBISTA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 by http://confluente.ro/Oda_lui_burebista.html [Corola-blog/BlogPost/360664_a_361993]