304 matches
-
nominalizări la Premiile Oscar, SAG, Critics’ Choice, BAFTA și la Globurile de Aur, el câștigând și un premiu Independent Spirit. De la senzaționalul rol din Proscrișii, în regia lui Francis Ford Coppola, și până la comica interpretare din Mary cea cu vino-ncoa’, Dillon a demonstrat că e unul dintre cei mai versatili actori ai generației sale. În 1990, actorul a câștigat un premiu Independent Spirit pentru rolul din Rebelul, în regia lui Gus Van Sant, în care-i dă viață unui dependent
Comedie amuzantă, cu un ritm alert, ”Jaf cu stil” îi aduce împreună pe Morgan Freeman, Michael Caine și Alan Arkin by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105610_a_106902]
-
Finalmente, poetul se-ntoarce / recade în Rai, într-un rai în care el se confruntă bucuros cu „dragostea“ Leului edenic: «Leul se plimbă prin iarba-nspicată, / printre merii falnici, edenici, / de dinaintea căderii-n păcat... / Mă vede și-mi zice: / „îngere, vino-ncoa’, să te mănânc...!“ // Iar eu mă las cu bucurie vânat și mâncat, / ca să răsar mai frumos din baliga-i spiralată. / Doar sunt în Rai / și n-am altceva mai bun de făcut...!» în a doua secvență a poemului final, Leul
Editura Destine Literare by Theodor Codreanu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_205]
-
județul Argeș, Muntenia, România. Comuna Valea Danului este situată la 7 km de municipiul Curtea de Argeș. Se învecinează: Clopotnița și Biserica Valea Danului - monument istoric Casa Memorială poet: "Ion Popa Argeșanu" Scrisă de Academicianul Dan Gherasimescu Domnul Negru Voda trecu munții încoa spre Argeș, pe drumul lui Vodă cătând loc de mânăstire și de pomenire, dă poruncă celui mai vestit meșter Manole să caute prin părțile locului oameni cu frică de Dumnezeu care știu a lucra cea mai frumoasă mânăstire cum n-
Valea Danului, Argeș () [Corola-website/Science/324852_a_326181]
-
unei tinere de liceu. Experiența prilejuită de vânzoleala prin teatrele de stat, menită să-mi hrănească pretențiile enciclopedice, a fost previzibilă, repetitivă și alienantă, pe cât mi-aș fi dorit eu să fie de înălțătoare și provocatoare. De la interpretări cu vino-ncoa contemporan ale unor piese clasice, pe care le-am receptat ca tulburătoare în absurdul prozaic în care abundau, în loc să triumfe ca vârf de avangardă, cum urmăreau, la vulgaritatea sketchurilor TV inserată în piese caragialiene. Spectacole care nu țineau, fie din
Nu-mi place () [Corola-website/Science/295782_a_297111]
-
la 17 iulie 1998 în 2.515 de cinematografe, aducând încasări de 22.525.855 de dolari în primul week-end. Filmul a căzut de pe prima poziție în a doua săptămânădupă lansarea filmelor "Salvați soldatul Ryan" și "Mary cea cu vino-ncoa". "Masca lui Zorro" a adus încasări de 94.095.523 $ pe piața internă și de 156.193.000 $ în străinătate, făcând ca încasările totale să ajungă la 250.288.523 $. Ca urmare a succesului comercial al filmului, Sony a vândut
Masca lui Zorro () [Corola-website/Science/309615_a_310944]
-
Nu-mi vine-a crede că stăpânul aduce unii ca tine. Îmi pari destul de dubios. Chiar atunci, Nohachiro își aminti de Hiyoshi și se înapoie să-l ia. — E-n regulă, îi spuse el portarului. — Ei, dacă zici mata... — Hai încoa', Maimuță. Portarul și ceilalți slujitori izbucniră în râs. — Da' ce-i ăsta, la urma urmei? Cu halatul lui alb și legătura de paie noroioase, arată ca mesagerul-maimuțoi al lui Buddha! Glasurile zgomotoase răsunau în urechile lui Hiyoshi, dar în timpul celor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
tragă grăbiți dintr-o îngrăditură în alta, încercând să evite un dezastru. — Seniorul din Suruga e aici? La o clipă după ce Yoshimoto plecase, un războinic Oda cu lancea ridicată se repezi la unul dintre generalii care rămăseseră pe loc. — Vino-ncoa', ți-arăt eu luptă! zbieră generalul, lovind lancea soldatului cu a lui. Intrusul se prezentă, gâfâind: — Sunt Maeda Inuchiyo, vasal al Seniorului Nobunaga! Generalul răspunse, dându-și numele și gradul. Se repezi înainte, dar Inuchiyo păși într-o parte, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
mînele pe burtă privind "această" a patra putere în stat și a cincea roată la car! Linia făcea aluziuni perfide asupra șefilor aleși 14 {EminescuOpX 15} La plăcinte înainte, da' la război înapoi! "Tată am prins un tătar. - Adu-l încoa, fătul meu! - L-aș aduce, da' nu mă lasă! " " Ia-l de pe mine că-l omor! Și câte altele. Așa-s oamenii, bată-i norocul. Când văd cu ochii, parcă dracu le-ar fi șoptit-o la ureche. Astfel, d
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
visase și el în noaptea dinaintea meciului că puștiul înscrisese două goluri. Antrenorul nu credea în vise, dar cu atât mai puțin credea în coincidențe. - Bine, măi Dane, zise, asta și voiam să fac. Hai, încheie-ți șireturile și treci încoa’. Avea de gând să-l scoată pe Marinescu, fundașul stânga, și să joace cu trei fundași în linie. Ceea ce și făcu. Lui Vlad Buruiană, antrenorul dinamovist, nu-i plăcu deloc mișcarea lui Nea Bițu. Și el visase că Ciuleasa înscrisese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
puf-puf“. Maică-sa sporovăia cu o cunoscută, asigurându-se din când în când că Liviu nu era amenințat de nici un pericol. La un moment dat, femeia înregistră cu nonșalanță tramvaiul care se vedea undeva, departe, prin Piața Victoriei. - Liviu, vino-ncoa că vine tramvaiul, răcni. Apoi, socotind că își făcuse datoria de mamă, își continuă povestea despre o colegă de birou care cumpărase un parfum de Dior și nu-i plăcuse, iar când încercase să-l dea înapoi, vânzătoarea zisese... Tramvaiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
la fel de mult pe amândoi; iar fizic eram destul de asemănători și, deși eu aveam 23 de ani și el doar 16, nu era greu de observat că suntem frați. Diferența dintre noi era că eu îl aveam pe acel indefinibil „vino-ncoa“, iar el nu. Sau da, dar mai puțin decât mine. De exemplu, dacă ne aflam undeva împreună - ceea ce, din fericire, se întâmpla foarte rar, Fred ocolindu-mă când avea cum -, lumea se aduna în jurul meu, mă asculta pe mine vorbind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
a promis Nicholas. Apare adesea în emisiuni la TV și i-a ajutat chiar și pe polițai să găsească o fată ucisă. E așa de bună încât a vorbit cu vocea soției lui Mitch. Mitch! a strigat. Mitch, fă-te încoa’, bătrâne. —Du-te și vorbește, a zis Barb, cu o voce gâjâită. Eu ies să fumez o țigară. Cine-ar fi crezut? Am demonstrat alături de Dr King în mișcarea pentru drepturile persoanelor de culoare, am dus lupta cea dreaptă în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
mai mare decât mijlocia încasărilor pe cinci ani, care este de lei 123 387, este egală cu a anului curent. Ea s-a mănținut deoarece încasările din amende se măresc din ce în ce. (Aceste încasări au mers de la 1875 încoa tot descrescând, precum se dovedește prin tabloul de la pagina 6 a expunerii de motive. în anul 1879 n-au fost decât de 105000 și d. Brătianu prevede aproape întreit! ) {EminescuOpXII 51} Găsim de prisos a compara bugetul în bloc al
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
reîntors prin bunul ce a tras și dânsul îndeosebi din acea îmbunătățire generală. Nu credem că bugetul pentru 1881 să dea contribuabilului asemenea satisfacțiune și nu credem aceasta întemeindu-ne pe cele ce se petrec în țară de cinci ani încoa. [30 ianuarie 1881 ] ["LAUDELE PE CARI FOILE GUVERNAMENTALE... Laudele pe cari foile guvernamentale le aduc amicilor lor politici și iluștrilor financiari pentru sporirea veniturilor statului, corespunzătoare c-o sporire egală a cheltuielilor, le-am împărtăși asemenea dacă nu ni s-
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
nu se poate numi civilizată decât numai când în sînu-i să exercită profesiunile de care am vorbit. Nu pot însă tăcea că mă văd umilit în sentimentul meu de român când văd că sânt societăți născute de 30 de ani încoa, și în sânul lor e industrie și comerț și mâne vor număra încă literile, științele și artele. Noi însă, cari viețuim de 18 secoli, avem încă să începem ca să intrăm pe calea culturei. Eu cred că, până nu vom ieși
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
a fost pentru prima oară protejată. Taxele pe zahar, săpun, hârtie ordinară, postavurile ordinare și pieile tăbăcite constituiesc un câștig economic învederat. Din punctul de vedere fiscal convențiunea reprezintă un câștig simțitor; tabloul recapitulativ următor al venitului vămilor de la 1870 încoa îl probează. 1870 - 7 300 000) 1871 - 8 100 000) 1872 - 9 700 000) Tarif ad Venit meziu: 1873 - 8 200 000) valorem 8 mil. 300 000 lei 1874 - 8 600 000) 1875 - 7 800 000) 1876 - *8 200 000
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
a băgat la Încărcat grâu la șlepuri pe malul Dunării. Și acolo erau sacii de o sută... Căram, nu căram, cădeam În apă... și vizavi erau niște pescari. Și spune un plutonier: „Cine știe să Înoate? Să aducă pescarii ăia Încoa’”. Eu m-am oferit: „Da’ să nu trageți că depășim axul, să nu ne Împușcați”. „Nu vă Împușc.” Și când am Înotat În mijlocul apei m-a dus curentul la 400 de metri de mal. Nu mai aveam fibra aia de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
așa Îi zâcea... o trăistuță făcută dintr-o față de pernă, unde Îmi țineam ce lucruri ma’ aveam acolo... (râde - n.n.) Și cân’ ne-a dus pe Reduit, acolo au apărut doi sergenți-majori, băieți tineri, așa cum sunteți dumneavoastră: „Bă, ia vino-ncoa!”. Io cu traista aia, Îmbrăcat, a crezut că sunt Într-adevăr pușcăriaș... „Ia vino! Ce cauți, mă, aici?” Da’ eu zâc: „Pă’ să nu-l bagi În măsa pă-l dă m-a adus aici?”. (râde - n.n.) Și ei atuncea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Da’ ăla: „Domnule, uite, eu am fost preot”... Domne, când l-a luat la o bătaie... Îi plângeai de milă. Ăla: „Lasă pe altu’!”. Și, În final, să uită În spate și mă vede pe mine. „Bă, ia vino mă-ncoa’, ăla cu mustățile mari! Din momentu’ ăsta ești șef de cameră! Tu ce-ai fost afară?” Io am avut și curaj așa, nu prea mi-a fost frică de bătaie, că am fost rezistent. Zâc: „Domne, mai mare În grad
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
li să redă valoarea lucrurilor confiscate.” Cân’ ieșim din sala de judecată, pe hol, dintr-o cameră din dreapta iese colonelu’-procuror care fusăsă În procesu’ nostru. Și să uită peste noi și spune: „Dumneata ești Veleanu, domnule?”. „Eu.” „Ia vino-ncoa!” Și mă bagă În camera aia, Închide ușa cu cheia... A rămas toți stupefiați afară... Pe mine m-a luat transpirația din vârfu’ capului pân la unghiile de la picioare. Și-atuncea mi-a spus: „Nea Velene, să dai În judecată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
ține de poante, că mă enervezi. Bine. Nu contează, dă-mi cărțile că le împart eu. Nu, dacă tot m-am apucat de treaba asta, am s-o duc pînă la capăt. Promit că nu mai fac poante. Dă-le-ncoa, hai. Nu mă fă să stau cu mîna întinsă, că obosesc. Nu, le-am amestecat bine în timpul cît am vorbit și acuma nu mai rămîne decît să le împart. Ai văzut și tu cît de bine le-am amestecat și
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
ce-l mai ținea ancorat și fără care, dacă i-ar fi dat drumul, ar fi zburat după după pungile cu apă. Ce-ai acolo? a spus Radu, încercînd să-i descleșteze degetele. Nu, s-a împotrivit Cornel. Dă-l încoa'! a șuierat Radu. Radu i-a strîns cu putere degetele, strivindu-i-le. De durere, Cornel a dat drumul supereroului din pastic. Și-a frecat degetele dureroase. Radu a învîrtit pe toate părțile soldățelul, cercetîndu-l ca în bătaie de joc
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
nici eu în lături. Dar acestea erau gânduri de îndrăgostit și nu de soț. N-aveam încă de gând să mă însor. Vedeam prea clar în ce se băgase Simon ca să o iau și eu pe calea asta. Ia vino încoa, mi-a zis tatăl ei și a trebuit să mă supun unei inspecții amănunțite. Cu ce te ocupi? M-a întrebat, făcând cu ochiul ce te orbea ca zăpada strălucitoare. A răspuns Simon în locul meu: Vinde cărți. Până când o să strângă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
desenate flori de lotus ca la baza unei statui).Copilul, la fel îmbrăcat, stă jos cu capul în mâini. Apar 3 copii, unul mai mare. Băiatul sare în picioare și se repede la cel mai înalt. Băiatul : Vrei bătaie ?! Vino-ncoa și-ți arăt eu șie ! Nu ți-a ajuns data trecută, mai vrei ?! Cine crezi că suntem noi ?! Cerșetori, ori ce ?! Și ce cauți, mă rog, aici ?! Cel mare (rămâne pe loc, ceilalți tac): Îmi pare rău, n-am știut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
Bine, turnăm naibii niște beton, că parcă asta-i important acum! La primăvară. Cu ce pleci? Cursa rapidă. Drum bun! Hai, fratele meu omul, hai, scap cursa rapidă și mă prinde ora echinocțiului, făcînd afișe pentru "Ora solstițiului". Dă-le-ncoa' la băiatu' să le împachetez și să plec. Ești un tipograf de elită, șefu'. Lazăr ia brațul de afișe, îl face sul și-l leagă strîns cu sfoară îndesîndu-l apoi în geanta de voiaj, luată dimineață din mîna recuziterului, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]