1,922 matches
-
cu crezul politic al academicianului Gheorghe Ghidirim, ex ministru în primul guvern democrat, un mare patriot: „Virusul insucceselor noastre din prezent e dezbinarea. Apoi trădarea; am avut în istorie aproape permanent parte de conducători turcofili, habsburgofili, rusofili, simțindu-ne mereu încolțiți și în parte pervertiți de imperiile „limitrofe”... Atâta timp cât cei ce constituie fruntea țării vor fi aiurea risipiți și neuniți în ideea progresului sociouman și de neam, cât vor trage jeratic doar la turta lor, vom continua să fim restanțieri în
DIN CIOBURI SĂ RECLĂDIM O NOUĂ DREAPTĂ de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380641_a_381970]
-
s-a părut Că poartă sânge de profet Apoi Țărâna mi-a zis: Nu-mi aduc aminte de fața voastră Când trupul și sentimentele Le ai în țări străine (CH - Berna, 16. 04. 2001) INTEGRAREA (Integrimi) Până când în jurul pietrei va încolți iarba Până când soarele va schimba mersul său Până când nu va cădea întunericul Până când verdeața va înverzi în întuneric Până când apa se va întoarce înspre sus Emigrantul nu va aranja integrarea sa (CH - Rorchbach, 14.12. 2000) EU ȘI FLUVIUL El
POEZIE ALBANEZĂ DIN ELVEȚIA SHEFQET DIBRANI de BAKI YMERI în ediţia nr. 2285 din 03 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380677_a_382006]
-
La cumpăna dintre Kuandalini Și setea dorințelor Înainte ca nenăscutul să îngroape născutul Lumină strivită-n uitare Rană pe identitatea altui eu nimic nu este deplin ceva rămâne într-un dincolo Am să simt oare cum Fibră cu fibră carnea Încolțește verde din oasele pământului Sub pasii celor știuți și neștiuți ... Citește mai mult Mă iartă ziMă iartă noapteMereu am întârziat o clipăBezmetică risipăSunt mai aproape de cer acumCu fiecare semnătură a timpuluiîntr-un neunde și necândîn liniștea dintre două gânduriRoiesc îndoielile amețiteDe
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
să zborSau poate am știut odatăîn zbaterea sufletuluiLa cumpăna dintre Kuandaliniși setea dorințelor înainte ca nenăscutul să îngroape născutulLumină strivită-n uitareRană pe identitatea altui eunimic nu este deplinceva rămâne într-un dincoloAm să simt oare cumFibră cu fibră carnea încolțește verde din oasele pământuluiSub pasii celor știuți și neștiuți... II. .PARTENERI CU NEPĂSAREA, de Agafia Drăgan , publicat în Ediția nr. 2349 din 06 iunie 2017. Suntem atâta de singuri, parteneri cu nepăsarea. dureros de orbi, dureros de surzi, decupăm altare
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
VIII. MAI SPUNE-MI O DATĂ..., de Agafia Drăgan , publicat în Ediția nr. 2283 din 01 aprilie 2017. mai spune-mi o dată cum se dezleagă pustiul când sângeră lumina sub pleoape cu tâmpla lipită de noapte mai spune-mi o dată cum încolțește luna clocotul înserării când sufletul intimidat de ani c-un dor intrigant se leagă mai spune-mi o dată cum se transformă apusul când zorii îți tulbură simțirea c-un cuvânt rostit la tinerețe mai spune-mi o dată cum încifrezi ascunsul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
A la Z lângă o icoană și-o întrebare să te reconstruiești vis și prădător de vise Citește mai mult mai spune-mi o datăcum se dezleagă pustiulcând sângeră lumina sub pleoapecu tâmpla lipită de noaptemai spune-mi o datăcum încolțește luna clocotul înserăriicând sufletul intimidat de anic-un dor intrigant se leagămai spune-mi o datăcum se transformă apusulcând zorii îți tulbură simțireac-un cuvânt rostit la tinerețemai spune-mi o datăcum încifrezi ascunsulcând jocul ielelor te poartăc-un sâmbure de iubire hoinar
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
păsările luminii vibrau în serile cu ochi de chihlimbar învăț tăcerile albe cu gândul îmbracat în dorul de tine țărână călcată de corbi se surpă în golul lăsat în partea aceea de suflet rămasă dincolo brațe întinse pe hotarele depărtării încolțesc amăgirea mușc din ploi îmi las morganele îmbrățișate de cer rană copiilor mei nenăscuți la geamul unde nu plouă din umbra cu luciri de ape curg spre tine aprinde o candelă în inimă lacrimă prinsă-n tristețea nopților să te
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
Nu pot să-ți mai vorbesccum îți vorbeam atuncicând păsările luminii vibrauîn serile cu ochi de chihlimbarînvăț tăcerile albecu gândul îmbracatîn dorul de tinețărână călcată de corbise surpă în golul lăsatîn partea aceea de sufletrămasă dincolobrațe întinse pe hotarele depărtării încolțesc amăgireamușc din ploiîmi las morganele îmbrățișate de cerrană copiilor mei nenăscuțila geamul unde nu plouădin umbra cu luciri de apecurg spre tineaprinde o candelă în inimălacrimă prinsă-ntristețea nopțilorsă te găsesc... XX. METHEXIS, de Agafia Drăgan , publicat în Ediția nr. 2198
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
alei în zgomot de lacrimi trimise spre cer, ofrandă și dorință. Lumânări la ferestre mulțumeau nopții, lângă colaci cu iz de smerenie și spațiu sacru. Umbre ale privirilor deznădăjduite se ridicau deasupra bisericii închise, ca într-un dans al iertării. Încolțit de tulburare, amorțit, încătușat de teama necunoscutului împingeam bicicleta spre marginea orașului, hrănit cu suspin și rugăciune. Doar eu sunt pe alei, printre clădiri căutând răspunsuri dincolo de zidurile condamnate la tăcere. Întorcându-mi privirea am început să tremur zâmbind. Citește
GABRIEL DRAGNEA [Corola-blog/BlogPost/380550_a_381879]
-
așteptare,tupilați printre frunziș, Stau scrâșnind de încordare,toți,privind în luminiș. Speriați și tremurânzi,iată vin pe cărărui Fulgerând din ochii blânzi,căprioara cu al ei pui. La un semn fără de noima,răscolind natură muta Cavaleri regali cu faima,încolțesc curând pe ciuta. Cu paloș la cingătoare,călărind un cal maiastru, Suna-n corn de vânătoare mândră față că un astru. Din ochi mari ,timizi,curg iată! boabe mici de chihlimbar Picuri reci că de cascadă,stropind foi de măgheran
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380686_a_382015]
-
lungi de așteptare,tupilați printre frunziș,Stau scrâșnind de încordare,toți,privind în luminis.Speriati și tremurânzi,iată vin pe cararuiFulgerand din ochii blânzi,căprioara cu al ei pui.La un semn fără de noima,răscolind natură mutaCavaleri regali cu faima,încolțesc curând pe ciuta.Cu paloș la cingătoare,călărind un cal maiastru,Suna-n corn de vânătoare mândră față că un astru.Din ochi mari ,timizi,curg iată! boabe mici de chihlimbar Picuri reci că de cascadă,stropind foi de magheran
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380686_a_382015]
-
fi scrisă de Ionel Teodoreanu și că, pentru o lucrare de licență, cineva consultase ŤAmarulť (și nu Anuarul) ŤArhivei de Folclorť"... Suntem de acord cu Mircea A. Diaconu și atunci când d-sa se rostește în favoarea cronicii literare, la ora actuală încolțită de spiritul universitar, doct, riguros, "metodologic" ca și de pragmatismul "hrănit de precizie și eficiență" comercial. Se află în chestiune "o specie care, dincolo de verdicte, mai are și plăcerea analizei din interior, a recreării unor hărți obsesionale, a problematizării prin
Fiziologie de critic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10273_a_11598]
-
lumina de mână. Sturzul cântă un lied, care trebuie să fie sufletul lui Iov, după ce și-a pierdut fiii. Chiar și toamna trece prin sufletul meu cu toate cuiburile. Cu toate vrăbiile pe care Domnul le Îngroapă În ramuri ca să Încolțească la primăvară. Copilăria, neînvinsa copilărie! Care cu sabia ei de lemn scurtează de cap balaurii nopții. Care mă ia și-acum de mână prin crâng: sunt fluturele, sunt toate culorile care bat din aripi spre tine. Sunt albina care bate
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
care anumite idei, întâmplări de viață, obsesii se transfigurează artistic în opera literară, aici drumul este invers. Marin Mincu pornește de la operă și încearcă să ghicească experiențele de viață care au făcut ca ideile și motivele definitorii pentru aceasta au încolțit în mintea autorului ei. Exercițiu intelectual foarte subtil pentru cel ce îl practică, dar nu știu în ce măsură captivant pentru cititor. Firește, un asemenea exercițiu presupune o lectură critică și creatoare a operei, rezultatul său este unul fascinant în plan intelectual
Ovidiu și protoromânii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10342_a_11667]
-
iluzorie? 1016. Cel ce-și pierde amintirea uitării se pierde pe șine. 1017. De ce pașii norilor devin ploaia de vise ce ne spală orizontul acestei lumi? 1018. Câtă nevoie am de petala trandafirului umezit cu lacrima privirii tale ce a încolțit în inima iubirii noastre. 1019. Lasă orice gând atunci când îți vorbește sufletul. 1020. Furtună a fost creată pentru a spăla timpul de păcatele greșelii Lui Dumnezeu de a face această lume murdară. 1021. Orice viață înseamnă limite în afară de iubire. 1022
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
de fericire. Și-o să trăim, unchiule Vania... Deși Întîlnire la Paris nu-i un manual de supraviețuire. Nu. E un jurnal stratificat de generații feminine, în care pietricele roșii apucă printre cele verzi, ca în acvariul îngust unde pui să-ncolțească o tulpină de bambus. Mici colivii, legănate de minimul curent pe care poți să-l faci întorcînd, cu furie, sau cu lentoare de om obosit, paginile cărților. Sigur că Bietele corpuri, proza numită roman, hors concours în clasificările criticii, a
Femina by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10572_a_11897]
-
indulgență, deși, de fapt, prefera să n-aibă ocazia să și o manifeste. Nu-i plăcea să comenteze defectele altora. În cel mai rău caz, putea expedia o discuție despre cineva printr-un succint "nu-i genul meu". Dacă totuși, încolțit de evidențe, își exprima opiniile negative - era departe de a fi lipsit de spirit critic - o făcea cu neplăcere. Nu-și critica niciodată prietenii în public, de altfel nici între patru ochi. Odată însă, pe când ne plimbam amândoi într-o
80 de ani de la nașterea lui Anatol Vieru - Tatăl meu by Andrei Vieru () [Corola-journal/Journalistic/10546_a_11871]
-
nu știm că orice lucru devine convenție și că orice convenție (ca orice altă lege pe pământ) e făcută pentru a fi dărâmată? Ceea ce e totuși înspăimântător la acest joc secund contemporan este că undeva, la rădăcina glumei cu convenția, încolțește și certitudinea filozofică - tema esențială a trans-romanului Desperado - că viitorul (și nu e vorba de viitorul fericit din basm) - viitorul omului pe pământ s-a rupt, a murit. Acest tragism tematic este cauza neîncrederii formale a trans-romanului în convențiile de
Trans-romanul by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/10563_a_11888]
-
iluzorie? 1016. Cel ce-și pierde amintirea uitării se pierde pe șine. 1017. De ce pașii norilor devin ploaia de vise ce ne spală orizontul acestei lumi? 1018. Câtă nevoie am de petala trandafirului umezit cu lacrima privirii tale ce a încolțit în inima iubirii noastre. 1019. Lasă orice gând atunci când îți vorbește sufletul. 1020. Furtună a fost creată pentru a spăla timpul de păcatele greșelii Lui Dumnezeu de a face această lume murdară. 1021. Orice viață înseamnă limite în afară de iubire. 1022
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
a venit omului din afară, dar el avea posibilitatea să-i reziste, neexistând nici o stringență; era vorba doar de ascultarea poruncii directe primite de la Dumnezeu, Care pentru neascultare îi punea în perspectivă moartea. N-a rezistat însă, din cauza trufiei care încolțise în sufletul său, dorind a fi independent, asemenea lui Dumnezeu. De aceea, pe drept cuvânt se spune: Începutul păcatului este trufia (Înțelepciunea lui Isus, fiul lui Sirah 10, 15). Este surprinzător faptul că Eva s-a lăsat amăgită și a
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
le-am adus în minte și m-am îngrozit. N-am scris nici un vers de dragoste... Am scris versuri în care îmi răzbunam viața, gîndurile, anii care treceau, treceau întruna... Am scris versuri îngrozitoare într-un moment al istoriei îngrozitor încolțit de fiare imbeciloido-istorice. Recte în societate. / Cu ceaușeii./ & nimic nu e sigur. Femeile m-au iubit după ce am încetat să le mai iubesc eu, după ce am început să le tratez altfel - un exercițiu împotriva depresiei & ideilor goale, ghemuri de carne
Poezie by Marius Ianuș () [Corola-journal/Journalistic/10019_a_11344]
-
lîngă norul sculptat/ în unghiul apus al ferestrei" (Repere). Și cu toate acestea: "o mireasmă de ceruri/ stinsă în alb/ un cuvînt/ o lumină", care îndeamnă la rugă: "îngere bunule/ rog nu clinti/ cartea rămasă deschisă" (ibidem). Deoarece "o lumină încolțește/ în naufragiu/ ea naște dorințe/ și prevestiri" (Stampă). Poeta înțelege a înălța în fața stihiei negative prezența sa scriptică, "pulberea fluorescentă" a verbelor care îi îngăduie să înainteze "cu frica bine ascunsă/ în dilatate pupile" (Himere). Lipsei de energie temperamentale și
Prezența scriptică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10073_a_11398]
-
reluate în volumul subțire de care vorbesc, s-au făcut, cîndva (1976), texte cîntate. Nimic de mirare, cît timp hieroglifele lui Foarță (și măștile lui Cantemir) scot melodie altoită. Trunchiul ei e incantatoriu, grav, crescut din muzică de pravilă. Îi încolțesc, pe la subsuori, lăstare de rafinată modernitate: Barbu, Dimov, Eminescu reorchestrat. Dovada - pe care a mai făcut-o Foarță, tăind la lungimi potrivite replici latent poetice din Caragiale - că se poate croșeta poezie din orice fel de lînuri. Jivine cu solzi
Legende despre șerpi și pîsîri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10109_a_11434]
-
Pășea desculț și moale, peste peria aspră a miriștii - și nu știu de ce am vrut să-i văd tălpile. Am rămas puțin în urmă și l-am cercetat cu luare aminte. În tălpile lui, pline de brazde și de tranșee, încolțiseră boabe de grâu, scoțând în afară o perniță de frunzulițe verzi, care-i ocro teau mersul prin țepii miriștii. Un sfânt. ...Abia când am ajuns acasă, după ce mă inițiase astfel în taina grâului, mi-a arătat sticluța și busuiocul de la
Editura Destine Literare by Ion Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/95_a_367]
-
trecut cu bicicleta prin zonă și s-a gândit să întrețină raporturi sexuale cu fata, bazându-se pe faptul că și dacă aceasta va spune cuiva ce a pățit, nimeni nu o va crede, pentru că e bolnavă psihic. Odată ideea încolțită în creier, A.S.P. a luat-o pe A.B. în brațe și a dus-o la groapa de gunoi a comunei, unde a violat-o. După ce și-a satisfăcut poftele, inculpatul a plecat acasă. Micuța s-a ridicat și
Agenda2004-15-04-politie () [Corola-journal/Journalistic/282291_a_283620]