614 matches
-
din câte-mi dau seama, dintr-o extraordinară capacitate de a miza pe propriile idiosincrasii. E o performanță unică în publicistica românească de azi, bogată, de altminteri, în voci și scenarii ce acoperă o gamă infinită, de la pitorescul amoral, la încrâncenarea irigată de obsesii ideologice. În ce mă privește, așa cum am mai spus-o, prefer să fiu alături de Dorin Tudoran chiar atunci când greșește, decât alături de adversarii săi, fie și când au dreptate.
Noi, pro-dorintudoranienii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10612_a_11937]
-
tip de analiză pe textul lui Platonov ca și pe propriul destin, pus acum sub lupă. O vivisecție a răului. O lecție de anatomie pe trupul istoriei, pe trupuri și creiere care au fost contaminate de comunism. Nici o secundă de încrîncenare pe scenă, în joc, în rostire, în regia esențializată. Simplitate. Artiști mari. Lumea este mereu în balans între bine și rău. Omul, la fel. Bărbații stau de vorbă la malul apei, sprijiniți, uneori, cu spatele de un perete. Iluzia unui
Apostolii comunismului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10050_a_11375]
-
de o nouă știință, rocologie, știință ce transformă în ecuații matematice tot ce v-am povestit eu adineauri. În plus, noua știință stăruie în tot ce se cheamă mecanica prafului. Când am auzit, pentru prima dată, despre așa ceva, cu toată încrâncenarea unora în: ,, Pe pământ, eu sunt și Dumnezeul meu și-al vostru’’, și neîncrederea mea în mai nimic, m-am întors în mine și m-am revăzut pulberea, din cine mai știe ce colț de univers, culeasă, frământată de Creator
Scrisoare către niciunde, dintr-o lume doar cu lacrimi şi bani. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/95_a_372]
-
care caută viziunea în spatele dihotomiilor logice, cartea are trei calități ce pot fi lesne trecute cu vederea, cauza neglijării stînd în riscul ca atenția să fie atrasă de alura meticuloasă cu care neamțul își ridică edificiul de noțiuni. E atîta încrîncenare în grija cu care filosoful vrea ca noțiunile să nu i se contrazică, încît monotonia unui jargon care înaintează treaptă cu treaptă, aidoma unei scări, are neajunsul de a acoperi virtuțile minții din strălucirea căreia au apărut. Kant e pedant
Morala cerbilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2830_a_4155]
-
nou-născut cu mulți galbeni. A venit și Mara, care, ne asigură autorul, "Mulțumită, voioasa, omenește fericită nu era decît Mara, care le uitase toate și se perduse cu desăvîrșire în clipa de acum". Dar banii aduși că dar, după multă încrîncenare, nu-i dă, asigurîndu-i pe Persida și pe Natl că mai bine sînt păstrați la ea. Acest capitol de final al românului poartă titlul dulceag: "Pace și liniște". Dar poate pentru a elimina edulcorarea prea apăsata, autorul a ținut să
Capodopera lui Slavici by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17729_a_19054]
-
cu obstinata grijă pentru detaliu a unui caligraf. Coexista, în aceste imagini, și forța unui figurativism fără vîrstă și retorica unui eroism circumstanțiat, si aerul grav, arhetipal, ușor de recunoscut în pictură lui Vlasiu, si lirica unui simbolism întîrziat, si încrîncenarea cromatică a lui Teodor Moraru, si figurația statică a lui Gh. Saru, si pensulația amplă a lui Sălisteanu, si rafinamentul lui Octav Grigorescu și lumea văzută cu lupă a Getei Năpărus. Toate aceste incizii stilistico-formale ar putea să creeze suspiciunea
Expozitia Lucia Ioan by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17769_a_19094]
-
o conjuncție între suprarealism și expresionism. Din cel dintîi extrage libertatea halucinanta a asociațiilor, din cel de-al doilea suflul cosmic, acea absurditate stihială care umflă pînzele de corabie ale dezolării sale programatice. Notațiile suprarealiste poartă în genere pecetea unei încrîncenări, a unei durități ce le reduce gratuitatea plutitoare, vagul în care visul Neantului s-ar putea zbengui în voie. "Dicteului automat" i se adaugă, reflex, reacția obsedanta de criză a identității: "mi-am împrăștiat moartea pe drum/ cum lași noroiul
Un nou "rău al veacului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17889_a_19214]
-
Probabil și una și alta. Timorare, întrucît demersurile ei sînt line, vegetative, daca nu de-a dreptul vegetale, cum creșterea insesizabila a unei frunze ori cel mult extinderea "telescopica", fragilă, a unor coarne de melc. Nimic din clamoarea cosmogonica, din încrîncenarea tentației metafizice, întinse că o coardă de arc gata a plesni (proba de musculatură a verbului în primul rînd, ritual de flăcăi de la țară) a unor saizecisti, de care, cronologic, poeta e apropiată. O aspirație spre univers, sfioasa, ritualica. Pătrunsa
Tigara care arde cum o candelă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17946_a_19271]
-
lei?"(Groapă cu lei). Dar Daniel Corbu nu rămîne în preajma oricum intemporalelor "vetre", a "stelelor umflate de plîns", a "speranței care bate că un clopot", îndreptîndu-se spre derivațiile mai recente ale romantismului, pe care le reprezintă pozele insurgentei plebeiene, ale încrîncenării fantaste, ale sfidătoarei reverii exotice. Dacă Baudelaire definea romantismul drept "o binecuvîntare a cerului sau a infernului căreia îi datorăm stigmate eterne", să ni se permită a preciza că, deși "eterne" în sens moral, aceste "stigmate" suferă mutații de ordin
Un supraromantism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17549_a_18874]
-
dinspre "impuritate" spre "puritate". E ca si cum o persoană ar execută un dans complicat în jurul unui pom, înainte de-a culege un fruct dintr-însul: "Trebuie să-mi învăț moartea cîte ceva despre mine/ în nopțile tulburi cînd scriu/ cu aceeași încrîncenare cu care as urca muntele/ fericit că mîrîi aceia care făceau dragoste în cimitir/ pe iarbă verde ca să umilească moartea./ Voi vă uitați în biografia mea controversată/ prin o mie de ferestre/ ne suspectam unul altuia spaimă frînghia din jurul/ gîtului
Un supraromantism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17549_a_18874]
-
se producea în climatul postbelic al revanșei URSS, cel puțin față de țările coaliției fasciste din care făcusem parte. Se mai adăuga nevroza „războiului rece“, o noutate ce aducea alți nori pe cerul planetei, iscând altă neîncredere, altă spaimă și altă încrâncenare. Un „amănunt“ uitat: ocupația sovietică De această stare tensionată, amintită în eseul anterior Istoria ca pamflet, erau încărcate, prin urmare, Ordinele de zi transmise de URSS țărilor satelit, constrânse să respire în ritmul baghetei învingătorului suspicios, intolerant, decis să-și
Evocări din „prima fază“ by Dumitru Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2472_a_3797]
-
pe care acest alogen o afișează de cîteva decenii cu un orgoliu care nu-i caracterizează în general pe românii din afară. Comparația cu Cioran e inevitabilă, doar că în cazul lui Andrei Codrescu nu se simte nici un fel de încrîncenare și nici un travaliu istovitor. Cei opt ani chinuitori pe care îi mărturisea Cioran ca pe un fel de asediu al unei franceze ostile și mîndre par să se fi dizolvat în cazul lui Codrescu într-o ușurință copilăroasă și poetică
Performanțele lui Andrei Codrescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15933_a_17258]
-
menit însă nu atît a propune o alternativă dramatică la existență, cît a o curăța de conformisme, a o restitui suflului său din adîncuri, autenticității sale mirifice. Feeria Magnificului e purificatoare. Înnoirea limbajului poetic, proces practic cîștigat, exclude aici o încrîncenare de fond (nu și pe cea formală), favorizînd natura mroală stenică, luminoasă a autorului. Într-un duh pe care l-am numi postmodern dacă am acorda credit deplin acestui concept debil, din care pricină preferăm a spune postavangardist, Nicolae Țone
Un postavangardist (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15692_a_17017]
-
dureroase, care își strîng neliniștile și le tratează prin creație. Altfel. Am plecat în ultimele săptămîni spre acele locuri în care se respiră aer proapăt, în care există un soi de primenire a creației, ceva ritualic în nașterea spectacolelor, dincolo de încrîncenări, ambiții și goana după succesul ușor, nedurabil. Am ajuns într-o seară la Studioul Toaca. Un Centru de Artă Contemporană greu intuibil din stradă, undeva în sectorul 3, între strada Mîntuleasa și Udriște, în Casa Eliad, monument istoric de la 1851
Aer proaspăt by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15732_a_17057]
-
seamă prin energie și vitalitate. Pentru Babbitt, nu existau monștri sacri, scriitori consacrați și autori în plină afirmare, ci doar "aspiranți" cărora el le decidea soarta, în clasă, aruncînd tunător laude și diatribe. Literatura devenea astfel un război, o permanentă încrîncenare a antinomiilor precum "clasic sau romantic", "antic sau modern". Un contestatar prin vocație, Babbitt trebuie să fi fost profesorul ideal pentru studenți tentați să accepte fără crîcnire, chiar dacă e posibil să fi produs deseori mai curînd confuzie și chiar un
Memoriile unui profesor de literatură by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16380_a_17705]
-
pleca la mănăstirea Nămăiești și de la care învață rugăciunea inimii. Această ortodoxie fundamentală e complicată livresc de lecturile preferate: Swedenborg, Strindberg, Epictet, Spinoza. Amintirea obsedantă a sinuciderii tatălui și felul cum înțelege s-o privească combină o feminitate debordantă cu încrîncenările unui eu aproape dostoievskian: Cînd scriu acest jurnal viața mea s-a schimbat radical, dar gîndul la sinuciderea tatălui meu mă urmărește oriunde m-aș duce. E ceva eroic să refuzi viața cînd ea te silește la degradare, să putrezești
Un jurnal fabulatoriu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16483_a_17808]
-
un proces la fel de lucid și de radical ca acela din literatură. Procesul comunismului s-a făcut în România doar în literatură. Reversul acestei stări de lucruri este că revizuirea n-a contat aproape deloc pe o reevaluare estetică. Din contra, încrîncenarea judecății morale a lăsat să se înțeleagă că valoarea literară ca atare nu mai intră în discuție. Mari scriitori au fost țintuiți la stîlpul infamiei. Reacțiile s-au produs tocmai în acest punct. S-a protestat contra tratării nediferențiate, iar
Despre revizuiri by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16568_a_17893]
-
romanul în sine și prin activitatea ei continuă rezumată în postfață de Henri Zalis este un mesaj de tinerețe fără bătrînețe. Aș mai adăuga un singur lucru: poate că cititorul de azi are nevoie tocmai de o asemenea literatură fără încrîncenare, simplă, dar deloc simplistă, ușor de citit și greu de uitat. Elveția se dovedește încă o dată un model. Yvette Z'Graggen, La Punta, roman. Traducere și postfață de Henri Zalis, Editura Vremea, București, 2000, 200 p., f.p.
Din liniștita Elveție by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16591_a_17916]
-
un nivel mediocru al tendințelor narative exprimate de ceilalți, rătăcind undeva între, indecis și fără contur ca o copie. Și și mai grav: îi lipsește umorul. Petre Barbu îți poate povesti orice, dar nu te poate face să râzi. O încrâncenare surdă în a insista grav și serios, pe derizoriu și pe absurd, în lipsa oricărei semnificații dincolo de evenimențial. Epicul are un circuit închis redundant. În centrul romanului se află Complexul, în jurul lui gravitează toate personajele și aici au loc toate întâmplările
Un roman cu loseri ratat by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11853_a_13178]
-
avem nevoie de el, dar discuția nu se poate focaliza disproporționat pe un singur aspect, ar trebui mai multă rigoare și înțelepciune. întrebat cum se discută subiectul Eliade în SUA, Matei Călinescu răspunde: Se discută firesc, sînt dezbateri, dar nu încrîncenări. La noi, șocul a fost mai mare pentru că ne-am raportat la Eliade ca la un mit. în genere, în lumea savantă, nu-i nevoie de mituri. Nu avem nevoie de idoli și de mituri. în Occident, Eliade nu este
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11894_a_13219]
-
două lucruri: pe de o parte, invocarea unei anumite naivități pe care filmul la începuturile sale o are, pe de altă parte, caracterul convențional al scenei, faptul că ne aflăm într-o fabulă, pe o scenă de teatru. Prostia și încrâncenarea soldățoiului transformat în baionetă pentru care un compartiment de tren devine teatru de luptă evocă însă cruzimea comediei și violența intestină a istoriei. Ce rememorează scriitorul la bătrânețe, în 1985, jucat admirabil de Tom Wilkinson? Pentru că avem în față un
Marele hotel de marțipan al istoriei by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2697_a_4022]
-
nu ne gândim că nu vom izbândi, noi cei din tribune și cei doi din teren, în două seturi, pentru a nu avea emoții în cel decisiv...Dar n-a fost să fie! Cei patru „gladiatori” au luptat cu o încrâncenare rar întâlnită, au greșit foarte puțin, nu s-a reușit niciun brek până la 6-5 când a servit Florin și când, Horia, dintr-o poziție simplă, de deasupra fileului, lovește mingea cu râma și...7-5 pentru brazilieni, spre delirul spectatorilor, ajunși
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92543_a_93835]
-
mai bine de douăzeci de ani... Instinctul de apărare, curajul, pus de atâtea ori la încercare, nasc în trupul său puteri nebănuite. Lupta cu cea mai temută fiară a pădurilor noastre tinde să devină una de la egal la egal, în fața încrâncenării omului, precum și a fiarei, aceasta din urmă însă, slăbită de puteri în urma rănii glonțului, lipsită astfel clipă de clipă de tot mai mult sânge: ,, Sângele îi curgea șiroi pe gură, e ultimul lucru ce l-am mai văzut fiindcă în
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92668_a_93960]
-
Rasovsky sunt caracterizate de prospețimea abordării brute și necizelate, evitând însă desfătarea mizeriei. Portetele sale figurative, de exemplu, sunt abil realizate și delicate, instalațiile sale meticulos puse în scenă. Cu toate acestea, atitudinea provocatoare, uneori marcată de furie, melancolie, chiar încrâncenare, alteori de ironie virulenta și umor este prezentă tot timpul. Detașarea și intangibilitatea erei Warhol se prăbușește. O bestie dă târcoale fortăreței sistemului artistic. S-a strecurat deja înăuntru?" Lea Rasovszky se folosește de clișeele vizuale specifice culturii pop cu
Expoziţia Mentors, de Lea Rasovszky [Corola-blog/BlogPost/99301_a_100593]
-
contraziși și să nu le spună cineva că au greșit. Care mai au un pic și se îneacă cu propriile bale de aroganță. Și pentru ei am scris acest text. Habar n-aveți, oamenilor, ce pierdeți, agățându-vă mereu cu încrâncenare de dreptatea asta. E atât de mișto să n-ai dreptate, dar să fii fericit! P.S.3: Nu uitați: SMS la 848!
Vanitate versus o viaţă de copil by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20285_a_21610]