20,476 matches
-
pe care le folosea apoi spițerul, pentru a onora rețeta eliberată de medic. Meseriașii locali acopereau nevoile imediate: un potcovar, un tinichigiu, olari, un curelar, zidari, un brutar, un țesător. Economia agrară era tot una de tip semifeudal. Proprietarul își încredința pământurile unui arendaș, iar acesta îi ceda jumătate din recoltă. Am păstrat vreo douăzeci de fotografii, făcute în 1904 și 1905 de un prieten de familie. Ele sunt bine retușate, grație unui aparat din acea vreme. Iată-l pe tata
Luis Buńuel - Ultimul meu suspin by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/15229_a_16554]
-
acestui act, de transcendență singulară în universul cultural hispanic, reiese pregnant din cuvintele rostite de Álvaro Mutis: "Este vorba de un eveniment nespus de frumos. Este întocmai prinosul care se cuvine a fi adus lui don Miguel de Cervantes. Sunt încredințat că, oriunde s-ar afla, după vrerea Domnului, este foarte fericit din pricina acestei lecturi". Institutul Cervantes din București, inaugurat în 1991 - alături de cel din Varșovia singurele din Europa Centrală și de Est - s-a raliat în chip fericit acestei inspirate
Madrid - București: Zilele Cervantes by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15254_a_16579]
-
extraordinară sensibilitate și nu prea fericită în viață și care, pășind în salonul cu grele draperii de catifea s-a văzut pe sine, în picioare, drept, zicându-și: „Ce e cu tine, sărmană Paula?” Cu asemenea zestre în familie, eram încredințat că, încrucișându-mă cu dublul meu, la loc deschis, nici n-aș clipi. Cel mult, m-aș uita să văd dacă are și umbră, ca nu cumva, sub înfățișarea dublului meu să se prezinte cineva cu care nu este recomandabil
În competiție cu dublul meu by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13394_a_14719]
-
despre el. Nu înaintează personal cererea, ca să nu fie nici măcar bănuit că a coborît la nivelul unor Pleșu sau Dinescu, el - șef de partid și ditamai senator. Fiind vorba de cererea lui Vadim Tudor însuși, SRI-ul scotocește arhiva și încredințează celor de la CNSAS 19 volume. Nu știu cît de groase, că nu le-am văzut. Pe drumul dinspre arhiva SRI și biroul lui CVT probabil că dosarele au făcut o haltă pe masa cuiva priceput la citirea unor asemenea documente
Delațiune, patologie și clovnerie by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13391_a_14716]
-
de la Caiete critice - nota Cronicarului). Curioasă pedagogie, ca și aceea dintr-o frază care nu-mi iese din minte: «Încerc să-i susțin pe tinerii care împărtășesc ideile mele»”. l O bună idee a avut A.L.A. cînd i-a încredințat dlui Niculae Gheran rubrica Sertar: totdeauna, interesante observațiile eminentului editor. l Nu foarte lizibil, în schimb, numărul triplu 7-8-9 al Mozaicului craiovean, din pricina cîtorva articole lungi ca niște zile de post, pretențioase (chiar dacă au idei) și, cum să spunem, antipublicistice
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13407_a_14732]
-
1965, a fi auzite (nu și ascultate). Pentru ca ipochimenul să aibă un prestigiu și mai bine conturat și o mare suprafață a relațiilor, i s-au oferit posturi-cheie în redacțiile revistelor Amfiteatru, România literară și Luceafărul. Din 1973 i se încredințează conducerea revistei Flacăra, după izbînda editorială a două volume de versuri (Istoria unei secunde, 1971 și Viață de excepții, 1971), confecționate cu scopul cîștigării imediate a unui segment anume al publicului. Mai precis, cu scopul cîștigării de adepți, întrucît volumele
Studiul unui proces deschis (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13569_a_14894]
-
rămășițe ale unei biblioteci care numărase, cândva, peste 10.000 de volume. Acolo, mi-a recitat, în italienește, Petrarca... De atunci, vizitele au continuat aproape săptămânal. La o trufă sau un păhărel de vin de Porto, Doamna Stoicescu mi-a încredințat amintirile dumneaei. Cu bune și rele, cu momente și întâlniri spectaculoase sau cu dezamăgiri și pierderi dureroase. Adică viață. Deși dezamăgită de oameni (fusese deposedată prin fals de un apartament cu 10 camere), obișnuită cu singurătatea, după moartea unicului fiu
Enigmatica doamnă R... by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13594_a_14919]
-
lui de la Collège de France erau frecventate de întreg Parisul intelectual și monden. Bergson era apreciat, după cum o dovedește corespondența sa, nu doar de eminenți filosofi și savanți, ci și de scriitori și oameni politici. Aceștia din urmă i-au încredințat mai multe misiuni în SUA, în special pe lîngă președintele Wilson, pentru a-i convinge pe americani să intre în război de partea aliaților. În 1927, Bergson a obținut Premiul Nobel pentru literatură și apoi a fost decorat cu Marea
MERIDIANE () [Corola-journal/Journalistic/13602_a_14927]
-
ca operă inautentică a unui „culegător de metafore”, pe care ar fi comis-o Gerhard Neumann atunci cînd i-a citit lirica, în comparație cu cea a lui Mallarmé, sub semnul „metaforei absolute”. Cu atît mai mult, decizia lui Celan de a încredința unuia ca Beda Allemann, care, în postfața ediției de “poezii alese” apărute încă în timpul vieții poetului n-a găsit nici un cuvînt pentru experiența Holocaustului ca izvor al liricii celariene, - omisiune pe care Celan n-a iertat-o altor comentatori -, sarcina
Marfă de contrabandă by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/13579_a_14904]
-
Blajului, alături de Cardinalul Alexandru Todea: "Nu știu prin ce dulceață ne atrage pământul natal și nu ne îngăduie să-l uităm. Zilele mele sunt spre asfințit și aș vrea ca sufletul în timpul când se va despărți de corp să fie încredințat Creatorului... și oasele mele să aștepte obșteasca înviere în mănăstirea din Blaj, fiindcă este cunoscut că după bunătatea divină eu am fost cel care am pus prima piatră".
SCRISORI CĂTRE EDITORIALIST () [Corola-journal/Journalistic/13651_a_14976]
-
a activat la Viena și Paris că instrumentist în cele mai renumite ansambluri ale timpului, sub conducerea lui Rameau și Gossec. S-a făcut remarcat și în calitate de compozitor. Cercetările muzicologului Vasile Tomescu în bibliotecile franceze au adus la lumină Simfoniile, încredințate spre introducere în circuitul concertistic, lui Andreescu, care a și prezentat patru dintre ele. Elegantă liniei, transparentă armoniilor ce amintesc pe alocuri de Rameau, dublarea Menuetului îl situează pe Schencker printre "micii maeștri ai fazei ascendente a clasicismului, de culoare
Cultura vechilor cetati by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/13750_a_15075]
-
unei lumi crude și schizoide, de machiajul abundent practicat la circ, machiaj avariat de lacrimi, beții și atrocități. Nora Iuga o cunoscuse pe Aglaia și legaseră o relație specială. Ne aflam în siajul ei. Rodica Binder, colaboratoarea noastră, ne-a încredințat un interviu spre publicare. Vreme îndelungată, Aglaia Veteranyi a fost, într-un fel, un membru al redacției. Un personaj care isca discuții turbionare, întreținute prin fragmentele pe care le citeam, în traducerea extraordinară a Norei, din romanul De ce fierbe copilul
Dumnezeu e trist by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13826_a_15151]
-
destul de greu de dibuit. În aparență, după cum mi-am dat seama. Fiindcă detaliile de viață bănățeană, felul cum pătrunde regula jocului pețitului, de exemplu, disputa în plină ceremonie dintre două trufii, a socrului, care se lasă îndelung rugat să-și încredințeze fata, a prezumtivului ginere, când amândoi se salută țeapăn și stau de vorbă ca și cum nu s-ar fi văzut vreodată și ca și când le-ar fi cu totul străin motivul întâlnirii. Apoi, apariția mamelor, negocierea zestrei, ceremonia jocului, a răpirii miresei
Basme valahe by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13929_a_15254]
-
românească actuală". Reluîndu-ne respirația după cele trei adjective care se succed vertiginos, să vedem care sînt problemele cu pricina. Ele sînt: reproducerea de către noi a unui cuvînt pe care premierul nu l-a rostit (dar pe care ni l-a încredințat) la festivitatea decernării premiilor Asociației Scriitorilor din București, la care a luat parte; și invitația pe care am adresat-o președintelui țării, ca și altor demnitari, de a ne onora cu prezența la o Întîlnire a României literare" la care
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13970_a_15295]
-
ea să se îndure să vă dea o povață, să vă consoleze pentru boală și suferință, să vă viziteze după însănătoșire? Dacă dl I. Z. îndrăznise să vă compare vag cu iluștrii numiți mai sus, îndrăznesc și eu să vă încredințez că nu mai semănați cu aceia, spre liniștire, și nici cu Eminescu. (Stoio, București).
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13967_a_15292]
-
Bineînțeles că i-am urmat sfaturile. Așa cum mi-a indicat, am păstrat pentru mine rodul asiduității mele lingvistice, promițîndu-mi ca de îndată ce o să dau din nou ochii cu ea să îi pun o întreagă serie de întrebări despre organizația căreia îi încredințasem justificatele mele aspirații la un trai lung și înfloritor. Rutina tratamentului - injecții, pastile, regim special de alimentație și exercițiu fizic - nu m-a impresionat peste măsură. Am început să îl îndeplinesc fără entuziasm, pasiv, în timp ce cu nerăbdare abia așteptam următoarea
Calea vieții noastre (fragmente) by Ilinca Taranu () [Corola-journal/Journalistic/13966_a_15291]
-
proiecție într-un alt plan a relațiilor tipic umane. Conducerea muzicală aparține cunoscutului dirijor Christian Thielemann, personalitate putenică, considerată a fi portdrapelul unui anume specific național german în arta dirijorală a zilelor noastre. Rolul de cardinală importanță, Siegfried, a fost încredințat de această dată tenorului american Stephen Gould. Este un debut cu totul strălucit. Am putut să o constat pe parcursul transmisiilor, vocea este pe cât de robustă, pe atât de maleabilă. Este un glas cu prețioase accente baritonale. Este un artist care
La Radio România Muzical - Festivalul de la Bayreuth by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/10396_a_11721]
-
mâinile goale. Așa sunt avuțiile sufletului. Nu sunt trădate de suferințele trupului, când sufletul le Ține cu strășnicie. Chiar de i-ar săpa pieptul și i-ar tăia în bucăți inima, sufletul nu va da comoara ce i-a fost încredințată odată de credință. Asta este fapta harului lui Dumnezeu Care chivernisește totul, Care poate săvârși lucruri minunate și în trupurile slabe”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt de laudă la Mucenicii Egipteni, I, în vol. Predici la sărbători împărătești și
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
că nimic nu-i de temut acolo unde e dragostea Tatălui, nimic dureros unde se află mărirea lui Hristos”. (Eusebiu de Cezareea, Istoria bisericească, cartea a cincea, I, 23, în PSB, vol. 13, p. 184) „Fericitul Potin, căruia îi fusese încredințată păstorirea episcopiei de Lyon, fiind atunci în vârstă de peste 90 de ani și foarte slăbit cu trupul, încât din cauza slăbiciunii trupești abia mai sufla, întărindu-se prin râvna duhului de dorința pentru mucenicie, a fost târât și el la tribunal
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
o pot găsi în chinul de a obține o formă estetică care să fie pe înțelesul publicului. Pentru filozof, scrisul însemna epatare a vulgului și etalare a orgoliului. Mai mult, scrisul era o meteahnă de care suferă cei care sînt încredințați că au o misiune de îndeplinit în lume, ca și cum de cuvintele lor ar fi putut depinde soarta unei comunități. Și ce poate fi mai van decît credința într-o asemenea misiune? Și în timp ce spunea acest lucru, Dragomir scria și își
Caietele timpului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10475_a_11800]
-
din capitolul Răstignirea, precedent versetului menționat ca final: „Și-a dat duhul”. Titrat ezoteric, „7 rostiri” - întregul volum este dedicat vieții Mântuitorului, învățăturilor Lui: „eu sunt lumina lumii!/ a strigat/ și tăcu/ Întunericul” (Ultima rostire - „Tată, în mâinile tale îmi încredințez duhul”), îndemnului de a-L urma. Deosebit de interesantă este și o altă carte a inepuizabilului Miron Manega, „Acești netrebnici care ne conduc - Interviu cu Mihai Eminescu”, piesă de teatru într-un act și 4 scene (NICO, Tg. Mureș, 2014). Pentru
Miron Manega – „poeta faber” inepuizabil [Corola-blog/BlogPost/94340_a_95632]
-
acestei decizii, zeci de credincioși au protestat mai multe zile în fața Catedralei Mitropolitane din Timișoara. Credincioșii, dar și primarul municipiului Timișoara au trimis scrisori deschise Patriarhiei Române, pentru a se reveni asupra deciziei, însă în zadar. Atribuțiile mitropolitului au fost încredințate Arhiepiscopului Timișoarei, PS Paisie Lugojanul. MEDIAFAX
Mitropolitul Banatului, IPS Nicolae Corneanu, a murit [Corola-blog/BlogPost/94346_a_95638]
-
când te poti aștepta la surprize cauzate de stres, de oboseală psihică și de efort intelectual excesiv. Ai acces la bani care nu îți aparțin, ca și cum a sosit vremea să intri în posesia unor sume pe care attii ți le încredințează ție, sub formă de dar, de sponsorizare, de împrumut sau moștenire. Carieră este marcată de multe probe de încercare, în care îți sunt testate rezistență, ambiția, răbdarea de a învăța lucruri noi. LEU Este un an incitant pentru tine, în
Afla ce-ti rezerva astrele pentru anul ce tocmai a inceput Horoscop 2009 [Corola-blog/BlogPost/94403_a_95695]
-
rescrieri și freamăte, râme, virgule, și semințe! Peste trei ore, a început și în mine Marea Simplificare, doi vestiți croitori în halate verzi au tot forfecat o piele demodată probabil ca să nu se vadă petecul cu pricína, apoi m-au încredințat, se pare, unei calfe cu mult mai puțin îndemânatice, - îmi dau seama acum, judecând discutabila estetică a cusăturii. Pe semne, atunci când se scorojește rama, are și pânza voie să se destrame. M-am trezit însă și cu un fel de
Poezii by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/4188_a_5513]
-
Nicolae Ionel I Căci cu credință sînt încredințat: nici moartea, nici viața, și din cer, nici îngerii, nici stăpînirile; din iad, nici o vîlvoare-a vreunei negre vreri, nici naltul, nici adîncu-ntunecat, nici focul tunătoarelor puteri, cele de-acum, cele ce ne-or fi vad, pînă-n decindea-ntregii învieri, nici o
Stîlpul de foc by Nicolae Ionel () [Corola-journal/Imaginative/5017_a_6342]