1,278 matches
-
vieții, secrete impenetrabile, spiritul de sacrificiu, evenimente inedite, aspectul paradoxal al lucrurilor, sănătatea sufletească etc. „Am acceptat fără discuții și nu am regretat deloc. Traseul tramvaiului este un spațiu, în care se împletesc în mod straniu, istoriile ultimelor două secole, încremenite haotic într-un colaj misterios. Plimbarea cu tramvaiul 16 este o călătorie cu luntrea pe Archeon, șoferul fiind o tristă călăuză. Drumul îți oferă cele mai inedite experiențe” (Cornelia Păun - „Șocul”) „Nu numai că nu i-a păsat de amenințarea
„ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DE PE TOATE CONTINENTELE” de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 by http://confluente.ro/Elisabeta_iosif_1400082362.html [Corola-blog/BlogPost/349750_a_351079]
-
nu se îndreptau. Nu a reușit să înțeleagă prea multe, pentru că șoferul a sesizat și a țipat la ea: - Uită‑te aici, târfă! Îl vezi? Te spintec dacă te mai holbezi pe geam. Culcă‑te pe canapea! Iuliana a privit încremenită cuțitul fluturat cu mâna dreaptă de șofer. S‑a înfiorat când a văzut lama lungă și subțire ce strălucea în semiîntunericul din mașină. Cuprinsă de panică, s‑a îndoit și s‑a lăsat pe o parte în lungul canapelei, fără
CHEMAREA DESTINULUI (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Chemarea_destinului_2_.html [Corola-blog/BlogPost/355583_a_356912]
-
să vadă mai mult și nici să‑și termine gândul. O lovitură cu palma, mare și puternică, ce i‑a acoperit fruntea și ochii, a culcat‑o pe canapea. De durere și frică nu a mai deschis ochii. A rămas încremenită, încercând să măsoare timpul. Nu avea ceas. Telefonul mobil era la acel bărbat. Își aducea aminte că a simțit când i l‑a smuls din mână. „Oare îl mai are sau l‑a aruncat?” Mai avea unul într‑un buzunar
CHEMAREA DESTINULUI (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Chemarea_destinului_2_.html [Corola-blog/BlogPost/355583_a_356912]
-
ștampila va fi pusă în apropierea numelui său, care va fi asociat marilor nume ale instituției. În curând... În Arhivă, puteai pierde ușor noțiunea timpului. Dimineața, amiaza, seara, că era primăvară, vară, toamnă sau iarnă, orele dispăreau înghițite de rafturile încremenite, fără nici un semn că s-ar fi schimbat ceva, undeva, cu toate că mereu se schimba câte ceva pe undeva. Până la urmă, în sala mută apăru schimbarea. Arhivarul absolvi facultatea, își dădu licența și înaintă o fotocopie a diplomei la personal. Începuse să
ARHIVARUL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1776 din 11 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1447214869.html [Corola-blog/BlogPost/384733_a_386062]
-
sa, se face nevăzută pentru totdeauna. Pe dată căpitanul Preda, care trăise în tensiune de grija stăpânului, se avântă pe scări săltând peste trepte câte trei patru odată. Cu sufletul la gură ajunge în turn și-l găsește pe principe încremenit ca o stană de piatră și galben ca ceara de parcă văzuse pe necuratul. Poate că așa a și fost. Pe moment căpitanul îl crede mort și se cutremură, dar apropiindu-se constată că trăiește. Îl ridică pe brațe ca pe
I. PACT CU DIAVOLUL de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1411970169.html [Corola-blog/BlogPost/341080_a_342409]
-
crudul război nu avea curajul să se arunce în linia întîi, ca eroii sau ca fanaticii, mai avea răbdare, dar această așteptare era dureroasă, năucitoare, doamne, cine o scăpa pe ea de singurătate, de dorul nestins și de palpitațiile nopților încremenite?! Nu, își zicea ea, viața ei nu se putea ofili în acel fel, ea nu era doar o femeie, în ființa ei gemea de nerăbdare o viitoare mamă, o amantă înflăcărată, o gospodină harnică și o nevastă blîndă și iubitoare
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 36-42 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_36_42_ioan_lila_1339754236.html [Corola-blog/BlogPost/358317_a_359646]
-
ghiocul adolescenței mele târzii, Când ascult murmurul iubirii Din armonia unei veri, secătuite Și acoperită cu frunze, ca și chipul său... S-a micșorat ora de verde străpunsă... Te-aștept! Încă, apusul violet sticlește anotimpul, Care se-agață în pomii încremeniți, de-atâta aur. Iubirea îmi surâde, ca un poem neterminat. E târziu, în toamnă... Nu uita, c-am rămas Pribeagul rătăcit printre șoaptele tale... Elisabeta IOSIF Septembrie, 2016 Referință Bibliografică: ADOLESCENT, ÎN TOAMNĂ / Elisabeta Iosif : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
ADOLESCENT, ÎN TOAMNĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 by http://confluente.ro/elisabeta_iosif_1472994297.html [Corola-blog/BlogPost/375727_a_377056]
-
și ar fi urmat probabil o încăierare pe care n-ar fi dorit-o nici unii nici alții. Apoi, în clipele următoare se auzi acel sunet înfricoșător, gutural, venit din adâncul pământului și care îi făcu pe toți să rămână locului încremeniți și totodată uimiți, privindu-se unii pe alții cu nedumerire. Pământul se cutremura, iar cele trei cruci se mișcară într-o parte și în alta, dând locului un aer și mai sinistru fiindcă cele trei corpuri atârnate se mișcau acum
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL CINCILEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1417374257.html [Corola-blog/BlogPost/371879_a_373208]
-
Ceața se ridica ușor ca o perdea deasupra apei limpezi. Pădurea era liniștită, copacii împrejmuiau malurile lacului. Soarele încerca să străpungă ceața groasă. Bărbatul stătea încremenit pe mal, nu simțea frigul. Se înfășurase cu mantaua groasă și privea fix cleștarul încremenit al apei. Gândurile se perindau, se amestecau cu repeziciune în mintea lui. Pus în fața unei încercări dificile nu știa cum să gestioneze situația. I-au distrus cariera, viața, cu mârșăviile lor murdare. Banii și invidia i-au împins la acele
ALTER EGO de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 699 din 29 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Alter_ego_camelia_constantin_1354200657.html [Corola-blog/BlogPost/351365_a_352694]
-
stihuri și eu omenirii. Cluj Napoca, 30 octombrie 2015 Vânt de toamnă Toamna și-a pus în pletele-i gălbui, Miresmele de struguri și de mere, Iar vântul când adie-n ochii-i albăstrui Aduce lacrimile unor curcubeie. Înveșmântată zarea stă încremenită Așteaptă soarele s-apună în odaie-i Unde doar clipirea-n a vântului suflare Poate ajunge să-l ducă la culcare. Adie vântul peste tâmple de coline, Așternând covor de frunze ruginii, Oftări se aud prin crânguri desfrunzite, Și pașii
IUBIREA CA O PLOAIE DE HAR de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1764 din 30 octombrie 2015 by http://confluente.ro/marina_glodici_1446196121.html [Corola-blog/BlogPost/384750_a_386079]
-
dar răspundem// la nume și sorți diferite” (Circumstanțe ateniene), conștient fiind de un Adevăr karmic implacabil: „condamnat deja să port dintotdeauna,/ în trupul// meu trecător, funcțiile// estetice și// valoarea structuratoare// a cezurii...” (Curriculum Vitae Prosodic). Discreditarea asumată a oricărei „deveniri” încremenite a unui ego corporalizat, rezultă, genealogic vorbind, într-o galerie de pseudo-biografii imposibile: Curriculum Vitae Virtual („High-end”), Curriculum Vitae Cosmogonic & Cultural (Universul “Urss & co”), Curriculum Vitae Originar („Tricolor”), Curriculum Vitae Karmic („Blueprint: natură statică”), Curriculum Vitae Prosodic („Pharmakon”), Curriculum Vitae
TAINA SCRISULUI (4): PATRU IPOSTAZE de IGOR URSENCO în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 by http://confluente.ro/Igor_ursenco_taina_scrisului_patru_ip_igor_ursenco_1342967753.html [Corola-blog/BlogPost/366574_a_367903]
-
de alte gânduri care-ți împăienjenesc mintea și privirea, împiedicându-te să vezi chiar prin pănzele suprapuse - a fulgilor de nea și de borangic - cum mișcă și răzbat spre tine, două raze de lumină, stranii, negre ca tăciunele din focul încremenit și el... și-abia atunci auzi cuvântul! doar un cuvânt: "vino!" nimic nu spune cum alergi, cum ajungi și cum te cuibărești în sanie... în tine se-aude doar timbrul parcă mai împlinit care spune la nesfârșit: "vino! vino!" caii
IARNĂ DE-ACUM SAU DE DEMULT de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1421652630.html [Corola-blog/BlogPost/377063_a_378392]
-
alături cei care o prețuiesc și iubesc, unii de la sute de kilometri depărtare. Aceasta vorbește despre faptul că o inimă cât un măr e vie și iubește, pe când un bloc de granit cât un munte, nu iubește și e veșnic încremenit! Inima cât mărul a venit, granitul cât muntele e neclintit și acum! S-a lansat o carte într-o toamnă cu inflorescență de raze și gânduri înveselite. Evenimentul a fost în comuniune cu atmosfera solară, caldă a Bucureștiului anului 2015
CORINA CHIRIAC. „CĂUTÂND IUBIREA”, O CARTE ÎN PRELUNGIREA. CÂNTECULUI DE IUBIRE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1788 din 23 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1448283707.html [Corola-blog/BlogPost/342879_a_344208]
-
picătură dintr-o licoare străină, tot astfel în poeziile de care ne ocupăm nimic nu rămâne nedeterminat și fluent, totul cristalizează și capătă formă. Totul este apoi văzut: desfacerea bolții albastre peste întinderea lavei în fuziune a pământului primitiv, spasmul încremenit al munților, crengile crispate către licoarea opalină a cerului, imensitățile verzi și stătătoare ale oceanului nordic, fabulosul ofiral banchizelor etc. Iată atâtea viziuni, desigur, fantastice. Dar care implică o funcție intensivă a ochiului”.(T.Vianu-Ion Barbu) Este interesant că singurele
ION BARBU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1458286617.html [Corola-blog/BlogPost/368981_a_370310]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > PENTRU CĂ MERITAȚI Autor: Tania Nicolescu Publicat în: Ediția nr. 2038 din 30 iulie 2016 Toate Articolele Autorului PENTRU CĂ MERITAȚI Îmi surprind privirea uneori încremenită rânjet întins peste botul pisicii în strădania de-a mesteca amarul fir de iarbă și mă scutur să-mi desprind gleznele de nevăzuta pânză de păianjen ce a cuprins pe nesimțite locul ca o pasăre-mpușcată zvâcnește inima și cade alături
PENTRU CĂ MERITAŢI de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2038 din 30 iulie 2016 by http://confluente.ro/tania_nicolescu_1469853875.html [Corola-blog/BlogPost/370049_a_371378]
-
CORDONUL OMBILICAL Autor: Elena Spiridon Publicat în: Ediția nr. 419 din 23 februarie 2012 Toate Articolele Autorului Cordonul ombilical Gară, pustie... Lumina palidă a felinarului îngheață sângele , șinele nu mai cântă, coarde ruginite, arcușul nu le mai atinge demult. Mâna încremenită salută umbrele nopții, privirea caută perspectiva. A zburat... își caută gama. cântecul lui se va înălța? O ,mamă, tu ai fost doar lăcaș, nu e al tău. Lasă-l! Referință Bibliografică: Cordonul ombilical / Elena Spiridon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
CORDONUL OMBILICAL de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 by http://confluente.ro/Cordonul_ombilical_elena_spiridon_1330033332.html [Corola-blog/BlogPost/357936_a_359265]
-
Acasa > Literatura > Beletristica > SEARA DE IARNA Autor: Georgeta Giurea Publicat în: Ediția nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Atâta dor îmi e de poezie , Când , preacurat , argintul din zăpada , Încremenit , se pierde -n reverie Și - așteaptă taina nopții ce-o să cadă ! Atâta dor îmi e de poezie , Când brazii - mpovarati de blânda nea , Sunt fericiti , iar inima lor vie Așteaptă să se nasc -o nouă stea ! Când cerul e totuna
SEARA DE IARNA de GEORGETA GIUREA în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/georgeta_giurea_1483898076.html [Corola-blog/BlogPost/344217_a_345546]
-
tunete! -Mergi și nu te mai uita înapoi! Să ajungem acasă odată! Ana s-a lăsat cu vitele ei la poalele pădurii, culegea mure impasibilă și îi auzeam cântecele printre rapsodiile vântului.Apoi liniște.Nici un fir de vânt, nimic.Totul încremenit.Liniștea dinaintea furtunii. Când s-au deschis porțile cerului intram în curte și am răsuflat ușurat.Scăpasem! -Cred că fată vaca la noapte, zise bunica punînd oala la foc pentru mîncare.Zambila trebuie să fete și nu ar fi bine
AMELY P4.. FRAGMENT de FLORIN CIPRIAN ISPAS în ediţia nr. 635 din 26 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Amely_p4_fragment_florin_ciprian_ispas_1348648052.html [Corola-blog/BlogPost/343604_a_344933]
-
-l cu lacrimi în ochi, de ce ne-am dori luna, când toate stelele sunt ale noastre? În timp ce ea vorbea, frunzișul bogat al copacilor începu să freamăte, atins de o adiere proaspătă. Nu se mai zări apoi, decât cerul nopții, cuminte, încremenit și încărcat de stele, vegheat de coroanele imense ale pomilor, ca o confirmare a cuvintelor lui Charlotte, pline de culoare și parfum. Și imediat după aceea, “The End”, semn că filmul se terminase. - În sfârșit!, izbucni Nona și închise televizorul
LOGODNICUL MEU, FRED (VII) de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 by http://confluente.ro/corina_diamanta_lupu_1423820072.html [Corola-blog/BlogPost/367561_a_368890]
-
aruncat pe asfalt. Filmul s-a întrerupt la fel de neașteptat precum începuse. O voce, nu se știe de unde, i-a poruncit: „Oprește-te, omule!” Nevăzătorul s-a speriat A făcut un pas sau doi înapoi și a rămas pe loc, ca încremenit. Mâna cu bastonul rămăsese întinsă, tremurând. În acea clipă a simțit că i se smulge bastonul de o forță nevăzută. A auzit un pocnet sec și atât. Viziuni și gânduri s-au întrerupt. A avut senzația că intră într-un
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1426265661.html [Corola-blog/BlogPost/348661_a_349990]
-
Din cutia răsturnată au ieșit numeroase podoabe pentru brad. Fetițele, speriate, le- au așezat reprede la loc, dar Ana surorii ei un glob sub formă de pasăre, care se spărsese. În acel moment a intrat pe ușă bunica. A rămas încremenită. Fetițele i- au explicat că nu feseseră de vină, că Nuky era vinovatul, dar bătrâna nu spunea nimic. Când și- a revenit, le- a povestit că acele globuri, erau primele podoabe ale fiicei sale Maria. Se spărsese chiar globul ei
OVEŞTI PENTRU VACANŢA DE CRĂCIUN (2) de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 1825 din 30 decembrie 2015 by http://confluente.ro/cristina_oprea_1451483580.html [Corola-blog/BlogPost/372558_a_373887]
-
gât și ne-am cocoțat la „casa” gospodinei. În dimineața aceea, ca prin minune, se întârzia scoaterea la atelier. Așa încât se răspândise o atmosferă caldă, bună de intimitate”.(Dr. Galina Răduleanu, op. cit. p. 337-338) Uimitor este faptul că peste atmosfera încremenită a zidurilor și a celulelor înghețate, limbile celor suferinzi se dezlegau în povestiri împletite cu umor fin, parfumat și cu cântece murmurate de colinde. Pentru că nu au acceptat „lumina de la răsărit-care propaga dispersia întunericului peste creștini”, opunându-se ateo-comunismului și
NAŞTEREA DOMNULUI ÎN PORFIRA VERDE A SUFERINŢEI ŞI A JERTFEI MARTIRILOR DACOROMÂNI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1419432375.html [Corola-blog/BlogPost/369000_a_370329]
-
know it. Așa coboară science fiction-ul spre fantasy, face cunoștință cu arhetipurile inconștientului. În adâncimile eului dăm de lumea fără individualitate, austeră, ușor de manipulat, fără umbră, amnezică. Acesta e capătul lumii, cel de-al doilea plan, impalpabil. O lume încremenită, care stagnează. Orașul simbolic. Aici nimeni nu are nume, substantivele comune devin proprii, cu literă mare. Orașul este o comunitate chiar de la capătul lumii, cu o singură ieșire, poarta de vest, păzită de un portar. Locurile sunt primordiale, există Biblioteca
Pe căi grele către stele, pe căi aspre către astre. Țara minunilor și capătul lumii by https://republica.ro/pe-cai-grele-catre-stele-pe-cai-aspre-catre-astre-tara-minunilor-si-capatul-lumii [Corola-blog/BlogPost/338791_a_340120]
-
care o înspăimântau pe Maria. Gheorghe nu mai avea nimic din omul blând, cald, pe care îl cunoscuse și iubise atât de mult. Până și gura frumos conturată, cu buze pline, frumos arcuite, acum devenise aspră, colțuroasă, ca de fiară, încremenită parcă într-un scrâșnet permanent. Când, în cele din urmă, se hotărâse să iasă din casă, răceala lui Gheorghe se întinse ca o molimă asupra întregii familii și, cu atât mai mult, asupra sătenilor. Devenind suspicios, nu vorbea cu nimeni
FRÂNTURI DE VIAŢĂ -CAPITOLUL III – EPISODUL 6 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1459447683.html [Corola-blog/BlogPost/383296_a_384625]
-
de afară, m-am mai intersectat odată cu cealaltă tâmplă a lui. Eu, în mașină, la volan, el, în sicriul deschis, din mașina mortuară. Am stat, blocați, în ambuteiaj, tâmplă lângă tâmplă. Până când ne-am despărțit, eu grăbit, spre moarte - el, încremenit, spre viața viitoare. 3 mai 2012 Referință Bibliografică: PUNGĂ DE PUFULEȚI, CU PĂTRUNJEL / Jianu Liviu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 489, Anul II, 03 mai 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Jianu Liviu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
PUNGĂ DE PUFULEŢI, CU PĂTRUNJEL de JIANU LIVIU în ediţia nr. 489 din 03 mai 2012 by http://confluente.ro/Punga_de_pufuleti_cu_patrunjel_jianu_liviu_1336029422.html [Corola-blog/BlogPost/358586_a_359915]