107 matches
-
unei părți a acesteia, pentru a obține forma funcțională necesară, dar și pentru a realiza un decor plastic deosebit. în această grupă se înscriu procedeele tehnice de cojire, de incizie și excizie, de crestare, cioplire și sculptare, perforare și traforare, încrustare și intarsie, pirogravare și colorare, folosite uneori combinat. Civilizația/arta lemnului la români are puternice rădăcini în trecut, este plină de semnificații, exprimă legătura omului cu natura, se situează la hotarul dintre legendă și istorie. Aspectele artistice sunt corelate obligatoriu
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
-le ingenioase poeme în spiritul și stilul fiecăruia. O îndelungată trudă poetică a necesitat și traducerea întregii creații în versuri a lui Charles Baudelaire (publicată în 1991). Împreună cu Șt. Crudu a mai semnat versiuni din teatrul lui Ludovico Ariosto. SCRIERI: Încrustări pe-un strop de rouă, Râmnicu Vâlcea, 1934; Sunt țăran!, Stănești de Cerna, 1937; Spionaj și trădare în umbra crucii, București, 1948; Reîntregirea bisericii românești din Ardeal (în colaborare), București, 1948; Legături politice și religioase româno-ruse, București, 1949; Arbori din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286172_a_287501]
-
Compozitorul și Pianista ridică fețele în sus pentru a strânge răbdare, apoi pianista se repede la cântăreață) PIANISTA (cântăreței): Deci eu, dacă aș fi în locul tău de care nimeni nu are poftă, mi-aș face și eu o imagine în încrustare lemnoasă despre propria istorie. Dacă aș fi eu Cântăreața, aș distruge oribila polifonie în favoara unei voci solitare cu o stilizare flaușată. Deci ca cântăreață m-aș ridica ca să cânt (declamă) Să cântăm cântatele cârpe fără de început Nu mai există
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
ulcerată a unui inadaptabil părăsit de iluzii. SCRIERI: Oglinzi aburite, Craiova, 1918; Galerii de ceară, Craiova, 1924; Amurg prin vitralii, în Eugen, Paul și Savin Constant, Poezii, Craiova, 1926; Cu dalta pe lespezi, Craiova, 1928; Punte peste veacuri, Craiova, 1929; Încrustări în rama bibliotecii, I-II, Craiova, 1930-[1940]; Socluri devastate, Craiova, 1933; Condicar de lume nouă, Craiova, 1935; Crater scufundat, Craiova, 1936; Lumini la orizont, Craiova, 1937; Versuri, Craiova, 1937; Pământ blagoslovit, Craiova, 1938; Sărutul însingurărilor, Craiova, 1940; Melancolii sub
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286363_a_287692]
-
lignină a fost introdus de F. Schulze în anul 1865, derivând din cuvântul latin „lignum” (lemnă. Astfel, lignina este definită ca o substanță de natură aromatică, stabilă la acțiunea acizilor, dar sensibilă la acțiunea agenților oxidanți, ca un material de încrustare a țesutului vegetal, alcătuită în principal din unități fenil propanice C6 - C3 polimerizate, cu un conținut ridicat de grupări metoxil. Lignina este un polimer natural rezultat prin polimerizarea dehidrogenativă inițiată enzimatic, a trei precursori principali: alcoolii coniferilic, sinapic și cumaric
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
plantelor, în ea fiind incluse cuticula și apendicii, ai căror rol a fost prezentat. Duritatea epidermei este conferită de prezența celulozei și hemicelulozei, iar rezistența plantelor în acest caz, este invers proporțională cu degradarea enzimatică a acestora la acțiunea patogenilor. Încrustarea pereților celulari cu diferite substanțe. Celulele epidermei pot fi încrustate cu compuși organici înalt polimerizați (lignină, cutină, ceruri, suberină) sau cu substanțe minerale, care constituie straturi impermeabile (siliciu, calciu). Pentru efectuarea schimbului de energie și gaze cu exteriorul, pereții protectori
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
formându-se o suspnsie densă. Operația de tratare se face într-o instalație specială, semințele fiind acoperite cu un strat de suspensie, care protejează semințele de patogenii existenți la suprafață sau interior, cât și de patogenii din sol; - tratarea prin încrustare (drajare). Această metodă constă în acoperirea semințelor cu o peliculă sau crustă groasă, solubilă. Acest tip de tratament asigură, atât distrugerea patogenilor din sămânță sau de la suprafață, cât și protecția tinerelor plantule, însă există riscul, ca în condiții de secetă
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
de harnașament (catarame, scărițe, pinteni) sau pentru uz casnic și bisericesc (castroane, tacâmuri, tăvi, cești, solnițe aurite, cupe din argint sau aur, cădelnițe, sfeșnice, candele). Aurarii mai sunt cunoscuți și sub numele de zlătari. Tehnica filigranului metalelor prețioase și arta Încrustării pietrelor prețioase sau semiprețioase are vechi tradiții rrome aduse din lungul lor periplu și contactul cu lumea orientală; - clopotarii- rromi proveniți din rudari, căldărari, argintari sau vătrași-spoitori, turnau din bronz clopote la biserici, le Întrețineau (reparau) și, chiar, tot ei
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
pinteni), piese de Îmbrăcăminte (nasturi, butoni), obiecte de uz casnic (tacâmuri, castroane, tăvi, solnițe aurite, cupe de argint aurite, cești) și obiecte religioase (cădelnițe, sfeșnice, cristelnițe, candele, cruci). Se remarcă tehnica filigranului, tehnica modelării În relief prin ciocănire și arta Încrustării cu pietre prețioase și semiprețioase. Excelenți meseriași, argintarii, au reprezentat o elită a neamurilor rromilor. În prezent mai sunt foarte puțini În județele Teleorman, București, Ialomița, Tulcea și prin marile orașe. Specificitatea lor este dată de practicarea Încă a judecății
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
și Își câștigau existența confecționând obiecte din lemn. Unul dintre meștesugurile tradiționale speciale practicate de rromi este prelucrarea metalelor prețioase, aurul și argintul. Importantă este tehnica filigranului, lucrătură artistică din fire subțiri Întrețesute, cu aspect de broderie fină, și arta Încrustării cu pietre prețioase, pe care aceștia le folosesc. Aurarii și argintarii confecționau bijuterii (inele, cercei, salbe, broșe, agrafe, brățări, coliere, lanțuri), piese de harnașament pentru cai (hamuri, catarame, scărițe și pinteni), piese de Îmbrăcăminte (nasturi, butoni), arme (săbii), obiecte de
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
de uz casnic (tacâmuri, castroane, tăvi, solnițe aurite, cupe de argint aurite, cești, ceainice- figura nr. 18) și obiecte religioase (potire, chivoturi, cădelnițe, sfeșnice, cristelnițe, candele, cruci, aghiazmatare, anafornițe ). Obiectele care presupuneau o decorare mai detaliată erau obținute prin imprimarea, Încrustarea de ornamente cu ajutorul unor matrițe speciale, laminarea sârmei de aur și de argint prin ciocănire, tehnică ce oferea posibilitatea unor multiple utilizări ale sârmei filigranate și Încrustarea cu pietre prețioase. Argintarii au păstrat atât tehnica de lucru (ciocănire, incizare, Îndoire
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
aghiazmatare, anafornițe ). Obiectele care presupuneau o decorare mai detaliată erau obținute prin imprimarea, Încrustarea de ornamente cu ajutorul unor matrițe speciale, laminarea sârmei de aur și de argint prin ciocănire, tehnică ce oferea posibilitatea unor multiple utilizări ale sârmei filigranate și Încrustarea cu pietre prețioase. Argintarii au păstrat atât tehnica de lucru (ciocănire, incizare, Îndoire, tăiere, crestare etc), cât și inventarul de unelte vechi (nicovala mică de butuc, foalele mici manuale, ciocanul, dăltițe, țeava de suflat/suflaiul care Înmoaie și topește metalul
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
câteva ore Îngropat În argilă galbenă, după care se ungea cu grăsime de urs, un produs vânătoresc extrem de rar și greu de procurat. Obiectele din os și corn se ornamentează prin șlefuire, crestare, incizie, tăiere, perforare, ardere (pirogravare), aplicații metalice, Încrustări metalice, ștanțări etc. Motivele sunt geometrice, florale, semne de meșter, brâul alveolar, decoruri În ochiuri realizate cu compasul. Patina gălbuie, roșcată sau brună este dată prin fierbere În foi de ceapă și gălbenele, frunze și coji de nucă, flori de
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
intruziunii exteriorului în interior, o logică a lui dintr-o dată care face ca o scenă narativă survenită să atace spațiul dialogic, anulându-l. Cu pasajul analitic intitulat Rapprocher le lointain, Beyaert pune în relație fereastra cu dispozitivul proxemic al tabloului. Încrustarea scenei de grădină în spațiul interior, înțeleasă ca intruziune, este văzută ca suprapunere a îndepărtării peste distanța intimă. În termeni antropologici, proximitatea oferă o percepție polisenzorială, marcând o predilecție pentru tangențiere și pentru disponibilitatea tuturor simțurilor. În planul privirii însă
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
o lucrare recentă, Steven French ia în considerare o variantă de răspuns la această problemă. El ia ca exemplu de aplicabilitate a matematicii la știință introducerea teoriei grupurilor în fizică și reprezintă relația dintre matematică și fizică în termenii unei "încrustări" a unei teorii științifice într-o structură matematică. Cadrul pe care îl folosește acesta pentru a reprezenta relația amintită este abordarea model-teoretică suplimentată cu noțiunea lui da Costa de structuri parțiale. Viziunea lui French este aceea că "în acest cadru
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
literar”. În 1942 înființează Editura Alfa. Este funcționar tehnic la Institutul de Arte Grafice „Tiparul Universitar”, unde scoate revista „Albatros”, publicație a grupării de scriitori cu același nume, din care făcea parte și F. După ce în 1941 debutase editorial cu Încrustări în gând, tipărește în 1942 poemele în proză din Libere și volumul de versuri Om, cărți care apar în plin război, în pofida cenzurii ce nu le dăduse viză. F. este condamnat la moarte și scapă ca prin minune din fața plutonului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286991_a_288320]
-
este poemul Sârmă ghimpată. Sunt versuri de protest, care condamnă omuciderea, privarea omului de libertate, sfidarea demnității acestuia. În volumul Reîntâlniri (1985), F. îi evocă pe albatrosiști, paginile cele mai numeroase și mai semnificative fiind cele despre Marin Preda. SCRIERI: Încrustări în gând, București, 1941; Libere, București, 1942; Om, București, 1942; Vitrină secol XX, pref. Marin Preda, București, 1982; Reîntâlniri, București, 1985. Repere bibliografice: Marin Preda, Viața ca o pradă, București, 1977, 295-300; Manu, Eseu, 142-144; Ioan Milea, „Vitrină secol XX
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286991_a_288320]
-
la unele Biserici din București. Sculele (dălțile) au fost confecționate de nea Doncea. Lucrarea s-a realizat discret, piesă cu piesă, timp în care lângă Anghel Papacioc mulți camarazi au învățat să sculpteze, realizând candele din lemn de nuc, cu încrustări din os sculptat. S-au lucrat icoane pirogravate, cruci și troițe în miniatură, cruciulițe din os și medalioane, casete. Aiudul devenise un atelier artizanal în care munca se îmbina cu fantezia. Fiecare realiza opere unicat. Unii au reușit să le
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
mai rezistent fizicește. Mircea Vulcănescu și Constant păreau umbre mișcătoare ale unor turnuri în ruină, din care altădată străjerii de pază sunaseră din goarnă, anunțând sosirea dușmanului. Dar domnul și cetatea benchetuiau și dormitau, iar dușmanul prefăcuse totul în ruină. Încrustarea numelor pe ușă Toamna se apropia. În cameră uneori nu se mai putea respira din cauza aglomerației. Se ajungea la 70-80 de locatari, se dormea doar pe dungă, pe interval și pe sub prici, împănați cap-picioare, ca sardelele în cutie. Cel de la
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
voievozilor // aici, unde statornic în noapte / freamătă umbrele lui Ștefan, Iancu și Vlad, / și Mihai, având Steaua Unirii la căpătâi / aici, unde cu veșnicia / oasele străbunilor cutreieră Carpații / irizând cu stele și înnobilând/ trecerea noastră [...] Aici este țara neamului meu!” (Încrustări în vreme). Odată cu Miresemele fulgerului (1988), autorul renunță la poezia circumstanțială. Apar figuri mitologice și livrești, peisajul se spiritualizează în viziuni (neo)expresioniste, tonalitatea senină, jubilatoare face adesea loc decepției și interogației, iar discursul liric devine, dacă nu neapărat mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290149_a_291478]
-
pe care deja îi cunoșteam, din Maramureș nu era nimeni cu toate că aveau lucrări expuse. Fiind singur, am început să admir dintr-un capăt în altul fiecare exponat, fiind fascinat de diversitatea tehnicilor și procedeelor întrebuințate pentru prelucrarea lemnului. Diferite cioplituri, încrustări, crestături, împletituri, toate fiind diverse; artistul a folosit lemnul pentru a-i da o nouă folosință începând de la obiecte de uz gospodăresc, elemente arhitecturale și decorative, unelte agricole, tehnică populară, jucării, obiecte de cult, mobilier, instrumente muzicale și nu în
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
Ștefan cel Mare este o exagerare. Dovadă că placa de la intrare deținea un text în limba slavonă, sculptat în lemn tot de stejar. Ea a fost luată la un muzeu pentru descifrare fără a se mai ști nimic despre ea. Încrustarea în limba slavă este, însă, desigur mai recentă .... Tot de la părintele Tomșa am mai reținut și numele preoților din ultima sută de ani (sec.20): Pitirim I., Vasiliu Șt., Filichi Const., Ursăcescu V., Tomșa Gh., Mera Ion, Bujor Const., Gâlcă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
poate cunoaște mai bine fondul sufletesc al unui neam decât privindu-se atent în oglinda minunată care e folclorul... Mărturisirile sufletești ale neamului se fac complete numai cântecului, versului, împletirii unui strai și unui covor, ori smălțuirii unei oale și încrustării unui lemn. Ciudat duhovnic - această artă populară! Ea primește spovedania unui neam întreg, în tot ce spovedania cuprinde mai curat și mai adânc ca trăire internă.” Trebuie să spunem că la intrarea în închisoare, Radu Gyr era deja un poet
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
Nimeni nu se așteaptă să-l audă de Kesarion Breb vorbind literalmente grecește în Bizanț, sau în limba dacilor pe plaiurile olimpiene ale muntelui sfânt 46. Sau, dacă se așteaptă la așa ceva, nu poate face parte dintre cititorii acestor rânduri. Încrustarea bine dozată a unor elemente lexicale, sau a unor turnuri lexicale meșteșugit decelate va crea impresia, iluzia, starea estetică de arhaic. Aceste considerații banale, extrem de comune, se cer totuși făcute pentru că trebuie reamintit faptul că esențială este căutarea autorului, efortul
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
unei inteligențe sclipitoare; Veronica Micle, temperament aprins, dar cu duioase scăpărări ale sufletului împletite în poezie... Erau prezente și teme referitoare la plantele medicinale dar și la cele carnivore. Comemorarea unor Gheorghe Țițeica, Newton, Blaise Pascal a fost prilej de încrustare în literă de tipar a biografiilor acestora. Având vie în conștiință teritoriile Daciei lui Buerebista, Decebal și Traian se vorbea despre „Frații noștri transistreni”, despre Odesa clădită după planul arhitectului moldovean Manole și locuită în majoritate de români, despre alte
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]