76 matches
-
tot armonic și întemeiat pe o deplină cunoaștere a realității. Celor ce evocă, în rău, excepționalismul nostru ca neam, ar trebuie să le punem sub ochi această reflecție haretiană: " În fapt, țăranii noștri sunt departe de a mai fi mai îndărătnici sau mai puțin inteligenți decât cei de prin alte țări; din contra, prea puține sunt țările unde deșteptăciunea naturală să fie într-o așa mare măsură partea clasei țărănești. Dacă însă pe aiurea țărănimea stă mai bine decât la noi
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
minunată lege de predicare nu-i numai mustrarea, ci și sfatul și mângâierea. Așa a poruncit și Pavel: <<Mustră, ceartă, mângâie>> (II Tim., 4, 2). Dacă-i mângâi mereu pe ascultători, îi faci trândavi; dacă îi cerți numai, îi faci îndărătnici, căci, neputând răbda povara unor continui mustrări, te părăsesc îndată. De aceea trebuie ca felul predicării să fie variat<footnote Idem, Primejdios lucru și pentru predicator și pentru ascultători este ca predicatorul să predice pe placul ascultătorilor..., în P. G.
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
minunată lege de predicare nu-i numai mustrarea, ci și sfatul și mângâierea. Așa a poruncit și Pavel: <<Mustră, ceartă, mângâie>> (II Tim., 4, 2). Dacă-i mângâi mereu pe ascultători, îi faci trândavi; dacă îi cerți numai, îi faci îndărătnici, căci, neputând răbda povara unor continui mustrări, te părăsesc îndată. De aceea trebuie ca felul predicării să fie variat<footnote Idem, Primejdios lucru și pentru predicator și pentru ascultători este ca predicatorul să predice pe placul ascultătorilor..., în P. G.
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_157]
-
mă cred în picioare, cu un glas adevărat. „Ne-am făcut vinovați, am fost necredincioși, am răpit, am clevetit, ne-am abătut, am osândit. Am fost semeți, am scornit minciuni, am sfătuit de rău, am înșelat, am batjocorit. Ne-am îndărătnicit, am dușmănit, am săvârșit nelegiuiri, ne-am înrăit, am rătăcit, am dus pe alții în rătăcire.“ Știe ce înseamnă să râvnești alți părinți și alți fii, într-o altă lume, să te revolți, să pierzi apoi speranța, nevrednic de iubirea
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
ZODII Ah, cerut-am de la zodii, De l-al sorții mele faur, Dulcii sânului tău rodii Ș-al tău cap scăldat în aur. Ș-ale tale mâni de ceară, Fruntea-mi rece să desmierzi, Fața albă-n părul galbăn Și îndărătnici ochii verzi. Ș-astăzi tu de bună voie 10Fericită-n brațe cazi-mi; Capul tău scăldat în aur De-al meu umăr tu îl razimi. Astăzi tu de bună voie Îmi întinzi dulcea ta gură: Soartea mi le-a dat pe
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Cîtu-i lumea și pământul n-o luau din mâna mea. ANA; Eu ți-am spus-o, și-o spun încă și ți-oiu spune vreme multă Cumcă omul cel de treabă urmă mintea ș-o ascultă, Judecă întotdeauna, nu se îndărătnicește... MUȚI: Minte, minte! să i-o dee dacă-atîta o iubește... BIBI: Judecata totdeauna, decât dragostea-i mai sus": Asta-ai zis-o mai deunăzi... vezi țin minte ce mi-ai spus. ANA: (o sărută); Draga mamei... Ești de treabă... și
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
și podoabe de stil care nu i-au rămas secrete preaiscusitului, căci nu concordă nici cu sintaxa de duzină a lui Requena, nici cu lexicul lui spălăcit. Norocul Îi cânta În strună la ureche, dar Ricardo, ireverențios și plicticos, se Îndărătnicea să plângă fără nici un folos decesul Pumitei. Vă și aud murmurând În sinea domniei voastre: Lăsați morții să-și Îngroape morții. Fără să ne lăsăm antrenați momentan În zadarnice dispute referitoare la valabilitatea acestei maxime, vă spun că eu Însumi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
pus să trăncănim dă distribuția dă levorvele pentru grandioasa paradă și d-un rusnac care doar nu căzuse din cer și le plătea la toți În parai d-ăia vechi În Berazategui. Ne-am pus la coadă și ne-am Îndărătnicit să ne spunem cu d-andaratelea că, dă cum primim pușcoacea, ne și cărăm la Berazategui, chiar dă ne-am duce unu pă altu În cârcă, d-a mielu gras, și acolo, după ce ne umplem burdihanele cu escarola, pă bază dă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
alta! se plânse jalnic Nicanor. Pepenoaica e o făgăduință, o nadă a norocului pentru cei din Goldana. Nu carnea ei searbădă trebuie să o râvnim, ci semințele-i de aur!... Nesătui, bărbați și femei de la Goldana și de la Kotonoaga tăcură îndărătnici, fiecare pe limba și în gândurile sale. Mângâindu-și gânditor mustața-i ruginie, Iuga replică, fără adresă, dând din umeri: Einmal ist keinmal!10 Vocabulele ciudate, ce reproduceau termenul, oarecum inteligibil, mal, din spusa lui Friț declanșară un întreg proces
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
îndărăt, pe când socotim de a urca. De căpetenia cea mai înaltă își râde cel ce stă nemijlocit sub el, pe acesta-l batjocorește al doilea, pe cel următor cel de sub el: și-nveninat astfel de la cel dintâi pas care s-a îndărătnicit căpeteniei, fiece pas următor e zguduit de frigurile invidioase ale unei rivalități impotente și galbene la față. Astfel se răzbună ignorarea adevărului: că statul, cu treptele și deosebirile lui, e un product al naturii, nu al rațiunii omenești. Iar când
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
care își și luase pălăria în mână, au venit mai de mult patru oameni și așteaptă, fac tărăboi și tata nu-i lasă să intre la dumneavoastră. Cine sunt musafirii? întrebă prințul. — Zic că au venit cu treburi. Dar sunt îndărătnici și, dacă nu-i lăsați să intre acum, or să vă oprească din drum. Lev Nikolaevici, mai bine i-ați primi ca să vă descotorosiți de ei. Gavrila Ardalionovici și Ptițân încearcă să-i oprească acolo, dar ei nu vor să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
pe mai departe În urma națiunilor concurente: Arătați-le și aceea mai pe urmă că, de va vedea țara și alte nații precum În vremile cele de lipsă toți au luat arme asupra pornirii vrăjmașului și numai românii singuri s-au Îndărătnicit și au dat dosu’..., ce omenie gândiți ca să mai aibă românii Înaintea prea Înaltului Împărat și Înaintea țării? Cum vor să fie vreodată ascultați? Ba Încă dimpotrivă, vor rămâne un neam cu totul urgisit și În veci necredincios, fără omenie
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
apăra pe părintele Vasile Împotriva măsurilor de Îndreptare și Înălțare a clerului, puse la cale de autoritățile civile și bisericești. Se Încerca evitarea situației din Sănătoasa, unde slujea un preot nou, un bogoslav (teolog) care nu cunoștea datinile și se Îndărătnicea să ție slujba În limba slavonă. Prin misia asumată, slujitorii bisericii, În cea mai mare parte băieți de popă și dascăli de țară, condamnați să rămînă În tagma duhovnicească crescuți și trăiți În mediul satelor, se simțeau mai moldoveni, rămîneau
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
părintele Vasile împotriva măsurilor de îndreptare și înălțare a clerului, puse la cale de autoritățile civile și bisericești“ (1, 30). Se încerca evitarea situației din Sănătoasa, unde „slujea un preot nou, un «bogoslav» (teolog) care nu cunoștea datinile și se îndărătnicea să ție slujba în limba slavonă“ (1, 23). Prin misia asumată, slujitorii bisericii, în cea mai mare parte „băieți de popă și dascăli de țară, condamnați să rămînă în «tagma duhovnicească» [...] crescuți și trăiți în mediul satelor, se simțeau mai
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
care nici generalul, nici doamna Duhamel n-au fost și nu sunt nesimțitori... Era firesc ca guvernul rusesc să nu vadă cu ochi buni faptul că tinerii moldoveni, în loc de a alerga să frecventeze instituțiile de învățătură ale drept-credincioasei împărății, se îndărătnicesc să-și caute instrucția în Apus și, mai cu seamă, în Franța. El căuta prin toate mijloacele să împiedice această mișcare, spre a putea forma mințile tineretului după calup rusesc. Iată ce raportează în această privință consulul francez din Iași
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
Rusia), este foarte necăjită de acest fapt (intrucția dobândită în străinătate); de repețite ori vrut-au să înlocuiască trupele franceze printr-o operă germană, dar e prea târziu. Boierii, care n-ar mai putea trăi fără Scribe și Melleville, se îndărătnicesc să nu tolereze la ei decât un teatru francez. D. Dașcov, consul general al Rusiei, a sosit la 27 august, însoțit de șasezeci soldați de cavalerie, trimiși de domn înaintea lui... A intrat în cercetarea tuturor ramurilor administrației, în special
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
cu Duma (7005); cu Negrul 7000-Bogdan Vodă) Ștefan reușește să atragă după multe străduinți pe Duma Brae șipe fiul său Duma /Brudur/(?), pe Costea Danovici care probabil cade la Baia, pe îndărătnicii Șendric Tolocico, Iațco Hudici, Ivașco Hrinco cari fură îndărătnici și se apropiară deabia în 6972. Iațco Hudici întovărășește pe domn între (6972-7000) Tolocico cade probabil la Baia Iațco Hudici, Duma Braevici, Costea Danovici, Ion Bucium, Petre Ioachimovici, boeri mari rămân fără funcții dar erau foarte cinstiți, erau proprietari mari
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
alege și Îl duce cu sine la școala de solomonărit, iar ca semn Îi lasă numai papucii În urma lui. Aici apoi rămâne șapte ani, dar nu e singur, căci mincinoși sunt destui. Unii Însă nu vreau să rămână acolo, se Îndărătnicesc sau prin șiretenie vreau să scape ; pe aceștia „Îi risipește” balaurul [norilor], Îi lasă calici ori chiar morți (credință din Bucovina ; <endnote id="cf. 35, p. 146"/>). De sărbătorile jidovești trebuie să ploaie. Atunci când jidovii s-adună și intră la
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
astăzi prin votarea acestei Convențiuni.... Când Însă vom fi legați cu o putere europeană printr-un act internațional”, dreptul nostru va fi consacrat și recunoscut oficial de către toată Europa, lucru care ne dă dreptul să spunem că „Poarta singură se Îndărătnicește a ne contesta un drept, pe care toată lumea ni-l recunoaște”. Carp declara că românii erau În fața celui mai important act care a fost făcut de la Unire și de la fondarea Dinastiei, „fără a scoate paloșul, putem crea neatârnarea noastră economică
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
în localitatea Ocnița, raionul Ocnița, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. București nr. 57, ap 9. (2.186/2008) 213. Rusu Eugeniu, fiul lui Victor (fiul lui Arseni, născut la 25.12.1913 în localitatea Îndărătnici) și Alexandra, născut la data de 17 noiembrie 1984 în localitatea Nucăreni, raionul Telenești, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Nucăreni, raionul Telenești. (3.402/2006) 214. Rusu Gheorghe, fiul lui Vasile (născut la 16.11.1933
ORDIN nr. 1.635/C din 12 iunie 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/212607_a_213936]
-
Ungheni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Ruseni, Str. 31 August nr. 31, ap. 22, raionul Anenii Noi. (3.662/2006). 216. Rusu Iurie, fiul lui Victor (fiul lui Arseni, născut la 25.12.1913 în localitatea Îndărătnici) și Alexandra, născut la data de 1 decembrie 1987 în localitatea Nucăreni, raionul Telenești, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Nucăreni, raionul Telenești. (3.403/2006) 217. Rusu Silvia, fiica lui Buraga Constantin (născut la 26.09
ORDIN nr. 1.635/C din 12 iunie 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/212607_a_213936]
-
pentru a-și impune propriile idei de viață etc. Unii critici l-au considerat „mediocru și vetust”. Criticul Tudor Caranfil a dat filmului o stea din cinci și a considerat filmul ca o operă a unui "„meseriaș epuizat, care se îndărătnicește să creadă în chemarea sa, la o vârstă când tot ceea ce mai poate da e numai telenovelă și kitsch”". El a comentat cu aciditate acest film astfel: "„Sursa inspirației a fost un roman ros de molii al lui Tudor Teodorescu-Braniște
Orient Express (film din 2004) () [Corola-website/Science/312751_a_314080]
-
și întrebarea vicleană care, inevitabil, se insinuează în cele mai neașteptate momente ale zilei punând trecutul neîncetat sub semnul întrebării: «Am făcut bine? Rău am făcut?»... E tot ce merită consemnat din acest produs al unui meseriaș epuizat, care se îndărătnicește să creadă în chemarea sa, la o vârstă la care tot ceea ce mai poate da e numai telenovelă și kitsch. Doar pentru cei care urmăresc aventura biografiei cinematografice a lui S. Nicolaescu poate fi mai mult: o reflecție dureroasă și
Orient Express (film din 2004) () [Corola-website/Science/312751_a_314080]
-
un pașaport fals cu numele românesc „Golesco”, reușește să treacă în Belgia, pornind pe drumul exilului. Pentru Edgar Quinet începe lunga perioadă a exilului: 19 ani (mai exact, din decembrie 1851 pînă în septembrie 1870). „"Ca și Hugo, el se îndărătnici să nu se întoarcă în Franța imperială a «uzurpatorului» și trăi astfel pe pământul de exil al Belgiei"”. La 9 ianuarie 1852 este publicat oficial decretul prin care erau expulzați nominal din Franța Victor Hugo, Edgar Quinet și alți opozanți
Edgar Quinet () [Corola-website/Science/313683_a_315012]
-
cu care însoțea adesea predicarea cuvântului mântuirii zguduiau adânc sufletele și le duceau la îndreptare adevărată. Orașul Rimini era în stăpânirea ereticilor Valdensi și în nici un chip locuitorii nu veneau la calea cea bună. Sfântul, văzându-i peste măsură de îndărătnici, îi lăsă și merse la malul mării, chemă peștii ca să asculte ei cuvântul lui Dumnezeu. Și iată că, spre mirarea celor de față, o mulțime mare de pești se apropie de mal și, cu mare luare aminte, ascultă vorbele Sfântului
Anton de Padova () [Corola-website/Science/298325_a_299654]