224 matches
-
la autobuz pentru îmbarcare! Ne-am păstrat locurile inițiale. Avionul a decolat normal. Și s-a urcat iarăși deasupra plafonului de nori. Dar, treptat-treptat, culoarea norilor s-a modificat. A devenit mai cenușie, mai murdară. Pânza norilor s-a și îndesit. Peste vreo jumătate de oră, când avionul a coborât sub plafonul de nori, pregătindu-se să aterizeze, ferestrele mici, hublourile s-au umplut de șiroaie. Vizibilitatea s-a redus. Era vreme de ploaie. Dedesubt se vedea marea, ca o tipsie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
ochii mijiți ai lui Arrigo, lumina crepusculului redeștepta o neașteptată aparență de viață. Părea să fixeze cu detașare cupa din care băuse moartea. Abia acum observă Dante cât era de splendidă, fapt ce Îi scăpase În agitația momentului. Întunericul se Îndesea. Scoase amnarul din traistă și aprinse o lumânare de pe masă, apoi apropie cupa de flacără, spre a o privi mai bine. Era de aur, mare cât un pocal pentru liturghie. - E chiar... murmură el fără să-i vină să-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
pe lângă manșetele jerpelite ale blugilor Îngerului și-și saltă bucuroasă, un picior din spate. Să nu-ndrăznești! țipă Fratele. Pizdeluș fuge consternat, schelălăind. Înapoi, pierzându-se, evaporându-se printre uluci și printre casele pocite și estropiate ale mahalalei, care se îndesiseră, înconjurându-i și împingându-i în derâdere, pe intrușii-exploratori, până la limita suportabilă a claustrofobiei; stăruind apoi să-i ațintească pe aceștia, năsâlnice, hapsâne și distante, ca babele cărturărese, prin orbitele chioare ale ferestrelor. Doar de pe prispa dughenei lui Mariusache Patru-Dește
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
om în viață. Reînnoindu-se ea însăși, conștientă de propria existență și de sarcina ce-i revine, rămânea un mister pentru orice creatură umană, insensibilă la corupție și capabilă, teoretic, să se opună la orice tentativă de distrugere. Mulțimea se îndesea pe măsură ce se apropiau de Mașină, iar enormitatea masei acesteia devenea din ce în ce evidentă. Forma sa circulară și dimensiunile îi confereau o alură avântată și aerodinamică, pe care nu o alterau rândurile de cabine individuale care se înșirau în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
printre arbori. Noroc că avea o busolă care să-l ajute să-și mențină direcția generală. Mai mult nu putea spera. Mergând fără oprire prin această pădure aparent fără sfârșit, la un moment dat băgă de seamă că umbra se îndesește în jurul lui. Fără îndoială, în sfârșit se-nopta cu adevărat. Tocmai se întreba dacă va trebui să doarmă la poalele vreunui copac, când ieși la loc deschis într-o prerie întinsă. Abia își încropise culcușul de iarbă și se pregătea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
putere, în forme învăluite, dar amenințătoare: „Ce-ar fi cerul cu doi sori” și cu „Două paloșe-ntr-o teacă”; cu intenția de a-l sensibiliza după dorință pe tiranul prea temător să nu-și piardă tronul. Pe măsură ce șoaptele se îndesesc, acesta vede amenințarea cîrligelor și a vîslelor abătîndu-se asupra lui: Ciobanii lui Dobrișean Sunt boieri ca de divan, În toiege răzimați Și-n caftane îmbrăcați. Bacii lui poartă cîrlige, Tot cîrlige de argint, Cum n-am văzut pe pămînt, Nici
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
aducă pe pîrît la domnie, fără protocol, fără judecată. Cum l-a văzut, Mihnea l-a și luat la sudalme pe Dobrișean, ca pe-o slugă netrebnică. Degeaba năpăstuitul îl sfătuia să se potolească: - D-alei, Doamne, Mihneo-Vodă, Nu prea-ndesi la-njurat Că e lucru cu păcat. Dacă tu m-ăi întreba, Adevărul io ț-oi da, Adevărul c-ăi afla, Zicu-ți, «zău, pre legea mea». Dar nici jurămîntul, nici „legea” nu aveau deocamdată efect; Mihnea-Vodă nu mai îndeplinea rolul de
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
nu scriau mai rău decât acum. M-am pus și l-am prescris întocmai dupre a moșneagului: Cântec vechi Cantemir era un domn Altfel pre de treabă om, Numai țara cam prăda. Boierii, văzând așa, îi zicea: ʺMăria-ta! Cu paharul îndesește, Dar cu birul mai răreșteʺ. Domnul la masă-i poftea Și cu Cotnar îi cinstea, Până ce îi îmbăta. Boierii când închina îi zicea: ʺMăria-ta! Cu paharul îndesește, Dar cu birul mai răreșteʺ. El însă nu i auzea, Mânca, bea și
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
om, Numai țara cam prăda. Boierii, văzând așa, îi zicea: ʺMăria-ta! Cu paharul îndesește, Dar cu birul mai răreșteʺ. Domnul la masă-i poftea Și cu Cotnar îi cinstea, Până ce îi îmbăta. Boierii când închina îi zicea: ʺMăria-ta! Cu paharul îndesește, Dar cu birul mai răreșteʺ. El însă nu i auzea, Mânca, bea și jăcuia, Și n seamă nu le baga. Boierii se supăra Și-i zicea:ʺMăria-ta! Cu paharul îndesește, Dar cu birul mai răreșteʺ. într-o zi s-au
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
îi îmbăta. Boierii când închina îi zicea: ʺMăria-ta! Cu paharul îndesește, Dar cu birul mai răreșteʺ. El însă nu i auzea, Mânca, bea și jăcuia, Și n seamă nu le baga. Boierii se supăra Și-i zicea:ʺMăria-ta! Cu paharul îndesește, Dar cu birul mai răreșteʺ. într-o zi s-au adunat Ș au făcut între ei sfat, Când la divan i-a chema Pe norod a judeca, Să-i zică: ʺMăria-ta! Cu paharul îndesește, Dar cu birul mai răreșteʺ. Domnul
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Și-i zicea:ʺMăria-ta! Cu paharul îndesește, Dar cu birul mai răreșteʺ. într-o zi s-au adunat Ș au făcut între ei sfat, Când la divan i-a chema Pe norod a judeca, Să-i zică: ʺMăria-ta! Cu paharul îndesește, Dar cu birul mai răreșteʺ. Domnul dacă au văzut Că de șagă s-au trecut, Și că vor a l dărăma, Căci boierii nu-nceta A-i zice: ʺMăria-ta! Cu paharul îndesește, Dar cu birul mai răreșteʺ, Foarte mult s-
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
a judeca, Să-i zică: ʺMăria-ta! Cu paharul îndesește, Dar cu birul mai răreșteʺ. Domnul dacă au văzut Că de șagă s-au trecut, Și că vor a l dărăma, Căci boierii nu-nceta A-i zice: ʺMăria-ta! Cu paharul îndesește, Dar cu birul mai răreșteʺ, Foarte mult s-au mâniat; Pre doi din ei i-au tăiat. Ca doar de ei va scăpa, Și nu i va mai asculta Zicându-i: ʺMăria-ta! Cu paharul îndesește, Dar cu birul mai răreșteʺ
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
-i zice: ʺMăria-ta! Cu paharul îndesește, Dar cu birul mai răreșteʺ, Foarte mult s-au mâniat; Pre doi din ei i-au tăiat. Ca doar de ei va scăpa, Și nu i va mai asculta Zicându-i: ʺMăria-ta! Cu paharul îndesește, Dar cu birul mai răreșteʺ. Ei la moarte se ducea Veseli, vorbea și râdea, Frică nicicum arăta, Și n gura mare striga: ʺIen auzi, măria-ta! Cu paharul îndesește, Dar cu birul mai răreșteʺ. Spun că cum i-au omorât
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Și nu i va mai asculta Zicându-i: ʺMăria-ta! Cu paharul îndesește, Dar cu birul mai răreșteʺ. Ei la moarte se ducea Veseli, vorbea și râdea, Frică nicicum arăta, Și n gura mare striga: ʺIen auzi, măria-ta! Cu paharul îndesește, Dar cu birul mai răreșteʺ. Spun că cum i-au omorât, Pe loc domnul s au căit, Căci îndată ce-nopta, Amândoi i s-arata Și-i zicea: ʺMăria-ta! Cu paharul îndesește, Dar cu birul mai răreșteʺ. Pe la schituri, sehăstrii, Au
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
gura mare striga: ʺIen auzi, măria-ta! Cu paharul îndesește, Dar cu birul mai răreșteʺ. Spun că cum i-au omorât, Pe loc domnul s au căit, Căci îndată ce-nopta, Amândoi i s-arata Și-i zicea: ʺMăria-ta! Cu paharul îndesește, Dar cu birul mai răreșteʺ. Pe la schituri, sehăstrii, Au dat multe liturghii, Că doar îi va împăca: Dar prin somn tot îi visa Zicându-i: ʺMăria-ta! Cu paharul îndesește, Dar cu birul mai răreșteʺ. Neavând nicicum ragaz, De ciudă și
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
ce-nopta, Amândoi i s-arata Și-i zicea: ʺMăria-ta! Cu paharul îndesește, Dar cu birul mai răreșteʺ. Pe la schituri, sehăstrii, Au dat multe liturghii, Că doar îi va împăca: Dar prin somn tot îi visa Zicându-i: ʺMăria-ta! Cu paharul îndesește, Dar cu birul mai răreșteʺ. Neavând nicicum ragaz, De ciudă și de necaz, Muri înălțimea-sa. Norodul îl îngropa Zicându-i: ʺMăria-ta! Cu paharul îndesește, Dar cu birul mai răreșteʺ. NICOLAE PANAITE (n. la 1 martie 1954, localitatea Șcheia, jud
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
doar îi va împăca: Dar prin somn tot îi visa Zicându-i: ʺMăria-ta! Cu paharul îndesește, Dar cu birul mai răreșteʺ. Neavând nicicum ragaz, De ciudă și de necaz, Muri înălțimea-sa. Norodul îl îngropa Zicându-i: ʺMăria-ta! Cu paharul îndesește, Dar cu birul mai răreșteʺ. NICOLAE PANAITE (n. la 1 martie 1954, localitatea Șcheia, jud ețul Iaș i) Poet, publicist și editor. Membru al Uniunii Scriitorilor din România. Pentru întreaga activitate literară, Președinția României îi conferă Medalia Ordinul Meritul Cultural
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
și a Roxolanilor precum și pe fratele celui al Dacilor și au luat ostatici de la ei. Pentru toate acestea au fost onorat cu ornamentele triumfului de cătră Vespasianus.» Din această inscripțiune culegem mai multe știri importante: Întâi că Romanii voiau să îndesească poporația Moesiei, deșărtată necontenit prin emigrațiunea Geților către partea liberă a poporului lor, la nordul Dunării, din care cauză inscripția mărturisește că transferarea poporației gete la sudul Dunării se făcea spre a o pune să plătească dări. Al doilea că
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
De când era Bacăul nu se mai întâmplase poznă ca aceasta. La fiecare răspântie alaiul se opria. Crainicul și telalul șoltuzului dădea cetire în gura mare la cele cuprinse în cartea gospod. Unul de la altul își spuneau să lămurească felul vinei, îndesindu-se care mai de care să vadă chiar cu ochii aceia ce era scris în frunte. Și așa cu înghesuială și ghermezeală alaiul a străbătut toată ulița vămii, oprindu-se și dânduse cetire cărții gospod la toate răspântiile. După două
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
firave și se rup cu foarte multă ușurință. Ca să le ocrotești, ai neapărat nevoie de țăruși de care să le sprijini. Pentru că acum este în plină creștere, este obilgatoriu să ciupești vârfurile tinere pe măsură ce planta se maturizează. Begonia se va îndesi și va lua o formă de tufă compactă. Ferigile-omoară viermii intestinali Deși sunt întâlnite în case mai mult datorită aspectului lor plăcut, este important de știut că ferigile ai și câteva calități terapeutice. De la ferigi se recoltează în scop medicinal
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
împregiurări încă și mai folositoare decât câștigarea producturilor. Dacă acoperirea pământului cu plante mici favorește reciproca lucrare între atmosferă și pământ, și adunarea materiilor roditoare înrâurind totodată asupra climei și a timpului, apoi și lucrarea plantelor mari, precum sînt arborii îndesiți în păduri, trebuie de asemine să arăte a lor favoritoare înrâurire într-o măsură cu mult mai mare. Aceasta s-au dovedit din cercare. În multe țări stârpindu-se pădurile, s-au schimbat și clima, multe isvoare s-au astupat
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
tufe mari, deoarece după cosit se intensifică formarea lăstarilor scurți (“frați”) (de exemplu speciile Festuca pratensis, Alopecurus pratensis, Lolium perene, Cynosurus cristatus etc.) Gramineele cu port pitic (de etaj inferior) au o înălțime redusă, după cosit sau pășunat lăstăresc puternic, îndesindu-se foarte mult, majoritatea rădăcinilor fiind superficiale (de exemplu speciile Poa pratensis, Festuca rubra, Agrostis tenuis, Agrostis stolonifera etc.). Frecvent folosite sunt următoarele specii: Agrostis tenuis (păiuș), Agrostis stolonifera (iarba câmpului), Festuca rubra (păiușul roșu), Festuca pratensis, Lolium perene (zâzanie
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
ale căror titluri însumate dau începutul romanului râvnit dar niciodată scris: Dacă într-o noapte de iarnă un călător în afara localității Malbork Ițindu-se de pe coasta abruptă Fără a se teme de vânt și amețeală Privește în jos unde umbrele se-ndesesc într-o rețea de linii ce se intersectează Pe covorul de frunze luminate de lună în jurul unei gropi goale Ce poveste își așteaptă finalul?" Adevărul e că apocriful decameron al lui Calvino are autonomie în fiecare din cele zece părți
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
firave și se rup cu foarte multă ușurință. Ca să le ocrotești, ai neapărat nevoie de țăruși de care să le sprijini. Pentru că acum este în plină creștere, este obilgatoriu să ciupești vârfurile tinere pe măsură ce planta se maturizează. Begonia se va îndesi și va lua o formă de tufă compactă. Ferigile-omoară viermii intestinali Deși sunt întâlnite în case mai mult datorită aspectului lor plăcut, este important de știut că ferigile ai și câteva calități terapeutice. De la ferigi se recoltează în scop medicinal
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
era paza porumbului pe timp de noapte. Nu de răul vreunui hoț, de aceștia nu erau. Incursiunile de pradă ale mistreților pe timp de noapte provoca mari stricăciuni. Acestea aveau loc mai ales În cătunele mărginașe, atacuri care s-au Îndesit după ce pădurile de fag au Început să se Împuțineze. Jirul era un aliment bun pentru ei. De cum dădea porumbul În lapte și până la coacere trebuia păzit de stricăciunile unor răufăcători. Este adevărat că și aceste animale trebuiau să trăiască cu
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]